3,330 matches
-
afle câte ceva despre locatarul acelei casuțe sărăcăcioase îngerul află un secret cumplit ce-l tulbură foarte mult. El crezuse că oamenii sunt buni...Atât de mult s-a tulburat încât a vărsat mulțime de lacrimi amare. Nu aș vrea să divulg toate tainele acestei minunate povestiri deoarece cititorul n-ar mai fi interesat de citirea ei. Ar pierde nu numai firul povestii dar și deliciul unei lecturi adorabile, cu descrieri, cu stări, cu emoții. Nu pot să trec mai departe, înainte de
LUCIAN DUMBRAVĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378630_a_379959]
-
și va avea următorul cuprins: (9) Întreprinderea care solicită protecția comunicării sale cu avocatul este obligată să prezinte inspectorilor de concurență o justificare adecvată și elementele relevante prin prisma argumentelor invocate în acest scop, fără să fie necesar însă să divulge conținutul acesteia. În cazul în care, în cursul unei inspecții, pe baza elementelor prezentate de întreprindere, inspectorii de concurență care desfășoară inspecția nu pot ajunge la o concluzie definitivă asupra incidenței prevederilor alin. (8) în privința unei comunicări cu avocatul
LEGE nr. 231 din 17 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285624]
-
realizeze o înțelegere și a renunțat. Aproape de sfîrșitul aceluiași an, rușii au ajuns la un compromis cu anglo-saxonii, adică și-au impus punctul de vedere". Or, "în iunie 1947, național-țărăniștii sînt arestați. Pătrășcanu, care se teme ca prizonierii să nu divulge contactele secrete din 1945, hotărăște să fugă în Franța, fiind convins că Gheorghiu-Dej și prietenii lui personali vor profita de ocazie pentru a-1 implica în procesul Maniu". Reacția lui Pătrășcanu este semnul teroarei care domnește în partid și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Îi observasem și pe stradă, dîndu-mi seama că dorința lor de a sta de vorbă (într-o românească proaspăt învățată), cu ieșenii, era motivată aveam s-o știu chiar de la ei de misiunea spirituală în care se aflau. Nu voi divulga această misiune, rimînd de altfel cu hormonii viteziștilor, nici nu are importanță din unghiul celor notate acum, aici. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult la acești băieți oricum, foarte civilizați care mi-au și vizitat de vreo două-trei ori atelierul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rară, spațiată a dinților (augmentată de pelicula alb-negru văzută) denota o carență de rasă, iar buzele, ce-i drept, marcat senzuale, configurau o gură vulgară. Subalternii buzelor, sînii, erau de-o proeminență ieftin gonflată. Mersul de manechin, un manechin dezordonat, divulga proveniența modestă, lipsită de codul gustului și al eleganței. Mîini mici, inexpresive, fără elocvență. Ce-ar mai fi fost? A, părul. Generos, cu adevărat, dar supus unui tratament îndoielnic, de parcă ar fi ieșit permanent de sub cască. Privirea însă... Da, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se cheamă acum, se putea!, "Republicii". Iar elegantul liceu de fete "Regina Maria" e fabrică de neglijeuri. Oscar Wilde: "... două țări despărțite de o limbă comună". De urmărit, în momentul ăsta incendiat de nenorocirea americană, trișeria dizgrațios-interesată a administrației criptocomuniste. Divulgînd strategia pasului mărunt și vătuit al pifanului cu petliță roșie (DEX: petliță, s.f., din rus.). Dacă vrei să-i afli tîlcul duplicitar, închide televizorul și ieși în Hală: vei descoperi acolo cum se face cu ochiul. Nu polifonia prezidențial-primministerială, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fii plicticos". Cam drăgălășenii din astea își livrau bărboșii coloși ai picturii moderne de la cumpăna secolelor XIX-XX. Tiranici și mofluzi, își jucau teribil de convingător cochetăriile menite a le augmenta legenda. Dialogurile unele în registru de-a dreptul savant divulgă, pentru urechea atentă, lecturi la zi din moștrii sacri ai momentului, altminteri, avizați frecventatori ai atelierelor. Ceea ce nu-l oprea pe Renoir să condamne literatura, atunci cînd se referea, răutăcios, la cei tineri, care veneau din urmă și ale căror
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta tocmai pentru că nu era pederast. Același Sartre, moblizat, la doi pași de prima linie a frontului, pare pervers (spiritual) notîndu-și excelenta dispoziție: "Mă simt parfumat pe dinăuntru". Ion Negoițescu nu-și ascundea înclinația pederastă. Dar nici nu și-o divulga oricui. O va face tîrziu, în Straja dragonilor, cu franchețea probului intelectual. Aceeași franchețe bine cunoscută comilitonilor sibieni, niciodată puși însă de Negoițescu în poziții jenante. Dramei asumate nu-i este egală, poate, decît cea a mamei sale, marcată profund
