9,278 matches
-
de "domnitor absolut". Lupta se ducea în problema legii rurale. Pentru a o impune, Cuza îl cheamă pe Kogălniceanu să formeze guvernul, "socotit drept executorul gândurilor sale". Bălăceanu se dovedește din ce în ce mai moderat, ca să nu spun ultraconservator. Treptat, rupe relațiile cu domnitorul și se va alinia celor care intenționau să-l detroneze. El nu scoate o vorbă în memorii despre importantele reforme inițiate de Cuza pe multiple planuri. Dimpotrivă, în privința legii rurale amintite îl acuză. Domnitorul nu se crampona de putere, el
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
spun ultraconservator. Treptat, rupe relațiile cu domnitorul și se va alinia celor care intenționau să-l detroneze. El nu scoate o vorbă în memorii despre importantele reforme inițiate de Cuza pe multiple planuri. Dimpotrivă, în privința legii rurale amintite îl acuză. Domnitorul nu se crampona de putere, el însuși îi scrie lui Napoleon al III-lea, ne informează tot Bălăceanu, că "singurul mijloc de a restabili înțelegerea între partidele gata să se sfâșie între ele și să scape România de marasmul ce
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
lui Napoleon al III-lea, ne informează tot Bălăceanu, că "singurul mijloc de a restabili înțelegerea între partidele gata să se sfâșie între ele și să scape România de marasmul ce o amenință îl constituie aducerea unui principe străin ereditar. Domnitorul îl ruga să desemneze acest principe...". Ca dovadă că lucrurile stăteau așa, în momentul arestării, descris de Bălăceanu, Cuza avea "la îndemână două pistoale splendide cu patul de fildeș încrustat cu aur" și deși era în legitimă apărare, n-a
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
patru ofițeri care au năvălit în camera sa". Iubitorul sexului frumos, care era Cuza, ne mai spune Bălăceanu, în noaptea respectivă nu se afla singur, ci "cu doamna Obrenovici, mama celui care a fost regele Milan al Serbiei". După detronarea domnitorului Unirii, Ion Bălăceanu este însărcinat de guvernul provizoriu să plece la Paris, ca emisar, și să intervină iarăși pe lângă Napoleon al III-lea în vederea alegerii unui domn străin, în spiritul dorinței formulate de divanurile ad-hoc din București și Iași. Împăratul
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
a guvernului provizoriu de a i se face propunerea contelui de Flandra. Poate cea mai importantă parte a Amintirilor politice și diplomatice o constituie demersul deloc ușor al lui I. Bălăceanu pentru găsirea prințului dorit de țara deocamdată rămasă fără domnitor. Și de data asta, Napoleon, care considera Unirea Principatelor ca opera sa personală, le-a oferit sprijin românilor. Prin doamna Cornu, o prietenă devotată a Împăratului, Bălăceanu ajunge să-l cunoască pe prințul Carol de Hohenzollern, fiul prințului Anton de
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
și nu mai puțin pe cea internațională, Ion Bălăceanu fiind mai tot timpul agent diplomatic ( trimis extraordinar și ministru plenipotențiar) în marile capitale ale continentului: Paris, Roma, Viena, Londra și Constantinopol. Curând, memorialistul începe să fie nemulțumit și de noul domnitor, care, influențat de eternul Brătianu, trecuse la acte "fățiș ostile Franței, lipsite de respect pentru Împăratul Napoleon". Carol crease nemulțumiri și în țară, ce ar fi dus la organizarea unei "vaste conspirații", ceea ce nu se confirmă. Numeroase pagini descriu agitata
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
plecat și nici nu a dat: "da cezarului ce-i al cezarului”, a ales să-i prosteasca politic și informativ pe mahomedani, astfel contribuind decisiv la înscăunarea lui Mihai Viteazul! Clericii din vremea lui Vlad Țepeș, l-au sprijinit pe domnitor! Ștefan Vodă a fost consiliat de Daniil Sihastru însă nu în spiritul obedientei! Cine a îndrăznit să comenteze împotriva lui Ștefan că ia făcut praf și pulbere pe mahomedani? Cunoașteți un singur valah supărat pe Vodă Ștefan, din cauza că la
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
luptat sute bune de ani însuflețită de dorința de a trăi românește conduși de români, dar în toate scrierile de valoare acumulate în cursul veacurilor nici un cuvânt rău despre conaționalii Maghiari, Sași sau Țigani. Cei ce meritau erau lăudați, chiar domnitori de etnie Maghiară de ar fi fost, iar cei care meritau oprobriul erau criticați chiar români sadea de ar fi fost. Este o cultură adevărată, nu politică de fațadă. Nu mai zic de iobagi, talpa țării care, deși nu se
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
Protestant, iar preoții se străduiau, fără totuși să ajungă la învrăjbirea credincioșilor lor, să cultive teza „adevăratului Dumnezeu”. O cultură prost înțeleasă mai mult politică. Si țările Românești: Moldova, Muntenia și Oltenia (ultimele două cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
