1,603 matches
-
aproape fără întrerupere pînă în 1922. De asemenea, cu toate că în mai 1945 în Europa continentală era pace, grecii au fost angajați într-un sîngeros război civil pînă în 1949. Ambele perioade au avut drept rezultat o masivă recolonizare și o dislocare a așezărilor grecești. În anii '20, ca urmare a dezastrului din Anatolia și a schimbului de populații, aproximativ 1,3 milioane de greci aveau cămine noi. Războiul civil a dus după 1946 la crearea unui grup de circa 700.000
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lungul coastelor mediteraneene. La est, pericolul vine din Panonia, unde poporul stepei, maghiarii veniți de pe coastele de sud-est ale Uralilor și împinși de către turci (cu care, de altfel, s-au amestecat) și de pecenegi, vin să se instaleze aici după dislocarea puterii avare. De aici, ei lansează, în timpul primei jumătăți a secolului al X-lea, raiduri devastatoare într-o mare parte a Europei Occidentale, ajungînd pînă la gurile Weser-ului, în sud-vestul Galiei și Italia meridională, prădînd mănăstirile și orașele. După ce țin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
viking, originar din Orcade, a obținut, într-adevăr, prin tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte, semnat de regele franc Carol cel Simplu, regiunile din jurul Senei de Jos, care vor deveni "Normandia", deși colonizatorii săi vor adopta repede limba, religia și instituțiile Galiei carolingiene. Dislocarea Imperiului Cînd Ludovic cel Pios dispare, în 840, cei trei fii care mai sînt încă în viață, Lothar, Ludovic și Carol, intră imediat în luptă pentru a impune împărțirea care i se părea fiecăruia mai avantajoasă și pentru a-și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
suveranii cu marii seniori laici și ecleziastici a căror putere rivalizează cu a lor pînă la micii vasali care, deținînd, la nivelul lor mărunt, o putere doar de comandă (bannum), își exercită autoritatea în sînul senioriei. Nașterea și avîntul feudalității Dislocarea Imperiului de Apus, fărîmițarea regatelor în mari principate teritoriale, hărțuirea continuă exercitată de jefuitorii sarazini și normanzi, apoi lenta creștere demografică care începe să se manifeste odată cu secolul al X-lea, în timp ce activitatea comercială își reia avîntul în Adriatica, marea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de influență Bretania, Wilhelm pornește întru revendicarea moștenirii engleze, mai exact a celei a regelui anglo-saxon Eduard Confesorul, care, mort în 1066, fără moștenitor, pare a-i fi promis succesiunea. Într-adevăr, în Anglia, moartea lui Knut cel Mare și dislocarea vastului și puternicului său imperiu nordic a lăsat teren liber nobililor anglo-saxoni care, în 1042, au adus la putere pe unul dintre ai lor, Eduard, care, în vremea năvălirilor daneze, găsise refugiu, împreună cu fratele său, Alfred, la curtea Normandiei. La
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să demonstreze că majoritatea parametrilor sînt, în fond, incerți. Potcoava, cuțitul de plug asimetric, furnalul cu ardere internă există deja în Boemia, Moravia și Silezia în secolele al VIII-lea și al IX-lea și n-au dat naștere nici unei dislocări a activităților rurale. Jugul frontal și căpăstrul atelajului, ca și moara de apă și plugul cu comană sînt cunoscute din antichitate și sînt prezente în Europa de Est și în Scandinavia înainte de secolul al X-lea. Deci nu invenția stimulează producția, ci
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
64 Apogeul civilizației bizantine...............................................66 Capitolul 3 Imperiul carolingian...........................................71 Pepin cel Scurt, rege al francilor.........................................72 Carol cel Mare și expansiunea francă..................................76 Restaurarea Imperiului de Apus..........................................81 Guvernarea și administrarea Imperiului..............................84 Imperiul împărțit.................................................................87 Noile invazii........................................................................89 Dislocarea Imperiului..........................................................93 Economia și societatea în epoca carolingiană.....................97 O înfrumusețare culturală................................................. 101 Capitolul 4 Europa feudală (secolele X-XII).................... 107 Nașterea și avîntul feudalității......................................... 108 Seniori și seniorii............................................................. 113 Condiția țăranului............................................................ 117 Biserica în societatea feudală.......................................... 120 Împăratul împotriva Papei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având ca țăruș ortodoxia și comuniunea de grai către precizarea tot mai lămurită a unei forme incipiente de conștiință națională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron, în Idee repede, chiar dacă este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apropiat de noul spirit romantic al epocii pașoptiste, principiul teritorial, expus pentru prima oară de Budai-Deleanu, avea să se impună în fața principiului genetic favorizat de ceilalți cărturari ai Școlii Ardelene. Prin această schimbare de cadru s-a produs una dintre dislocările majore ale paradigmei standard a Școlii Ardelene, care a pus bazele pentru ulterioara integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea continuității populaționale la nord de Dunăre în urma retragerii aureliane este una
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul 1918 este descentrat din memoria națională românească, printr-o dublă dislocare: i) prin externalizare sovietică, în urma căreia borna temporală este coborâtă în 1917, anul "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie"; ii) prin pecerizare internă, în urma căreia momentul cu adevărat important al epocii este refixat în 1921, anul creării Partidului Comunist din România
