906 matches
-
s-a părut îmblânzit de vârstă, ca să nu zic ca el, de bătrânețe, dar m-am bucurat înțelegând că s-a reabilitat cu Monica Lovinescu și cu Virgil Ierunca. Fiindcă eu nu-mi pot imagina nici ce ar fi însemnat disidența lui fără Europa Liberă, nici ce ar fi însemnat Europa Liberă fără mărturiile celor ce au suportat aici, în țară, binefacerile celei mai înaintate orânduiri din lume. Dacă întâlnirea de la Aix a stat sub semnul scrisorii de mai sus, pe
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Să fi fost oare de preferat rezistența prin incultură împotriva căreia nu știu să se fi pronunțat? Al doilea motiv pentru care am intervenit în dezbaterea publică la care vă referiți a fost acela că eu nu cred că între disidența din țara noastră și rezistența prin cultură ar exista o prăpastie de netrecut. La urma urmei, de ce ar fi fost mai important să-ți exprimi protestul printr-o scrisoare adresată unui ștab mai mic ori mai mare, decât printr-o
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
proba o atitudine contrară liniei politice traditionale a familiei, consecința fiind excluderea din P.N.L. Noua formațiune politică nu reprezenta Însă un pericol real la adresa marelui Partid Națtional Liberal, mai ales că În proximele alegeri a obținut doar 5 % din voturi. Disidența lui Gh.I.Brătianu avea ca punct de pornire venirea pe tron a lui Carol al IIlea, act căruia P.N.L i s-a opus ferm și constant. Însuși Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc, șef al guvernului În exercițiu, Își
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
fost decăzut din acest drept din cauza iresponsabilității, a vieții sale aventuroase. Luați prin surprindere, ceilalți oameni politici au votat proclamarea lui Carol ca rege al României, În vreme ce alții s-au supus În fața politicii faptului Împlinit. Conform Memoriilor lui Constantin Argetoianu, disidența lui Gh.I.Brătianu a fost singurul act de ruptură În cadrul unui partid atât de important ca Partidul Național Liberal. Singura explicație pentru gestul radical al lui Gh.I.Brătianu nu putea fi decât lucrul nou, prefacerea radicală, minunea 11 În care
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
transcrierea unei lungi convorbiri pe care am avut-o cu Augustin Buzura în decembrie 1989, la München. Eram pe atunci cercetător-analist la secția de cercetare a postului de radio „Europa Liberă” și mă ocupam de cultură și de fenomenul de disidență din cultură. Despre rolul pe care l-a jucat secția de cercetare, transformată ulterior în Institut de cercetare, în informarea Occidentului cu privire la politica economică, socială și culturală se știe foarte puțin în țară sau deloc. Poate într-o zi vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
criză, să vă abțineți de la a vă expune părerile și să îi încurajați pe consilierii dumneavoastră să vă împărtășească raționamentele lor. Dacă simțiți că cineva se abține, încurajați-l să vorbească. Insistați asupra faptului că certurile deschise sunt binevenite, în timp ce disidența tăcută nu (în special dacă aceasta din urmă este împărtășită ulterior mass-mediei). Din câte îmi amintesc, primul an al lui Bill Clinton a fost marcat de întrevederi indisciplinate în care consilierilor politici inferiori le era permis să participe, iar discuțiile
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Pe măsură ce țara se dezvoltă, va fi nevoie de mult mai mult decât respectul față de strămoși pentru a o ține unită. Conducerea comunistă trebuie să fie cu un pas înainte și să facă eforturi pentru a preveni fuziunea micilor manifestări de disidență cu marile proteste. Pentru a reuși, trebuie să răspundă unei întrebări evidente: cum explică ceea ce face un Partid Comunist care include capitaliști și administrează o robustă piață bursieră? Până acum, liderii chinezi au răspuns cu ingeniozitate, articulând pe larg o
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Suedia și musulmanii din Persia și Turcia. Pentru a-și menține teritoriul unit, a exercitat un control ferm asupra nobilimii ruse, a creat o rețea loială de securitate internă, a stabilit o alianță strânsă cu Biserica Ortodoxă și a interzis disidența politică. Înainte de Petru I, nici măcar rușii cei mai culți nu știau multe despre știința modernă, Renaștere sau perioada marilor descoperiri. După Petru I, Rusia a devenit un participant deplin deși cu perspectivă largă la intrigile și rivalitățile Europei. Datorită lui
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
modernizare care urmărea să transforme ținutul într-o fortăreață de sprijin pentru lumea liberă ceea ce nu înseamnă că oamenii săi erau liberi. Ținându-și țara în afara orbitei sovietice, șahul folosea tortura și o rețea brutală de informații pentru a zdrobi disidența. La începutul anului 1979, el a fost forțat să se exileze de o mișcare populară condusă de ayatollahul Ruhholla Khomeini. Plin de sine, Khomeini a stabilit un guvern în care deciziile legate de securitate erau luate de un grup neales
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
