198,612 matches
-
Așa-l învăța cel de lângă împărat, iar oamenii domnului sta tot călări, apoi încăleca și domnul și să ducea la otac. De acolea poamele, pesmezii cei cu apă de trandafir și cu moscos făcuți și struguri și altele ce socotia domnul nu mai sta de a să trimite la unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea. Galbenii cei roșii nu să vedea că-i trimite la unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
ascuns". Orice mișcare sau poruncă turcească provoacă la București incertitudine și spaimă, "au mers la vizirul și cu groază", așteptându-se în orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme și au purces cu voie făr' de voie de s-au dus. Acolo mergând, o lună de zile au șăzut și nici un
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
ceea ce ne leagă sunt "ospețele", la ele se adună "ai noștri", dușmanii fiind excluși. În acest sens este emblematică fabuloasa scenă a triumfului asupra uneltitorilor- Brâncoveanu cu "ai lui": "în spătăria cea mare boierii al doilea, în spătăria cea mică domnul cu boierii cei mari toți, ușile toate deșchise. Pe dânșii (uneltitorii n.n.) îi ducea călărașii de Țarigrad de supțioară, și împiedecați în fieară și mâinile în cătuși [...] Zise domnul: "Armaș, ia pă dumnealor de-i du în pușcărie, unde ș-
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
în spătăria cea mare boierii al doilea, în spătăria cea mică domnul cu boierii cei mari toți, ușile toate deșchise. Pe dânșii (uneltitorii n.n.) îi ducea călărașii de Țarigrad de supțioară, și împiedecați în fieară și mâinile în cătuși [...] Zise domnul: "Armaș, ia pă dumnealor de-i du în pușcărie, unde ș-au gătit, că noi avem altă treabă, să bem, astăzi". Și-i rădicară de-i duseră în pușcărie și domnul au rămas cu boierii toți de au șăzut la
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
și împiedecați în fieară și mâinile în cătuși [...] Zise domnul: "Armaș, ia pă dumnealor de-i du în pușcărie, unde ș-au gătit, că noi avem altă treabă, să bem, astăzi". Și-i rădicară de-i duseră în pușcărie și domnul au rămas cu boierii toți de au șăzut la masă toată ziua până noaptea...". Dar, ca în vestita simfonie (în cazul nostru am putea vorbi mai mult de o sonată), destinul implacabil se anunță prin bubuitul amenințător al tobelor, de
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
de cinste, iar nu de feciori, și de bogăție, și de stat frumos și de altele, alții au noroc de feciori, iar nu de cinste, și de bogăție și de altele, și tot au și lipsă de unile, iar acest domn în toate au avut noroc, bogat, frumos la chip, la stat, vorba lui frumoasă, cu minte mare, rude multe, fii, fete din destul, gineri, nurori așăjderea, cinste mare și în boieriea lui, și în domniia lui, ci au domnit nici o
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
la chip, la stat, vorba lui frumoasă, cu minte mare, rude multe, fii, fete din destul, gineri, nurori așăjderea, cinste mare și în boieriea lui, și în domniia lui, ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut. Și acest domn ar fi putut să zică cuvintele lui Solomon că orice i-au pohtit inima nu i-au lipsit. Acestea și ca acestea văzând înaintea ochilor lui, numai să veseliea". Dar efortul de a nu provoca destinul, de a menține cu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
nu se pot înfățișa Occidentului oricum! Pentru inutile, jalnice spectacole în cinstea cutărei mărimi cu veleități artistice, pentru finanțarea a tot felul de proiecte aberante, gen "Dracula Park" sau "Palmierul", banii nu sunt o problemă. Cât despre pensionari - să dea Domnul să reziste până la indexarea viitoare! Nu știi ce să admiri mai mult la politicianul român: iresponsabilitatea sau cinismul? Iremediabil rupți de viața reală, purtați de apele îmbâcsite ale nemerniciei, nu observă cum a început să le alunece pământul de sub picioare
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
