1,567 matches
-
scena trebuie să cîștige valori paroxistice; amîndoi sînt frenetici în tot ce fac) Mina: (mîngîind cu afecțiune spațiul în care au așezat... calul) Dar nici prea mic. Nu-i prea mare. Ilie: Nu. E potrivit. (rîsul, pînă la grotesc, rămîne dominanta acestei scene) Și ce-ai să faci tu cu calul? Mina: O să mă uit la el... O să-i dau de mîncare... (mimează că-i dă de mîncare) Ilie: Bravo! Eu o să-l țesal! (mimează) O să-i pun potcoave. (mimează) Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și pe noi, în virtutea unor imanențe de cu totul altă natură. Literatura absurdă și-a făcut loc foarte greu în traducerile noastre, în temeiul inexistenței absurdului în viața omului de tip nou...! Dar absurdul începuse deja să se manifeste ca dominantă a vieții noastre. Vidarea de conținut a realului, criza valorilor, amurgul umanismului, ne conduceau către absurd. Iraționalul se impune ca valoare. în locul inteligenței administrația -, în locul intimității -colectivismul. Presiunea politică este, în "Regulamentul de bloc", și una externă. Un teritoriu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întrebi de ce există (și unde?) și să le identifici natura și efectele devastatoare asupra oamenilor. Spunem și noi că există, în acest caz, un loc ușor de identificat? Mai precis: de unde apare "producția", în creștere, de oameni care au ca dominantă a felului lor de a fi nepăsarea, chiar nesimțirea față de ceilalți, semenii lor? De unde vine, adică, din ce surse se hrănește disprețul suveran al unora pentru oricine are convingeri morale elementare? Și, mai exact: ce face, de pildă, ca valori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reflexe gălbui dau senzația unui interior rece și neprimitor, umed și "murdar", un interior dominat de spații scenice suprapuse, colțuroase, aspre, cu zone copleșite de umbre negre, mistuitoare, propice dramelor incomunicabilității și conjugale; starea de depresiune e agravată de o dominantă morală (triunghiul conjugal, patima înavuțirii); mediul e de o monotonie aparent-mediocră, aici melancolia devine deznădejde și plictisul suferință; totul e înecat în ceață, praf, vârtejuri de zăpadă, șuvoaie de negru, alb, albastru, violet, galben. Natura este expresia unei dezorganizări sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ne putem dori ce ignorăm. Putem, dimpotrivă, dori lucrul pe care îl posedă un altul și pe care noi nu îl avem. Mai ales dacă faptul de a poseda obiectul permite situarea într-o ordine ierarhică și participarea la stabilirea dominantei...". Încercînd să evalueze relațiile care există între creștere și criză, Jacques Robin începe prin a defini creșterea ca evoluție a sistemelor vii și a raporturilor lor reciproce, și nu drept creștere a producției de obiecte. El considera că, în fond
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unei metode științifice riguroase și raționale ce trebuie să servească drept model politicienilor: "Năvala cunoștințelor noastre din biologie și sociologie ne conduce spre o societate științifică, bazată pe o civilizație a cunoașterii care le va urma societăților industriale...". Regăsim aici dominanta științifică a grupului și dorința de a se îndrepta spre o "societate științifică" ce amintește concepțiile lui Bacon sau Condorcet. Pe de altă parte, acest capitol constată că "cei care știu să vorbească" (filosofi și politicieni) s-au separat de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dinamicii sistemelor al MIT), numit Raportul Meadows, după numele principalului responsabil al studiului. Obiectivele erau de a determina limitele ecosistemului global, precizînd constrîngerile pe care acesta le impune demografiei și activităților umane, și de a încerca să se identifice variabilele dominante ce guvernează comportamentul pe termen lung al acestui ecosistem. Concluziile raportului conduc la o meditație asupra posibilelor consecințe dramatice ale creșterii economice neînfrînate. Criticile lui Jacques Robin au drept obiect diferite aspecte: modelul folosit are variabile alese, puține la număr
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mari tragedii colective, binele și răul etc. - Dezvoltarea artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în proză sau în versuri - care constă în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii: trăsături fizice, morale, psihice, model comportamental, raportul cu realitatea și cu alte personaje etc. Tipurile de portret literar sunt: - Portretul fizic, construit pe o dominantă exterioară, însumând elemente de fiziono mie, ținută, vestimentație etc. - Portretul moral detaliază calități sufletești sau defecte, trăsăturile de caracter, sistemul de valori, principii etice după care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nică opoziție, o tensiune cu funcție de cataliză. Termenii conflictuali sunt liniile de forță ale acțiunii, manifestânduse ca dezacord între personaje sau ca dilemă interioară, „ciocnire“ între principii, idei, pasiuni. Situația conflictuală declanșează seria de evenimente, motivând acțiunea. - Conflictele exterioare sunt dominante în proza tradițională, în romanele realistobiec tive: de principii și valori (conflict între generații), de interese, econo mic/material, social, politic, moral, religios, etnic, erotic, existențial etc. - Conflictele interioare - specifice prozei de analiză psihologică/narațiunii subiective - pot fi: moral (bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc. Subiectul este construit cu rigoare, însumând, de obicei, momentele clasice ale subiectului. Acțiunea lineară, în care episoadele se înlănțuie logic și cronologic, este generată mai ales de conflicte exterioare, puternic reliefate. Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale (subtitlul, mottoul, dedicația) sau metatextuale (punctele de suspensie) etc. Modalități stilistice: prezența simbolurilor multisemnificative, a unor imagini artistice neconvenționale, a metaforelor absolute/închise, a unor ana logii, alegorii etc. - Reflexivitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la simplul strigăt emoțional la rafinata utilizare a tuturor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu dominanta sinestezică a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui destin individual“ (N. Manolescu), o dramă a pământului și a iubirii. Această dublă dimensiune a romanului este validată prin construcția personajului principal. Prima apariție a lui Ion în spațiul ficțional reliefează o trăsătură psihică definitorie - firea impulsivă - și o dominantă morală: viclenia. Ambele trăsături sunt evidențiate din perspectiva obiectivă a naratorului omniscient, în episoadecheie ce punctează destinul lui Ion. Astfel, în scena horei, plasată la începutul romanului, naratorul semnalează temperamentul impulsiv al protagonis tului ( Apoi deodată se aprinde ca focul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încrederea, pacea. 9. Cea dea doua strofă a poeziei lui G. Topîrceanu alcătuiește o secvență poetică structurată ca discurs descriptiv. Tabloul dezolant al ploii nocturne reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ținând de mijloc pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se repede la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
REPREZENTARE CU G. IBRĂILEANU Măsura intuiției critice și a dispoziției creatoare, în actul interpretării, reprezintă datul fericit sau mai puțin fericit al vocației, promisiunea pentru opera vie, rezistentă la proba timpului. Pentru G. Ibrăileanu, creația critică se leagă de o dominantă a sensibilității de cititor, antrenat în lumea ficțiunii cu o disponibilitate absolută, deschidere ce marchează, de altfel, natura interpretărilor. ("Nu sînt un cititor de romane", va replica modelului Nicolae Manolescu cu seninătate duplicitar, într-o sofistică transparentă chiar la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
corespondență între protagonist și "aerul de ruină și răceală". Amănuntele descriptive au funcția de a sugera o atmosferă, dar și funcția de a prefigura un caracter. Amănuntele fizionomice sunt prezentate printr-o tehnică a acumulării, încât portretul trimite la o dominantă de caracter (avariția). Prezența Otiliei înseninează existența lui Costache Giurgiuveanu. Ea îi "cenzurează" actele de zgârcenie care au devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani lui Felix; "introduce o viziune umanizantă asupra avarului". Manifestările cotidiene ale protagonistului sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ion este "expresia instinctului de stăpânire a pământului" (E. Lovinescu). Dacă în Ion sunt portrete individuale care au ceva statuar, în Răscoala sunt admirabile tablouri de masă. Rebreanu e un fin observator al gloatei și atenția sa se orientează spre dominantele psihologiei colective. Pe autor îl preocupă paralelismele dintre stările psihologice și cadrul exterior, natura. Ion este apropiat de ritmul eposului, iar Răscoala, prin concentrarea progresivă din final, pare mai aproape de un ritm dramatic (Const. Ciopraga). Ion Subiectul romanului este relativ
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înțelegeri mutuale și de a le circumstanțializa. Factori generali în atenție: definitivarea maturizării sexuale are o influență profundă în multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi și prieteni este extrem de important. Preocuparea pentru orientarea vocațională și alegerea carierei este o dominantă, mai ales la cei ce vor să-și continue studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic susține nevoia exprimării punctului personal de vedere în probleme de interes mai general. Caracterizare analitică Caracteristici fizice Mulți adolescenți ating în această perioadă parametrii maturizării fizice
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
structurile personalității, în funcție de caracterul structurat sau nestructurat al organizării stărilor motivatorii și al caracterului homeostazic (de deficit) sau de dezvoltare. Practica educațională ne-a condus spre conturarea câtorva categorii de motive (vezi anexa 1 graficul 1): a) motive profesionale; dominantele tensionale ale activității de învățare se centrează în jurul profesiunii: învață pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni, din dorința de a dovedi măiestrie și pricepere în profesiunea pe care o va alege, din interes pentru disciplinele ce profilează profesia dorită
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pe seama lui, care știu să-l exploateze. Acești exploatatori sunt în principal crescători de ovine, iar carnea acestor animale reprezintă, din nefericire, o parte (mică, desigur, dar totuși o parte integrantă) a regimului alimentar al "omnivorului oportunist cu o puternică dominantă vegetariană". Astfel, rațiunile ființei dotate cu rațiune sunt contradictorii, în ceea ce privește problema menținerii ursului în Pirineii din Franța. Pe de o parte, apărătorii biodiversității (în principal, oamenii de la oraș, cu precădere de la Paris, care sunt intelectuali, oameni de știință sau poeți
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]