bine pentru sine și pentru Națiune. Întregul gen discursiv al afișului ține de acest act directiv particular. În schimb, atenuarea actului directiv prin invitație este însoțită de un act foarte puternic: apelul semnatarului, generalul de Gaulle, este un apel la disidență, la dezertare, la nesupunere. Emanînd de la un militar, această alegere apare ca deosebit de puternică. Directiva mai are o caracteristică: ea adoptă structura foarte formală a performativului: "[eu] poftesc". Fie o structură argumentativă globală alcătuită din trei macro-acte printre care explicația
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
F.M., Frații Karamazov, traducere de Ovidiu Constantinescu și Isabella Dumbravă, Editura Univers, București, 1982. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, Traducere I. Popa, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Glodeanu, Gheorghe, Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, Editura Litera, București, 1999. Goma, Paul, Culoarea curcubeului '77, ediție îngrijită de Florin Ardelean, Editura Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1993. Grossu, Nicole Valéry, Binecuvântată, fii închisoare, traducere de Mioara Izverna, Editura Univers, 1997. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Printed in ROMANIA MIOARA ANTON BOGDAN CREȚU DANIEL ȘANDRU (coordonatori) Cuvintele puterii Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere (Mioara ANTON, Bogdan CREȚU & Daniel ȘANDRU) / 7 Partea I DRUMUL SPRE COMUNISM: COMANDAMENTE IDEOLOGICE, POLITICI CULTURALE, DISIDENȚE Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Mioara ANTON) / 29 Un traseu complicat: între înalta birocrație culturală și lumea literară. Două studii de caz: Ion Ianoși și Paul Cornea (Cristian VASILE) / 55 Către dictatura absurdului. Politica ideologică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
câteva exemple care ilustrează deopotrivă complicități, capcane și servituți. Aparatul de propagandă a fost la datorie și a regizat entuziasmul "creatorilor de cultură" (uniuni de creație, universități, Academie), care l-au celebrat pe "iubitul conducător" și au pus în surdină disidența și contestația. Unii au dorit să-și păstreze privilegiile, alții au reclamat abuzurile funcționarilor de partid și intruziunile cenzurii, o parte a cerut intervenția autorităților pentru rezolvarea unor probleme personale, iar cei puțini au contestat "unanimitatea națională" din jurul secretarului general
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a devenit din 1968 baza ideologiei naționale a regimului, precum și confiscarea inițiativelor decizionale, locul acestora fiind luat de "instituția indicațiilor". Cointeresarea intelectualității umaniste în politica distanțării față de Moscova, precum și punerea acesteia sub controlul direct al partidului, explică, potrivit autorului, absența disidențelor. Mai mult coruperea acesteia prin sistemul de privilegii administrat personal de Ceaușescu a limitat considerabil apariția oricărei contestații. Scriitorii și istoricii au fost categoriile preferate de Ceaușescu pentru articularea strategiilor sale ideologice. Cosmin Popa subliniază că "literații și istoricii, urmau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sovietice. Așa cum precizează de altfel și autoarea, romanul Delirul este un caz relevant pentru strategiile de legitimare a regimului Ceaușescu prin manipularea opiniei publice și inducerea unui fals orizont de așteptare politică. Ultimul capitol care încheie această secțiune analizează fenomenul disidenței din România ultimului deceniu comunist când s-a înregistrat o creștere a numărului celor care au constestat deschis regimul Ceaușescu. Ana Maria Cătănuș situează la originea acestui fenomen două cauze: reculul ideologic de la începutul anilor '70, resimțit de o parte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comunist când s-a înregistrat o creștere a numărului celor care au constestat deschis regimul Ceaușescu. Ana Maria Cătănuș situează la originea acestui fenomen două cauze: reculul ideologic de la începutul anilor '70, resimțit de o parte a mediilor literare, și disidențele, ca reacție directă la dogmatismul ceaușist (cazurile lui Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Mircea Dinescu). Evoluția relației dintre scriitori și partid/ideologie este importantă pentru înțelegerea resorturilor fenomenului de disidență, mai ales în cazul particular cum este cel românesc
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
70, resimțit de o parte a mediilor literare, și disidențele, ca reacție directă la dogmatismul ceaușist (cazurile lui Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Mircea Dinescu). Evoluția relației dintre scriitori și partid/ideologie este importantă pentru înțelegerea resorturilor fenomenului de disidență, mai ales în cazul particular cum este cel românesc. Perioada de liberalizare a fost în egală măsură una de recuperare, dar și de conectare la curentele culturale internaționale. Lărgirea libertății de creație nu însemna însă abandonarea canoanelor ideologice, presiunea aparatului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
