6,346 matches
-
București: Stadion, 1971, p. 5-145. 142. Sima I. Gimnastică ritmică - curs de bază. București: INEFS, 1980, p. 5-70. 143. Simion G. Metodologia cercetării activității omului în mișcare. Pitești, 1998, p.128-146. 144. Solomon M., Grigore V., Bedo C. Gimnastica.Târgoviște: Dom Impex, 1996, p. 12-103. 123 145. Stoenescu G. Gimnastică ritmică modernă. București: Sport - Turism, 1978, p. 5- 115. 146. Stoenescu G. Tinerețe, sănătate, frumusețe. București: Sport - Turism, 1990, p. 63-65. 147. Stroescu A. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica sportivă
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
cap. Ai muncit ca un tâmpit, ți-ai făcut iluzii că schimbi lumea, sau cel puțin pe a ta, pe a celor din jurul tău, ca să te trezești ca un cerșetor la margine de drum, ba și caraghios din calea-afară, uite dom'le la asta, ce-i trece prin cap, se crede buricul pământului. Mai bine să stai aici, cuminte, cu burta la soare, la propriu și la figurat, de dimineața până seara și în vecii vecilor... Amin. De aproape o jumătate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
diletanți. Alcoolul a invadat piețele și a devenit o afacere măruntă la care trebuie să transpiri prea mult. Poate doar dacă se gândește cineva la o prohibiție. Dar până atunci trebuie să-ți găsești o îndeletnicire rentabilă. Oțelul românesc. Uite, dom'le, cum nu s-a gândit la o asemenea pleașcă?! Ăștia produc oțel cu nemiluita, deși cheltuiesc mai mult decât primesc pe el, oamenii trebuie să-și rupă oasele cu ceva, managerii sunt băieți buni, afacerea este grasă și pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
stea deochiu-n cap și să fugă prin sat ca un câine turbat...” Alte cuvinte nu mai auzi. Bătrâna mângâie din nou capul copilului, după care micuțul o zbughi pe după corturi. - Minunat! zise avocatul. Extraordinar! - Ce poate fi atât de extraordinar, dom’le? - Totul! Vorbele, bulibașă, vorbele acelea cu atâta tâlc: să stea boala cât stă vântul în gard! - Eeee, e un descântec de deochi! - Mie mi se pare că e mai mult decât un descântec, e o înțelepciune care are rădăcinile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vorbele acelea cu atâta tâlc: să stea boala cât stă vântul în gard! - Eeee, e un descântec de deochi! - Mie mi se pare că e mai mult decât un descântec, e o înțelepciune care are rădăcinile adânci... - Treabă de babe, dom’le...! - Mie mi-a plăcut mult, așa să știi. Iaca trec de la una la alta: ia spune, bulibașă, când apar în șatră pricini, gâlceviri, cum le stingeți? - Chiar vă interesează? - Altfel nu te întrebam! - Nu ajungem pentru orice pricină la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
supărarea să ne caute pe alte drumuri. - Dar nu e o supărare, e o curiozitate! - Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze!? Bulibașa râse de-a binelea. În râsul lui se afla și răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de patimi și dorințe, când și lui îi sticleau ochii după ocheșelele în fuste lungi și înflorate. Când bulibașa desluși în starea oaspetelui său că acesta ar vrea să plece, lăsă de o parte alte discuții și îl întrebă : - Ei, dom’le, cum v-ați hotărât? - Bine, voi veni bulibașă, formulă avocatul acceptarea invitației, ridicându-se cu greu de pe pernă și încercând să-și ia rămas bun. Starostele, cu un gest al mâinii, îl opri spunându-i: - Plecați așa, domnule avocat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
gânduri împăienjenite, cuibărite în pipa sa. - Ei? Îl întrebă acesta zorit. - Nu putem rămâne aici. Oamenii legii sunt pe urmele noastre. Am fost oprit de un milițian și întrebat: Mă, baragladină, nu cumva ești din șatra lui Iorgu Stănescu? - Nu, dom’ ofițer, i-am zis, deși avea galoane de cârpă, era un caporal pesemne, eu sunt unul dintre rătăciții pământului! A râs el, au râs și cei care-l însoțeau și m-au lăsat în banii mei. Am legat căzănelul și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mama băiatului, scrie în acte la bulibașa nost’! Locotenentul nu dădu atenție intervenției acelei femei înțepate, căreia i-ar fi atribuit o vorbă grea, dacă nu s-ar fi aflat în asemenea circumstanțe, și continuă: - Cum te cheamă, frumosule? - Vișinel, dom’le. - Cum ai spus? - Vișinel, repetă