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din suma de precursorate indigene, s-a răsfrânt și asupra memoriei colective, a conștiinței istorice a poporului român. Vom urmări în cele ce urmează dislocările produse în structura memoriei românești ca urmare a evoluțiilor politice și culturale survenite începând cu anii '70 ai secolului XX. În scopul radiografierii hermeneutice a torsiunilor suferite de memoria românească în național-comunism, vom analiza un grupaj de manuale puternic consonante
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se va vedea, ele sunt liniile de forță și dimensiunile constitutive ale aceluiași fenomen de prefacere a modului românesc de raportare la trecutul național ca răspuns cultural la provocarea integrării europene. De la eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită de formula rolleriană a trecutului. În schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie de permutări, destituiri și restituiri în compoziția memoriei istorice românești care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a avut drept consecință nașterea partidelor comuniste. Ambele procese au fost înlesnite de amploarea pe care a luat-o sufragiul și de intensificarea mobilizării socio-politice, consecință a primului război mondial. În ciuda marilor turbulențe din anii '20 și a răvășitoarelor dislocări produse de cel de-al doilea război mondial, sistemele de partide, cel puțin în democrațiile concurențiale, arată o extraordinară rezistență, așa încît Rokkan (într-un capitol celebru scris împreună cu Lipset), va putea arăta că: "Sistemele de partide din anii '60
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
prototipul regimurilor autoritare, dar la origini și o tentativă de realizare a unui regim totalitar, se situează la întrepătrunderea mai multor explicații posibile și este copărtaș la ele. De fapt, în Italia fascismul ar fi fost aproape de neconceput în absența dislocărilor produse de primul război mondial. Ca mișcare politică, a reprezentat reacția claselor conducătoare la o provocare nereușită a claselor populare. Și-a realizat succesul printr-o conștientă mobilizare secundară a categoriilor sociale medii, încurajată de panica lor referitoare la statut
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
înseamnă că vălul aparenței își pierde orice șansă de a semnifica ceva, nemaifiind vorba, în proiectul critic, de o autonomie totală a subiectului cunoașterii și obiectului cunoașterii. Din aceste motive, noumen-ul nu poate susține, cum s-ar părea, proiectul unei dislocări a dictaturii judicativului. El are funcții clare în sistemul cunoașterii, dacă este gândit negativ, și trebuie respins, ca fiind un nimic, atunci când intelectul are pretenția că el poate fi dat (positum) printr-o intuiție intelectuală (imposibilă pentru facultatea omenească de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desigur, nu fac inutile observațiile privind prezența elementelor non-judicative în proiectul filosofic al lui Kant. Dimpotrivă, prin indicarea și interpretarea lor într-un mod care presupune, esențial, luarea în considerație a sensurilor judicativ-constitutive pe care le poartă, putem evalua șansele dislocării dictaturii judicativului și, în urmare, ale posibilității de a modela gândirea și rostirea filosofică într-un orizont al logos-ului întreg, neredus la aspectul său formal. A treia ipostază a aparenței, nimicul, deși interpretat de Kant modelat, chiar în sensul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
s-ar lăsa constituit el însuși prin "scoaterea la iveală ...". Oricum, ceva se poate spune deja în sensul constitutivității judicative a discursului heideggerian: faptul mutării întrebării care vizează temeiul în el însuși către scoaterea la iveală a temeiului produce o dislocare tematică, foarte semnificativă tocmai în sensul distanțării analiticii existențiale, așa cum aceasta a fost proiectată de filosof, față de spațiul în care judicativul este constitutiv oricărui gând, oricărei rostiri sau făptuiri. Poate că până la urmă nu este vorba despre o distanțare propriu-zisă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al metafizicii, interesată întotdeuna de ceea ce este temeiul, de acesta cum este dat în carne și oase, iar nu de felul în care o "ființare" l-ar putea primi, constituindu-se ea însăși prin acest "dar". A apărut, prin această dislocare tematică, un orizont de constituire a sensurilor filosofice legat, desigur, de fenomenologie și de hermeneutică, așa cum ele au fost regândite de către Heidegger, pe care acesta îl va îmbogăți cu câteva căi noi de intrare în sens a unor fapte care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
românii nu muncesc pe brânci (n-o prea fac!) sau pentru că s-au învățat să cam fure (se mai întâmplă!), ci pentru că, din nenumărate motive, exigența lucrului bine făcut, onoarea meseriei au intrat în derivă. E efectul patetic al uriașelor dislocări sociale, morale și sufletești pe care le-a produs dictatura comunistă. Profesiunile și-au pierdut conturul, la fel cum și-au pierdut conturul oamenii și moravurile. Competențele și-au pierdut motivația și creditul. Ciobanul expert în telemea a fost dus
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care aceasta a prins viață. Încercarea unei analize spectrale a acelor topoi esențiali care au legături în proporții variate cu spațiul ipoteștean și care dau, în ultimă instanță, o bună parte a lumii sensurilor din creația eminesciană duce inevitabil la dislocarea locurilor comune intrate deja în uz. Descoperim, în schimb, insinuate ici-colo, noi elemente spațiale într-atât de semnificative, încât ele dau substanță și unesc într-un tot unitar, original și originar, întreaga operă eminesciană, ele închipuind formula simbolic-imaginativă a unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și solului; ... b) riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane (RA): apropieri periculoase, alunecări de teren, surpări rezultate din defrișări; ... c) riscuri naturale (RN), cum ar fi: activități seismice, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile, ape subterane. ... Articolul 13 Prin delimitarea zonelor de siguranță ale capacităților energetice se protejează vecinătățile acestora la următoarele riscuri (RS): 1. explozii și/sau incendii la componente ale capacităților energetice; 2. emisii de gaze, lichide, vapori
NORME TEHNICE din 1 noiembrie 1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126634_a_127963]