21,744 matches
-
nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca din apropiere de Bistrița pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sevre, alta frumoasă că o pictură de Aman, adică Beba și domnișoara Puchiu. Cand le vedeai pe amândouă, vedeai întruchiparea candoarei și a frumuseții sublime. Dacă și astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a lui Dante sau versuri din Petrarca, este numai meritul lui Zinelli care a știut să ne insufle dragostea și pasiunea pentru această limbă muzicală. Păcat că nu am avut același noroc și la franceză, pentru că în afară de mici excepții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
op. cit., p. 86. footnote>, Epifanie, și la alți antiorigeniști. Astfel, este clar că această interpretare a fost privită ca înrudită cu doctrina preexistenței sufletelor și cu cea a căderii preistorice și de asemenea cea a pierderii de către om a imaginii divine după cădere. O interpretare alegorică a veșmintelor de piele găsim la Sfântul Grigorie de Nyssa. În viziunea acestuia, hainele nu sunt trupurile în sine din moment ce respinge preexistența sufletelor ci o anumită calitate a naturii noastre trupești care a urmat căderii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
datorită vieții care țâșnește în mod natural din el, ci există întrucât amână moartea. Ceea ce există în principal acum este moartea, viața s-a schimbat în supraviețuire<footnote Panayotis Nellas, op. cit., p. 87. footnote>. Dar păcatul nu oprește realizarea iconomiei divine. Înțelepciunea lui Dumnezeu preștiuse căderea și bunăvoința Sa continuă să vegheze asupra lui Adam și a Evei când, după păcat, le face încingătorile și sprijină întoarcerea la El, folosindu-se de această nouă stare. Oferă această nouă stare relativ pozitivă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dezvoltare a embrionului sau a fătului.<footnote Jean Jacques Amy, Interruption volontaire de grossesse, în Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 544. footnote> Cu toate acestea, putem considera avortul o crimă cu premeditare. La judecata divină va fi pedepsit chiar mai aspru decât uciderea unui om. II. Viața - dar divin Dacă ne-am întreba cu toții care este darul suprem pe care ni l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta nu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 544. footnote> Cu toate acestea, putem considera avortul o crimă cu premeditare. La judecata divină va fi pedepsit chiar mai aspru decât uciderea unui om. II. Viața - dar divin Dacă ne-am întreba cu toții care este darul suprem pe care ni l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta nu numai pentru că în timpul vieții ne putem bucura de frumusețile acestei lumi, ne putem împlini
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și Marcu, Edit. Sophia, București, 1998, p. 231. footnote>. În alt loc, Mântuitorul ne mai învață: oricine va primi un copilaș în numele Meu, mă va primi pe Mine. (Matei 18, 5). Copiii, mai mult ca orice, sunt reflexe ale iubirii divine între oameni. Ei sunt simbolul nevinovăției și al fragilității, motiv pentru care Mântuitorul a și manifestat pentru ei o grijă deosebită, concretizată și prin multiplele minuni săvârșite asupra lor (vindecarea fiului slujbașului împărătesc - Ioan 4,46-54, învierea fiicei lui Iair
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 41. footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în golul pântecelui acelora care s-au împotrivit rânduielii divine. Femeile avortoare preschimbă satele și orașele în mormane, fac să dispară neamurile, căci se cunoaște că și Roma și-a pierdut puterea, strălucirea și stăpânirea ei uriașă, pe urma descreșterii numărului nașterilor. Datorită numărului mare de avorturi din ultimii ani
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
perceapă mai clar decât în oricare dintre lucrările sale modul în care înțelege autorul unirea cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie susține că unirea cu Dumnezeu reprezintă scopul însuși al operei In Canticum canticorum. Acest studiu se va concentra pe unirea mistică divină ca temă organizatoare a omiliilor și vom argumenta că înțelegerea sfântului asupra unirii cu Dumnezeu este întru totul fondată pe exegeza sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o călătorie în adâncimile absconse ale Scripturii. În toate acestea, dorința rămâne fundamentală pentru Sfântul Grigorie și continuă să fie pregătită pentru a tânji chiar și mai profund după Dumnezeu<footnote Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 40 sq. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa - filosof speculativ și Părinte al Teologiei mistice Sfântul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a se întoarce la starea sa naturală de frumusețe: „Tot așa, îngrijitorul aurului înnegrit, adică Mirele, a conferit strălucire sufletului printr-un tip de proces de rafinare, prin aplicarea medicamentelor sale”. Astfel, Sfântul Grigorie elaborează aici temele iubirii și mântuirii divine, care implică o metamorfoză de la întuneric la strălucire prin analogia cu purificarea aurului. Pe scurt, pentru Părintele Capadocian, mântuirea înseamnă restaurarea stării naturale a sufletului. În termenii Cântării, mântuirea înseamnă despătimire și sfințire, iar acestea două presupun schimbarea de la negru