Lidia Bârzu, nu este vinovată și a cerut să se lămurească faptul. N-am putut urmări toată emisiunea, așa că nu știu care a fost poziția prof. Al. Zub. O dezbatere serioasă se impune cu o participare largă în care toți istoricii (slavă Domnului există suficienți) să-și poată spune public părerea despre tratat, cu atât mai mult cu cât este vorba de un tratat al Academiei și nu de un manual de istorie alternativ oarecare. Ne amintim câtă cerneală a curs la apariția
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
ele ca-n jocul de-a țările". Nici transcendența nu iartă, îngerul (numit și "Marele Travestit", cel care "te hrănește cu lucruri secundare"), pîndește "cu gheare ascuțite" "să nu strîngi mîna vreunui necunoscut în întuneric/ să nu scrii prescurtat numele Domnului/ să nu te adăpostești în umbra copacilor izolați/ să nu intri în morile învîrtite de cai/ să nu bei apă în nopțile de miercuri și sîmbătă/ să nu fie cu soț cei care primesc darurile tale, ș.a.m.d.". Poruncile
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
relații literare, legate atunci, sentimente de simpatie și de prietenie chiar, a trebuit o legătură relativ oficială între România și Elveția care s-a realizat pentru mine prin Ambasada României de la Berna, în special grație activității consilierului cultural de pe atunci, domnul Viorel Grecu, el însuși un om de litere... M.P.M.: Vreți să explicați puțin titlul ultimului roman tradus în românește? De ce iarnă și de ce lucidă? F. Ch.: Scrisesem deja într-o primă formă această carte, pe care voiam s-o intitulez
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
greu de apărat. Viețile noastre au urmat alte căi, noi am cunoscut până în vârful degetelor politica supunerii în căsnicie - politică în care cel puternic nu era în mod obligatoriu cel care trebuia să fie! Mi-a plăcut ce a spus domnul Scoradeț la discuția noastră de la târgul de carte și anume că feminismul și feminitatea sunt două lucruri diferite. Sensibilitatea feminină redă în scris o realitate pe care numai femeia o poate cunoaște și sesiza. M.P.M.: Vă bucurați că vă întoarceți
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
istoria sau mai bine zis cronologia poreclei sale: "eu m-am pomenit cu tot apelativul ăsta nenorocit din neatenție. El a apărut în ADEVĂRUL, în ianuarie, într-un editorial. Ca să fiu cinstit, soția mi-a spus " Nu le lăsa așa, domnule...". A mai apărut o dată, după o lună, la aceeași persoană, și n-am făcut nimic. Apoi s-a preluat în CURENTUL o dată și apoi în Le Monde. Culmea e că n-am vorbit în viața mea cu ziaristul francez. N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
citesc o dată Viziunea. Într-adevăr, la noi unde totul se citește printre rânduri, lumea se poate întreba: cine e Ursul, cine e Vulpea? (După ce am publicat Sărbători itinerante - poezii de dragoste - redactorul de carte M. Ciobanu m-a întrebat speriat: Domnule, e unul care mă înnebunește de câteva zile cu cartea dumitale. Cică a descoperit cifrul, că e vorba de ceva foarte grav acolo. Acum i-am dat drumul, cartea a apărut. Spune-mi și mie ca să nu rămân prost: Așa
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din limba actuală, pentru că aparțin unor texte vechi (de la inscripții votive - "dumnealui dohtoru Silvestru", "cu ajutorul dumneaei jupânesei Stanca" - pînă la citate din clasici, de pildă din Caragiale: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!.."; "că dumneaei n-are nici o politică vizavi de mușterii"; "foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe..."). Ca și în cazul lui dumneasa-dumisale, de care am vorbit săptămîna trecută, nivelul stilistic al acestor forme e preponderent cel familiar
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
profesor la Departamentul de Filosofie a Religiilor la Louisburg College, din Carolina de Nord. El este un bun cunoscător al limbii române, pentru care s-a bucurat nespus de mult că poate iniția traducerea În engleză a unor opere eliadești. Domnul Francisc Ion Dworschak ne identifică titlurile traduse: „Jurnalul lui Eliade (vol. I și IV), Autobiografia (vol.I și II), Noaptea de Sânziene și multe altele”. De asemenea, a publicat o monografie, În 1988, denumită Mircea Eliade: The Romanian Roots. Dar
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
