695 matches
-
sau mai puțin voalate, mai mult sau mai puțin descoperite, nu credem că trebuie să mai fim surprinși, ca Boissier 307, pentru actul de îndrăzneală, chiar, mai mult, de cutezanță, pe care Ovidiu îl afișează atunci când condamnă oarecum căderea în dizgrație a poetului Cornelius Gallus. Cum se știe, după ce a beneficiat de favoarea lui Augustus, C. Gallus, prefect al Egiptului, beat fiind, s-a lansat în periculoase laude de sine. Astfel încât, a fost exclus din familia și din provinciile imperiale, fiind
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ei au fost condamnați la moarte sau la exil, de mâna lui Augustus sau a succesorului său, pentru "răzvrătirea" lor, pentru revolta lor fățișă împotriva împăratului: Pompeius Macer (suspectat de Tiberiu, s-a sinucis cu stoicism), C. Gallus (căzut în dizgrația lui Augustus, s-a sinucis), Cotta Maximus (acuzat de lesmaiestate, a murit otrăvit), [Cassius Severus (în cazul în care el este destinatarul lui Ovidiu, exilat la Serifo, unde a murit într-o sărăcie lucie)], Clutorius Priscus (condamnat la moarte), Ti
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care el este destinatarul lui Ovidiu, exilat la Serifo, unde a murit într-o sărăcie lucie)], Clutorius Priscus (condamnat la moarte), Ti. Sempronius Gracchus (asasinat din ordinul lui Tiberiu), L. Iunius Gallius (care îndură exilul și închisoarea), Iginus (căzut în dizgrația lui Augustus), Paulus Fabius Maximus (care e posibil să se fi sinucis) etc. Trăgând concluzia, se ajunge la un număr impresionant de morți și exilați în cadrul cercului atât de restrâns de prieteni ai poetului din Sulmona. E greu de atribuit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în preocupările epistolare ale Sulmonezului. Cum am mai spus, ținând cont că Paulus Fabius Maximus aparține, potrivit recunoașterii exprese a lui Ovidiu, celor "doi sau trei, unul sau doi" prieteni intimi, care nu l-au abandonat pe poet în momentul dizgrației și, dat fiind că la aceștia "doi sau trei, unul sau doi" prieteni intimi se face aluzie și în Tristele, printre destinatarii acestor ultime scrieri trebuia să figureze, mai mult ca sigur, și Paulus Fabius Maximus 367. Nu numai apropierea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ci și rudenia la care am făcut referire mai sus. În plus, motivele pe care le-am adoptat pentru a explica anonimatul destinatarilor Tristelor, sunt valide și în cazul lui Paulus Fabius Maximus. O rudă rămânea o rudă, chiar dacă în dizgrație, lui Paulus, Ovidiu i-ar fi putut trimite scrisori încă de la început cu numele destinatarului scris clar, fără a trezi suspiciunile lui Augustus, dar prietenilor nu. Faptul că numele de Paulus nu apare scris clar înainte de 12 d.H. se datorează
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nu lași ca geniul tău să fie învins de noblețea ta, tu, pe care te-am cultivat până în ultima clipă a vieții mele (prin ce diferă oare această stare a mea de moarte?), tu, fără să respingi un prieten în dizgrație, faci un lucru mai rar decât oricare altul din vremea ta"379. Acest început nu diferă deloc de cel din scrisoarea I, II, care a fost deja comentat 380: "Maxime, tu care onorezi al tău faimos nume și care sporești
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
negantem Haerebam, pavidas dante timore notas, Exemploque nivis, quam mollit acquaticus auster, Gutta per attonitas ibat oborta genas 391. Cu aceste puține rânduri poetul ne-a prezentat întâlnirea dramatică dintre el și Maximus. Cel din urmă nu realizează încă gravitatea dizgrației lui Ovidiu; Ovidiu, printre lacrimile de durere care-i șiroiesc din ochi, e încremenit de teamă (pavidas dante timore notas), de o teamă de neexplicat în fața celui mai bun prieten și a unei rude ca Paulus. Să fie oare, cu-
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Născut în 1412, în regiunea Caux, Thomas Basin, care a devenit în 1447 episcop de Lisieux, a cunoscut personal în copilăria sa ravagiile războiului în Normandia și în provinciile vecine. Consilier ascultat de Carol al VII-lea, el cade în dizgrație în timpul lui Ludovic al XI-lea și trebuie să se exileze la Trèves, apoi la Utrecht, unde moare în 1491. Istoria lui Carol al VII-lea a fost scrisă la Trèves în 1471-1472 și revizuită după aceea: cel mai vechi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a doua zi după atentatul ratat de la Damiens (1757) și apelează la Choiseul, care devine secretar de stat la Afacerile străine în 1758, apoi la Ministerul de război în 1761, și care va juca practic, pînă la căderea sa în dizgrație, în 1770, rolul de Prim Ministru. Choiseul și agitația parlamentară. Acest mare senior loren, inteligent, nepăsător și sigur de el, nu poate redresa situația militară, dar reușește cel puțin să limiteze pagubele cu ocazia negocierilor franco-engleze, care, la ieșirea din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