băiatul, oarecum mirat de nedumerirea omului legii. - Ce nume e și acesta? - E numele meu, așa a vrut mama. Pe bunica mea o cheamă Vișinica. Locotenentul nu se putu abține și râse cu poftă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întoarse din drum, se apropie de stăpânul șatrei și-i spuse pe un ton ce nu putea fi socotit un ordin, dar nici o rugăminte: - Bulibașă, câteva zile ar fi bine să nu părăsiți aceste locuri! - Nici n-avem de gând, dom’ șef, e de lucru aici cel puțin pentru trei săptămâni! - Atunci e bine... e bine, repetă locotenentul, purtat și el de gânduri nelămurite... E bine, repetă încă odată, de rândul acesta numai pentru el. Tot drumul până în oraș, locotenentul Cazacu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
materialelor din Institutul Politehnic. Mătușa Corina, care a primit o educație aleasă, fiind singurul copil al inginerului silvic Bucevschi Dragoș din Bucovina, era o femeie casnică, condamnată să-și îngrijească părinții în vârstă, cele două fete, Ghiocel și Cătălina, pe Dom’ profesor, care în afară de studii de specialitate la catedră, nu știa să bată un cui. Nu avea nevoie profesorul Preda de așa ceva și nici timp n-avea, fiind plecat la conferințe și congrese pe tot globul, ca și cealaltă somitate a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
București: Stadion, 1971, p. 5-145. 142. Sima I. Gimnastică ritmică - curs de bază. București: INEFS, 1980, p. 5-70. 143. Simion G. Metodologia cercetării activității omului în mișcare. Pitești, 1998, p.128-146. 144. Solomon M., Grigore V., Bedo C. Gimnastica.Târgoviște: Dom Impex, 1996, p. 12-103. 123 145. Stoenescu G. Gimnastică ritmică modernă. București: Sport - Turism, 1978, p. 5- 115. 146. Stoenescu G. Tinerețe, sănătate, frumusețe. București: Sport - Turism, 1990, p. 63-65. 147. Stroescu A. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica sportivă
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
i-ar fi venit mai greu cu spionajul! Dar mai sunt și altele: spre exemplu Vera Atkins, tot româncă, pe care unii o considerau... Se auziră niște bătăi În ușă, Într-un fel cunoscut. M-am ridicat să deschid. Era dom’ Petrică, poștașul, care-mi aducea pensia, Împachetată toată În zâmbetul său larg, știind că mă va face fericit pe moment și că va primi și el un bonus pentru gestul său de a-mi aduce banii acasă. Am schimbat câteva
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că domnii proiectanți vin mâine și că acum sunt la șeful cel mare de la centru pentru consultări. Așa că... - Atunci invită-l la mine și dumneata dă drumul oamenilor pe azi. Mâine la opt toată lumea să fie la posturi, bine? - Bine, dom’le inginer, o zi liberă e ca o mană cerească... - Hai, hai, lasă... Numai să nu fie la bodegă, mâine avem multă treabă. - Dom’ inginer, mai omorâm și noi cele ofuri... - Oful cel mare abia începe, maistre Pricop, nici nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
dumneata dă drumul oamenilor pe azi. Mâine la opt toată lumea să fie la posturi, bine? - Bine, dom’le inginer, o zi liberă e ca o mană cerească... - Hai, hai, lasă... Numai să nu fie la bodegă, mâine avem multă treabă. - Dom’ inginer, mai omorâm și noi cele ofuri... - Oful cel mare abia începe, maistre Pricop, nici nu știi ce probleme ne așteaptă cu noul contract...!? Ne vedem mâine la opt, cum ne-am înțeles! Maistrul salută respectuos și ieși. Inginerul Georgescu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bolovanul începuse să se rostogolească cum se spune, și până nu ajungea în vale, nu mai putea fi oprit. Erau atâtea lucruri de pus la punct... în fiecare zi, meșterii veneau la el pe șantier și-i aduceau la cunoștință: - Dom’inginer, știți că instalația de lumină este la pământ, că în pod, deasupra planșeului, nu există izolație! Dar cel mai presant lucru se pare să fie faptul că nu există nici o conductă de scurgere a apei menajere. - Cum asta? - Am
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fost curios să știe ce mai face și cum se mai simte mama-eroină. Bine, domnu’doctor, uite-o acolo. Tocmai despre ea discutam. Ce v-a făcut rău ea, s-o bârfiți, pe frumoasa și mândra noastră eroină? De bine, dom’doctor, o vorbeam. Am socotit câți purcei a adus ea, pe lume, până acum. și la ce rezultat ați ajuns? Am ajuns la numărul 111. O, dacă-i așa, să știți că e foarte bine. De ce așa foarte bine? Pentru că