al replicilor de toate felurile. Interjecțiile, fragmentele de conversație, repetările, forțează implicaturile și adunarea cioburilor într-o scenă cît mai unitară. Unele poeme par monologuri dramatice descompletate, altele aduc a frînturi de dialoguri: "Doamne Sfinte/ puii mei hai mă of Doamne/ sunteți dacă sunteți/ că nu că ce că ah/ o sărbătoare în capul meu/ în mine"; "bineînțeles că la el mă gîndeam/ ce cauți tu acolo bestie/ citesc și-l caut pe Dumnezeu/ cîrnații romanța". Printre cuvintele tari ale colocvialității
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
acela din pom// dar nu-i copacul ce naște copii/ cu el din tine cu cea din nevastă". în poemele pe teme religioase revenirile de acest tip și efortul demistificant dizolvă metafizicul în verbozitate: "o voce vede cu oase de la Domnul/ erau draci în rai și aiurau// ș...ț era de lapte osul/ și evaporat cu dinți de lapte/ dar nu-i de lapte moartea lor...". Krampack este o carte care se vrea șocantă, în concluzie, cu cîteva experimente la nivel
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
face Ion Cristoiu! Așa că nu mai judeca t.v. prin prisma plictiselii din emisiunile de care ai parte; încearcă să-i refaci istoria. Și lasă-l pe Ioanițoaia cu Procesul etapei! Amintește-ți de Ultima repriză a lui Paul Ochialbi. Doamne, ce pasiune, ce frumusețe, într-un sport, boxul, atît de brutal! Și ce Discovery ori National Geografic? Teleenciclopedia de odinioară era cu adevărat palpitantă. Ai uitat-o, nu e așa? Ai uitat cam multe, dragă Telefob, de unde fobia d-tale
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității "Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluși? Evident, în aceste înălțătoare situații lucrurile se schimbă; dușmanii crapă
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
asemenea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure, să fie vinovată nepotolita sete de tacla a cititorului sau, pur și simplu, explicația trebuie găsită în faptul că este mai simplu datul cu presupusul decît darea unei știri. Ori, doamne ferește, avem de-a face cu o altă realitate și anume cu "traducerea în viață" a unui cunoscut vers arghezian: dacă, după '90, majoritatea gazetarilor care se ocupă de cultură, de pildă, au transformat subit și, de bună seamă, pentru-ntîia
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
cealaltă aprigă doamnă . Dacă nu citiți dicționarul onomastic din pură plăcere estetică (la urma urmei pentru asta există varianta inegalabilă a lui Mircea Horia Simionescu) îl puteți folosi în scopuri practice: scriitorii, ca sursă de inspirație pentru botezul personajelor literare (Domnul Ambrozie o întîlni într-o seară de mai pe domnișoara Arșița. Bucurel și Argentina aveau o căsnicie aparent fericită etc.); viitorii părinți ca sursă de inspirație pentru numele copiilor; îndrăgostiții ca să caute în el numele pe care le răsfață în
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
Descoperirea acestei erori, însoțită de un zîmbet sarcastic, m-a plasat în ochii ilustrului meu interlocutor, cel puțin la începutul dialogului nostru, care avea să dureze o oră, pe pozițiile nu prea avantajoase ale unei "specii dinainte clasate"... Rodica Binder: Domnule Alain Robbe-Grillet, ultimul dumneavoastră roman La Reprise trece drept un eveniment pe scena literară franceză și, iată, și pe cea germană, unde interesul față de această carte este aproape dublu: "acțiunea" se petrece la Berlin, în anul 1949, o capitală distrusă
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Vă dau și adresa exactă unde se petrece acest lucru incredibil: Str. Sf. Dumitru nr. 2, în Teatrul de Comedie din București. Pentru că sînt mulți și neașteptați, pentru că dramaturgul Ray Cooney i-a ales ca protagoniști ai farsei sale pe domnul și doamna Perkins, banali și insipizi londonezi, funcționari terni pentru care și visele au ațipit, trebuia ca cineva să organizeze șirul de neînțelegeri, absurdul situațiilor ce-și amplifică în lanț dimensiunile, rîsul în cascade, ridicolul, ironia și aparițiile extraordinare, impecabile
Cad bani din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15226_a_16551]