social 1763 Tratatul de la Paris 1766 Lorena devine franceză 1767 Expulzarea iezuiților 1768 Corsica revine Franței 1771 Reforma juridică a lui Maupeou 1774 Moartea lui Ludovic al XV-lea. Ludovic al XVI-lea 1774 Goethe: Werther 1776 Turgot cade în dizgrație 1776 Declarația de independență a americanilor 1776 Moartea lui Voltaire și a lui Rousseau 1781 Necker cade în dizgrație 1783 Tratatul de la Versailles 1785 James Watt pune la punct mașina cu aburi 1787 Constituția Statelor Unite Mozart: Don Giovanni 1788 Convocarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a lui Maupeou 1774 Moartea lui Ludovic al XV-lea. Ludovic al XVI-lea 1774 Goethe: Werther 1776 Turgot cade în dizgrație 1776 Declarația de independență a americanilor 1776 Moartea lui Voltaire și a lui Rousseau 1781 Necker cade în dizgrație 1783 Tratatul de la Versailles 1785 James Watt pune la punct mașina cu aburi 1787 Constituția Statelor Unite Mozart: Don Giovanni 1788 Convocarea Stărilor generale 1789 5 mai Adunarea Stărilor generale 17 iunie Adunarea devine națională 20 iunie Adunarea devine constituantă 14
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Tito, urmărind să acapareze puterea în partid și să epureze facțiunea "intelectuală", suspectată de simpatii pro-occidentale. După declanșarea conflictului Tito-Stalin și expulzarea Iugoslaviei din Cominform, Xoxe va fi pus într-o postură foarte ingrată: protectorul său se afla acum în dizgrația liderului de la Kremlin, în timp ce rivalul său, Enver Hoxha, îi intrase în grații. Înlăturat din funcția de ministru de interne în 1948, Xoxe va fi judecat și executat în primăvara anului următor (Brogan: 1990, 174-178). Odată intrate în sfera de influență
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rândul său, fusese încarcerat și supus unor torturi extreme (i-au fost zdrobite testicolele), Nagy a aprobat în scris arestarea și implicit măsurile punitive la care fusese supus colegul său de partid. Nu este exclus ca Nagy, odată căzut în dizgrație în 1948, să fi fost ferit de soarte unui Rajk, Kostov, sau, în mai mică măsură, Gomułka, datorită protecției care îi era oferită de persoane care aparțineau anturajului lui Stalin însuși (Granville: 1995b, 34-35; Granville: 2002, 544). Este demonstrată astfel
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
îl încorsetase până atunci și chiar îi limitase popularitatea. Revenind la perioada aflată în discuție, Paul Niculescu- Mizil, responsabil cu politica ideologică a partidului în primii ani ani de după 1965 și un apropiat al lui Ceaușescu până la căderea sa în dizgrație după 1970, ale cărui cărți mai degrabă memorialistice decât științifice sunt citate în lucrare s-a remarcat încă de atunci ca vehement apărător și promotor al naționalismului gândit pe coordonate leniniste. La nivel extern, naționalismul era codificat discursiv sub forma
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pătrășcanu sunt mărturiile fostului său subaltern Herbert (Belu) Zilber. Arestat cu un an înaintea lui Pătrășcanu, acesta a fost "prelucrat" sistematic astfel încât să redacteze, semneze și să susțină public aberații incomensurabile orientate înspre incriminarea liderului comunist român căzut acum în dizgrație. În memoriile sale, Zilber încearcă să își justifice rolul în cheie mai degrabă ideologică decât psihologică, prin atașamentul absolut față de corectitudinea "istorică" și infailibilitatea partidului. Mărturia sa este revelatoare pentru încercarea de a hașura un profil psihologic al "revoluționarului" comunist
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Richard Davidson, Paul Ekman, Francisco Varela, Daniel Goleman, Jon Kabat-Zinn, Ervin Laszlo, Peter Russell. Toți acești corifei ai cunoașterii (și mulți alții) au deschis prin cercetările lor de pionierat, în diverse domenii științifice, drumul spre recuperarea dimensiunii spirituale, intrată în dizgrație acum patru secole. Atunci a luat ființă paradigma conform căreia este real doar ce se măsoară, iar ceea ce se pretează măsurării se referă exclusiv la informațiile dobândite prin cele cinci canale senzoriale sau prelungirile lor mecanice (Arntz et al., 2007