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
regizorală a lui Esrig și Pintilie, Blaier și Iulian Mihu, Horea Popescu sau Andrei Șerban, nu mai e interesant. Alte ziare au afirmat, În continuarea unei comemorări jugnitoare, că replica emblematică a operei marelui co median ar fi „Nu trage dom’ Semaca! Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Cresida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
triotului nostru Al. T. Popescu Raza de soare, chiar În ul tima zi. De asemenea, m-a bucurat să aud, Într-un spec tacol catalan, muzică românească (Dumitru Fărcaș și Gh. Zamfir). L-am cunoscut, la ambasada noastră, și pe dom nul Dan Bălănescu, cu care am discutat relaxat, despre fes tival și arta românească. Last, but not least, l-am cunoscut pe Todor Ristic, directorul festivalului, un artist și un om deosebit, care, alături de soția sa, Codruța Adriana, au știut
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Iolanda Balaș. Cred că mi-e mult mai clară viziunea asupra unor fictivi, precum Antigona, Hamlet sau Trahanache... CÎnd a murit marele actor Gheorghe Dinică, o parte a presei a scris că replica lui ...emblematică ar fi fost „ Nu trage, dom’ Semaca!”. Și pe posturile tv au vorbit...Cabral și Nelu Ploieșteanu. Iată, mi-am zis, o consecință nefastă a faptului că ai fost un actor de succes : se uită rolurile cu adevărat mari, cu care rămîi În istoria teatrului, relatîndu-se
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mă dezobișnuisem, o liniște în care aud cum cad firele de praf. În câteva zile îmi revin la normal. Normalul meu, desigur. Trecuse deja aproape o lună de când Adrian și Agnes se întorseseră în America aia a lor. Era vineri. Dom' profesor Corneliu Cuzbășan, Băși cum îl alintam eu în gând, nu tocmai cu simpatie, șeful catedrei de organică, în subordinea căruia mă aflam, era într-o zi de nu. Poate că-l supăra ulcerul, poate se certase cu madam Matilda
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ar trece prin diblă. Vrei un milion de dolari? Nu-i nicio problemă. Trebuie doar să-ți fixezi aproximativ termenul și, poc-poc, na milionul, verișcane! Altceva? Niște treburi mai abstracte cum ar fi gloria? Poftim, nene! Ce anume vrei? Zi, dom'ne, nu te sfii! Nobelu', Oscaru', titlul olimpic ori de campion mondial? Avem de toate, pe alese. Uite, vitrina-i plină, arată cu degetuțul Universul, neavând nimic mai bun de făcut, gata, te-a servit la termenul pe care i-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-i, fă? Care-i necazu'?", zice omul demonstrând că despărțirea de incisivii superiori se făcuse de prea puțină vreme. Ea duce arătătorul la buze și se stropșește cu glas scăzut: "Taci, mă, dân gura aia odată! Ușa la dormitoru' lu' dom' Scufiță e închisă." "Adică profesoru-i asilea?" Nu știu. Ai răbdare să mă uit!", șoptește coana Cateluța autoritară. Se îndreaptă spre camera mea, pășind cu grijă. Deschide încetișor. Zice ușurată, făcându-i semn tipului: "Haidi, bă, că nu-i aci". "Mă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
generozitatea neașteptată întrucâtva de a nu-i da un răspuns franc. Coana mare intră cu o mutră încruntată în dormitorul meu. Dă din cap meditativ, ca un detectiv din filmele polițiste americane: "Mă, băiatule, ceva nu-i în regulă p-acia. Dom' Scufiță era el zăpăcit ceva dă speriat, da' avea meleatu' lui, tabieturile lui dân care nu ieșea. Era ca calu' ăla a lu' ăl bătrân. Putea tata, săracu', Dumnezeu să-l ierte!, să fie muci dă beat, că Zmeurică tot
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
afirma că și lor, după mutrele lor mulțumite. Femeia își privește amorezul cu admirație. El sesizează imediat schimbarea de atitudine survenită și se lansează într-un atac frontal: "Acu', 'aidi să termenăm se am înseput!", sugerează făcându-i cu ochiul dom' Vijulie. Și iar o prinde vajnic, de data asta de după coapse, țocăind-o sacadat. Ea râde galeș: "Bă, ești ca un motan în călduri, să dea dreacu'!" În momentul ăla se aude ușa de la intrare deschizându-se. Sar amândoi de pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]