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unul din ei, respirînd precipitat, de fugă și de rîs. Ochii mi-au căzut pe calota rasă, nebandajată: petecul căruia de-abia i se scoseseră copcile palpita în ritmul accelerat al bătăilor inimii: lipsind osul, sub pielea plăpîndă inima își divulga activitatea cu o înspăimîntătoare lipsă de precauție. Ar fi fost de-ajuns nu o lovitură, ci o simplă atingere a acelei membrane, ca viața spiridușului, care tocmai se ridicase, să se curme subit. Am intrat imediat în rezervă. La Muzeul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
accedere la premiul Academiei pentru pictură. Ce vreți, lanțul slăbiciunilor (moldovlahe)! (Scrisoarea-mi era însoțită de volumul meu, Viețile după Vasari.) Păstrez scrisoarea marelui... reporter și o fac acum publică, evident, nu pentru a mă fandosi, cît pentru a-i divulga frumusețea. Frumusețea unui gen atît de uitat într-o Românie care l-a practicat cîndva cu superbie. Acea Românie din care venea însuși cel căruia-i fusesem emoționat cicerone. Nu poate fi ocolită, desigur, voluta cumva comică a refuzului de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
erau întrebați dacă au vreun tablou acasă. Stupoare! Nu numai că întrebarea părea a veni dintr-o altă limbă sau, și mai rău, sunînd probabil ca o înjurătură (încă neîntîlnită), dar cei întîmpinați astfel reușind să îngîne totuși o frază divulgau o situație generală mai mult decît precară a mentalului colectiv. Explicabilă, de altfel, pînă la un punct, din moment ce lumea de azi se confruntă cu drame într-adevăr greu de imaginat: zilnic, aceleași televizoare inundă casele cu grozăvii incredibile, iar... ăștia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spațios de-acum, încropindu-mi-l într-un cotlon al demisolului clădirii din Armeană, sîntem vizitați de Baba, venit într-un juriu. Nu-mi pot reprima orgoliul de-a reproduce momentul în care, arătîndu-i pînza la care lucram, îi și divulg titlul: Nuntă la Dorohoi. Cu specificul destul de șarjat al tîrgului... bilingv. Declanșîndu-i marelui pictor de gen grimasa încîntată. În alt moment, mai tîrziu, îmi intitulam textul din Cronica Taci cu baba!. Și mă amuzam pe seama blîndeții cu care maestrul îngăduia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exemplu, în cazul Liubei Chișinevschi, candidată pentru M.A.N. la alegerile din 30 noiembrie 1952, fișa întocmită de Securitate sublinia: „la 14 ani a intrat în U.T.C., la 18 ani a fost arestată pentru a fi forțată să divulge ascunzătoarea unei surori comuniste. Nu a divulgat, cu toate torturile la care a fost supusă”. Revenind la modul concret în care documentele de partid constituiau adevărate „îndreptare” pentru ofițerii de securitate, considerăm interesante precizările pe care Teohari Georgescu le făcea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
M.A.N. la alegerile din 30 noiembrie 1952, fișa întocmită de Securitate sublinia: „la 14 ani a intrat în U.T.C., la 18 ani a fost arestată pentru a fi forțată să divulge ascunzătoarea unei surori comuniste. Nu a divulgat, cu toate torturile la care a fost supusă”. Revenind la modul concret în care documentele de partid constituiau adevărate „îndreptare” pentru ofițerii de securitate, considerăm interesante precizările pe care Teohari Georgescu le făcea în 28 februarie 1952 într-o conferință
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este Gancearuc Petre (Petrescu), element capabil și inteligent și cu mare putere de muncă. A dus la bun sfârșit o serie de acțiuni contra dușmanului pe linia contraspionajului. În trecut a avut două căderi, unde s-a purtat foarte prost, divulgând tot ce știa. La închisoare a dat dovadă de lașitate, dezertând din colectiv, pe timpul luptelor, în 1938. A avut legătură și după 23 August cu șeful Siguranței din Cetatea Albă (soțul surorii sale) care a fost un zbir față de arestați
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ia măsuri. Nu cer să mi se explice amănunte ale unei cercetări, dar poate să-mi spună că este reținut pentru cercetări, pentru crime împotriva statului sau pentru alte motive. Am avut o scrisoare unde îmi scrie mie „nu putem divulga”. Înseamnă că s-au suprapus Prezidiului. La ședințele noastre lipsesc uneori membri ai Prezidiului care sunt în B. P. La început au mai venit. Tov. Moghioroș, când a venit prima dată, a spus că este încântat, că până acum au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