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru Sfântul Grigorie, povestea miresei ascunde un profund adevăr antropologic și soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin mântuirea sa<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 76
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
să învețe despre iubirea imensă a Mirelui pentru omenire, iubire care a conferit frumusețe preaiubitei [miresei] prin această iubire. Nemulțumindu-se doar cu diagnosticarea problemei, exegeza Sfântului Grigorie sărbătorește soluția la păcat: mântuirea sufletului prin Hristos. Dumnezeu demonstrează profunzimea iubirii divine iubind omenirea în pofida păcatelor ei și golindu-se pe Sine pentru a ameliora starea umanității. Prin urmare, acest verset, departe de a-și asuma presupuneri negative și învechite despre întunecime, utilizează categoriile rasiale date ale narațiunii pentru a ilustra și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
5 ca pe un dascăl care-și instruiește elevii asupra tainelor lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa reprezintă sufletul, iar predicativul întunecat denotă păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
1:5 trebuie interpretate alegoric, nu literal, pentru a se evita confuzia și aplicarea eronată și nocivă<footnote Mark S.M. Scott, op. cit., p. 76-77. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu Cel ascuns în noapte La Sfântul Grigorie de Nyssa întunericul divin se combină cu imaginea „nopții” din Cântarea Cântărilor. În noaptea dumnezeiască (Θεία νυξ), sufletul ce urcă către unirea cu Dumnezeu are sentimentul că nu posedă încă obiectul căutării sale. Cel iubit interzice minții care Îl caută un sfârșit în care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960. footnote> Sufletul înțelege că nu există o limită la splendoarea, slava și sfințenia Sa (Cântul 182.1-4; Psalmi 144, 3-5)<footnote Conform utilizării Psalmului 144, 3-5, CE 3-1.103-104; v. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 165. footnote>. Cu alte cuvinte, Sfântul Grigorie, în omilia 6<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 179. footnote>, ajunge
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l caute pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
col. 1001B. footnote>. Dumnezeu se anunță într-un sentiment de prezență, iar acest sentiment este într-o creștere continuă datorită eșecului oricărei sesizări conceptuale. Este experiența în picături de noapte a unei Prezențe a Inaccesibilului prezent sub forma energiilor Sale divine, și nu o sesizare a naturii Sale incognoscibile. Se vede un nou mod de cunoaștere ce depășește opoziția subiect-obiect. Teognosia devine trăirea acestei prezențe divine<footnote R. Leys, „La théologie spirituelle de Grégoire de Nysse”, în Studia Patristica, vol. II
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
experiența în picături de noapte a unei Prezențe a Inaccesibilului prezent sub forma energiilor Sale divine, și nu o sesizare a naturii Sale incognoscibile. Se vede un nou mod de cunoaștere ce depășește opoziția subiect-obiect. Teognosia devine trăirea acestei prezențe divine<footnote R. Leys, „La théologie spirituelle de Grégoire de Nysse”, în Studia Patristica, vol. II, Akademie Verlag, Berlin, 1957, p. 497. footnote>. Paradoxal, cu cât Dumnezeu e mai prezent, cu atât mai mult se ascunde. Dumnezeu - așa cum arată omiliile la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
aspectul cunoașterii, el spune că mireasa este învrednicită acum „să vadă în chip descoperit (ἐμφανῶς) fața Celui ce grăiește și să primească de la El însuși cuvântul, nemaivorbind prin alții”<footnote Ibidem, col. 889C. footnote>), ceea ce se traduce prin cunoașterea energiilor divine necreate, în chip direct și nu ca până acum prin intermediul naturii)<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 33. footnote>. Sufletul este îmbrățișat de noaptea divină în care Mirele
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]