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor (retorice) își găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura (chestiune de bun simț
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai puțin sau deloc comportările soților Popescu, unul față de altul, ca elemente de psihologie conjugală, și mai mult sau numai starea lor existențială, în speță cea a bărbatului care, după ce i se dărîmă lamentabil precarele certitudini de "șef" căzut în dizgrație, nu se mai poate regăsi în nimic, nici un act al său nu e autentic, nici o intenție finalizată, nici un gest nu-i redă sensul pierdut al vieții. Toate căderile, toate compromisurile, toate eșecurile sînt echivalente, pentru antieroul lui Constantin Popa (astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
p.120. 290 F. Nietzsche, L'Antéchrist, urmat de Ecce Homo, Paris, Gallimard, 1992, p.327 (versiunea provizorie a "Cazului Wagner"). 291 Ibid., p.302. 292 Ibid., p.185 (versiune definitivă Ecce Homo). 293 Apărut în 1887, acest roman relatează dizgrația unui recrut în decursul interminabililor ani de cazarmă. 294 Th. Mann, Consídérations d'un apolitique, Paris, Grasset, 1975 (ed. originală 1915). 295 R. Musil, L'Homme sans qualités, Paris, Seuil, 1956, vol.1, p.40. 296 G. Mann, The History
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
situării în prezența lui Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii de a se face gazdă unui Dumnezeu iubitor. Unii, precum submediocrii consolatori ai lui Iov vor insista întotdeauna că suferința este o marcă a dizgrației sau pedepsei divine. Dar teologia creștină dezbate îndelung acest subiect. De la nivelul drumului vieții, suferința pare a fi o veste fără îndoială rea. Pare a arăta că suntem respinși din preajma lui Dumnezeu. Dar, situația se prezintă altfel. Suferința este văzută
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de nebun. (Îi dă lui Kent fesul). LEAR: Ei, dragul meu ștrengar, ce mai faci? BUFONUL (Lui Kent): Omule, ai face bine să iei fesul meu de nebun. LEAR: De ce, băiete? BUFONUL: De ce? Pentru că iei partea unuia care este-n dizgrație. Da, si nu știi să zîmbești după cum bate vîntul, ai să răcești repede: așa că ia tichia mea. Păi ortacul asta și-a surghiunit două fete și pe a treia a binecuvîntat-o împotriva voinței sale: dacă-l urmezi, trebuie neapărat să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
castelul lui Gloucester. Intra Gloucester și Edmund) GLOUCESTER: Vai, vai, Edmund, nu-mi place această purtare nefirească. Cînd le-am cerut îngăduința să fiu milostiv cu el, mi-au luat stăpînirea propriei case, mi-au interzis, sub pedeapsă veșnicei lor dizgrații, să vorbesc despre el, să intervin pentru el, sau să-l susțin în vreun fel. EDMUND: Sălbatic foarte și nefiresc. GLOUCESTER: Fie, nu spune nimic. E vrajbă-ntre duci și mai rău decît atîta. Am primit o scrisoare azi-noapte, e
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sunt: Oribas (Oreibasios), Alexandru din Tralles, Aetius din Amida, Paul din Egina și Jac Psycristul. Oribas (sec. IV) era din Pergam, ca și Galen. A făcut studii în Alexandria. Prieten cu împăratul Iulian și medic la curtea acestuia, cade în dizgrație, este exilat la Goți, revine rechemat cu onoruri și apoi întreprinde o enciclopedie medicală monumentală, rămasă în parte, și din care face un compendiu care ajunge curs în școlile superioare de medicină. Filosof și medic, se remarcă mai ales prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
papei Silver și exilarea lui într-o zonă aridă. Deși generalul Belizarie a adus servicii mari imperiului, i-a învins pe perși, pe vandali, pe ostrogoți, a readus Spania, Galia, Africa, Italia la imperiul Roman, când i-a căzut în dizgrație, împărăteasa a ordonat să i se confiște averea, fiind acuzat de trădare. La patruzeci și nouă de ani, după douăzeci și unu de ani de domnie, împărăteasa Theodora, hulită de unii, admirată și adorată de alții, s-a îmbolnăvit de cancer, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
femeie cultivată, autoarea poeziilor cu formă fixă tanka ce exprimau concentrat idei și sentimente prin treizeci și unu de silabe / cuvinte. Au circulat mai multe anecdote pe seama ei. Una dintre acestea se referă la modul în care a intrat în dizgrația Curții. Cum se practica supunerea pretendenților la favorurile intime, aceștia trebuiau să treacă diferite probe de răbdare și devotament. Astfel încât, frumoasa curtezană l-a făcut pe comandantul gărzii imperiale să aștepte 100 de nopți, dormind afară pe o bancă. Nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]