În această afacere reprezentanții firmei japoneze - cu ocazia vizitei la Corabia - au avut o atitudine din care reieșea că ar fi interesați să contracteze cu partea română pe fondul „ușurinței” de care a dat dovadă ing. SĂLCEANU MARIN, care a divulgat japonezilor oferta firmei „DEMAG” și prețul (250.000 dolari). Pentru prevenirea scurgerii de informații comercial-economice, vă rugăm să aprobați includerea - în urmărirea informativă - a numitului SĂLCEANU MARIN, născut la [...] în [...] Olt, fiul lui [...], inginer șef la Fabrica de zahăr Corabia
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la Iași. La 2 martie 1857, agentul consular francez din Galați anunța Secretariatul de Stat al Moldovei că a constatat, „cu o penibilă surpriză, că secretul corespondenței mele este divulgat. Eu am toate motivele să bănuiesc pe unul din funcționari, D-l Weithoffer”. Aceste procedee, la care s-a adăugat poziția lor dușmănoasă față de aspirațiile marei majorități a poporului român, au convins pe domnitor că era necesară recrutarea și pregătirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
absență Luisei tatăl ei este arestat, iar secretarul Președintelui, Wurm, care era el însuși pretendent la mâna Luisei, o forțează pe această să scrie o scrisoare adresată unui alt bărbat 216 și să se lege prin jurământ că nu va divulgă secretul nimănui, în caz contrar tatăl ei urmând să fie executat. Lady Milford decide să o preseze pe Luise să renunțe la Ferdinand, dar Luise amenință că se va sinucide. Lady Milford se decide să părăsească țara, mai degrabă decât
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Riccardo, foarte îndurerat, semnează totuși ordinul prin care Renato și Amelia sunt rechemați în Anglia (Mă se m'è forza perderti). În sala de bal mulțimea măștilor dansează (Di che fulgor, che musiche). Renato îi cere lui Oscar să-i divulge costumul de bal în care va veni îmbrăcat Riccardo. La început Oscar refuză, dar apoi îi dă lui Renato informația cerută (Saper vorreste, di che și veste). Amelia, cu ochii femeii îndrăgostite, l-a reperat și ea pe Riccardo pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fie pusă la adăpost, Riccardo, foarte îndurerat, semnează totuși ordinul prin care Renato și Amelia sunt rechemați în Anglia Aria Saper vorreste - din actul III, scena 2. Rol : Oscar, pajul lui Riccardo Rezumat : Renato îi cere lui Oscar să-i divulge costumul de bal în care va veni îmbrăcat Riccardo. La început Oscar refuză, dar apoi îi dă lui Renato informația cerută. Din istoria operei O comandă venită de la Teatro Sân Carlo din Neapole l-a determinat pe Verdi să întrevadă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Faraonul îi promite îndeplinirea unei dorințe exprimate, indiferent care va fi aceasta. Radames cere că prizonierii să fie introduși în piață. Printre aceștia se află și Amonasro. Acesta este recunoscut de fiica sa, dar Amonasro îi cere să nu-i divulge adevărată să identitate. Întrebat cine este, el răspunde că este tatăl Aidei și un simplu soldat care a luptat până când regele său i-a murit în brațe (Anch'io pugnai....). Amonasro implora milă pentru el însuși și pentru ceilalți prizonieri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
L'abborrita rivale...Già i sacerdoți adunansi - din actul IV, scena 1 Role : Amneris, fiica Faronului Egiptului Voce : mezzo soprana Fach : mezzo dramatică Loc de desfășurare : Un hol din Palatul Faronului din Memphis. Rezumat : Radames a fost acuzat că a divulgat secrete militare și așteaptă acum să fie judecat. Amneris care îl iubește pe Radames și crede în nevinovăția lui, dorește să-l scape. Ea îi cere să se disculpe. L'abborrita rivale...Già i sacerdoți adunansi, L'abborrita rivale a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe biata femeie!" a mai afirmat cu subiect și predicat eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl. Modul cum a intenționat numitul Josua Raikovic să-și omoare soția legitimă, doamna Rachel Raikovic, eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl n-a vrut să-l divulge în fața sălii pline de spectatori (pentru a nu furniza idei criminale în subconștientul acelor oameni inocenți. Se spune, totuși, din surse bine informate și care au vrut să-și păstreze anonimatul, că eminentul procuror a expus cu sala evacuată că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ce trece." Așa că a trebuit să-l condamne pe Gough la moarte. Înainte de execuție, a venit un înalt funcționar în celula condamnatului, garantându-i grațierea și chiar și o frumoasă recompensă. Pentru asta, Gough doar ar fi trebuit să-i divulge doar numele celor mai importanți conducători ai rețelei de spionaj economic. Primele dubii în legătură cu vinovăția lui Gough au apărut peste doi ani. Încetul cu încetul, se dezgropă tot cazul. Ziarele făcură vâlvă, iar Noul Metro Goldwyn Mayer turnă un film
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]