textelor ce dau conținutul volumului nostru va reprezenta un pas important în procesul de evaluare a regimului specific României comuniste. Mioara ANTON, Bogdan CREȚU, Daniel ȘANDRU București & Iași, 23 aprilie 2015 Partea I DRUMUL SPRE COMUNISM: COMANDAMENTE IDEOLOGICE, POLITICI CULTURALE, DISIDENȚE Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Constraints and favours. The metamorphoses of writers under communism) Mioara ANTON Abstract: The letters which Romanian writers addressed to the leaders of the communist party were part of common reactions
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
anilor '80, lumea literară, ca de altfel întreaga societate, a fost sufocată de cultul personalității lui N. Ceaușescu. Scrisorile de adeziune trimise la comanda aparatului de propagandă către "iubitul conducător" ascundeau nemulțumiri, frustrări, furii, dismulări și resemnări. Vocile critice și disidențele, precum cele ale lui Paul Goma sau Dorin Tudoran, indicau existența unei nemulțumiri surde în rândul "creatorilor de cultură". Dar regimul nu dorea să negocieze, de altfel nu o făcuse niciodată. Omniprezența Securității, starea de suspiciune generalizată, rețelele de informatori
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ion Cristoiu", București, 1999. Bâftoi Dorin Liviu, Așa s-a născut omul nou. În România anilor '50, Editura Compania, București, 2012. Breban Nicolae, Confesiuni violente. Dialoguri cu Constantin Iftime, Editura Du Style, București, 1995. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Dan (coord.), Intelectuali români în arhivele comunismului, Editura Nemira, București, 2006. Cătănuș Dan, "Regimul comunist din România și problema intelectualității, 1956-1965", în Intelectuali români în arhivele comunismului, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
larg calea bătăliilor pentru câștigarea unei cât mai mari influențe asupra liderului. Ceea ce lipsea nomenclaturii românești, dar se regăsea pe deplin la fanaticii național-socialiști, era dorința și curajul de a veni în întâmpinarea liderului, anticipându-i prin fapte hotărârile. Absența disidenței intrasistemice și extrasistemice, în perioada inițială a regimului, nu se explică doar prin faptul că partidul nu avea o cohortă de intelectuali veritabili sau prin lipsa unei tradiții contestatare în rândul aceleiași categorii. În realitate, intelectualitatea era categoria socială cea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vom acorda o atenție deosebită reculului ideologic de la începutul anilor 1970 și consecințelor pe care acesta le-a avut asupra mediului cultural până la sfârșitul regimului. Cea de a doua parte a studiului aduce în prim plan reacțiile de contestare deschisă - disidență - ale mediului literar față de politicile PCR. Astfel, vor fi prezentate câteva dintre cele mai semnificative cazuri de disidență din rândurile scriitorilor din ultima decadă de comunism: Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Mircea Dinescu. Relevanța gesturilor lor, dincolo de curajul asumării
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
avut asupra mediului cultural până la sfârșitul regimului. Cea de a doua parte a studiului aduce în prim plan reacțiile de contestare deschisă - disidență - ale mediului literar față de politicile PCR. Astfel, vor fi prezentate câteva dintre cele mai semnificative cazuri de disidență din rândurile scriitorilor din ultima decadă de comunism: Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Mircea Dinescu. Relevanța gesturilor lor, dincolo de curajul asumării publice a unei poziții contrare regimului comunist, va fi analizată din perspectiva elementelor dezvoltate în discursul lor disident
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
realizarea unor opere de certă valoare, dar din care era eludat discursul ideologic. Sporadic însă, apatia mediului literar a fost zguduită de gesturile de contestare publică la adresa regimului venite din partea unor scriitori români. Începută fulminant în 1977 cu mișcarea Goma, disidența românească din anii 1980 a atras un număr mic de persoane, printre aceștia numărându-se și câțiva scriitori 22. Din perspectiva gesturilor de contestare a regimului comunist, prima parte a anilor 1980 a stat sub semnul disidenței lui Dorin Tudoran
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu mișcarea Goma, disidența românească din anii 1980 a atras un număr mic de persoane, printre aceștia numărându-se și câțiva scriitori 22. Din perspectiva gesturilor de contestare a regimului comunist, prima parte a anilor 1980 a stat sub semnul disidenței lui Dorin Tudoran. După o evoluție promițătoare în poezie și publicistică 23, dar și în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor, Tudoran a intrat la începutul anilor 1980 în conflict cu regimul. Nemulțumirile lui Tudoran erau legate de imixtiunea politică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]