credincioșilor lor, să cultive teza „adevăratului Dumnezeu”. O cultură prost înțeleasă mai mult politică. Si țările Românești: Moldova, Muntenia și Oltenia (ultimele două cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod insistent de
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
cu greu ne-am putea imagina evoluția modernă și contemporană, independența și prosperă a țării noastre. Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei”.(7) „Ziua Dobrogei” se datoreaza cu precădere vizitei lui Carol I la Constantă și a faptului că „Proclamația Domnitorului României către dobrogeni”, datata în 14 noiembrie 1878, era o afirmare, era o asigurare și era un îndemn: „Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acelui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor aduce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu toate veniturile vămii. Vama, ca localitate, este cunoscută și introdusă în harta traseelor turistice grație Muzeului oului, Stâlpului lui Vodă (1717, la ordinul domnitorului Mihai Racoviță) și a bisericii din Vama (1670, cioplită în piatră de Grigore și Vasile Badale). A mai avut, ca obiectiv turistic, biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, care a fost construită în anul 1783, dar a fost transferată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți, ulterior mitropolit al Moldovei. Alte materiale istorice arată că mănăstirea este atestată documentar la 1586, dar important este faptul că a fost ctitorită de familia Movileștilor: boieri și cărturari, mitropolitul Gheorghe Movilă și frații săi, domnitorii Ieremia și Simion. Edificiul, pe întregul său fiind de mari proporții, are aspectul unei fortărețe cu împrejmuire de ziduri foarte groase, de până la trei metri, cu patru turnuri de apărare și unul cu paraclis peste gangul intrării, cu drumuri de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
este confirmată de existența unor documente scrise. Ea s-a dezvoltat mult, devenind un adevărat centru cultural în acele vremuri, inclusiv prin acordarea unor importante privilegii. De reținut este faptul că aici se copiau și se împodobeau cărți bisericești. Ulterior, domnitorul Ștefan cel Mare a mărit sfera acestora, prin mai multe hrisoave, înzestrând mănăstirea cu 11 sate, prisăci, iezere și alte privilegii comerciale. Toate acestea au înscris-o printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova. Alunecările de teren de la sfârșitul secolului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
acestea au înscris-o printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova. Alunecările de teren de la sfârșitul secolului al XV-lea au cauzat prăbușirea clădirilor, ale căror ruine pot fi văzute la circa 500 m de actualul edificiu monahal, ctitorit de domnitorul Petru Rareș la 1532, care a dorit și a reușit să asigure continuitatea așezământului ridicat de Alexandru cel Bun. În alte izvoare documentare se spune că mutarea mănăstirii, construită în 1410 pe locul unei vechi mănăstiri din lemn, ar fi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
vreme s-a crezut că a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, dar o altă ipoteză susține că ar fi îngropat la Comana. În locul cel din urmă s-au găsit rămășițele unui bărbat decapitat, despre care se crede că ar aparține domnitorului valah. Strugariu Anca, clasa a X a Referință Bibliografică: Vlad Țepeș / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare socială a unui ținut binecuvântat de Domnul și înnobilat de efortul omenesc. Documentarea este extrem de riguroasă și, totuși
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
limba slavonă, precum se știe, însemna om simplu, din popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, DEX, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-o cunoscută piesă de teatru: „Boieri și tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
apere și să o îngrijească. „Poți s-o țeși oriunde-ai vrea! Tu trăiești în curți străine, / Însă eu am casa mea, / Este mică, văd eu bine, / Dar sunt singur domn în ea.“ Această pildă ne este dată și de domnitorul Mircea cel Bătrân în poemul Scrisoarea a III-a a poetului Mihai Eminescu. El își apără sărăcia și neamul. E mulțumit cu ceea ce are, cu locul lui, patra lui, cu țărișoara sa frumoasă și bogată. Orele de istorie sunt din ce în ce mai
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
jupâniță de la curte care-l refuză cu dispreț, ceea ce îl doboară într-o depresie de zace la pat cu lunile. Își revine, urând de acum înainte femeile și intră într-un fanatism de grandoare uneltind cu alți fanarioți la mazilirea domnitorului Mavrogheni. Acesta află, îl prinde și încarcerează, ridicând eșafodul pe care vroia să-l decapiteze. Zilele lui Pazvante erau numărate, dar când Mavrogheni numără pungile de galbeni pentru eliberarea și exilarea lui Pazvante, uită de eșafod, ia galbenii și îi
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Românești, nu a aprovizionat cum ar fi trebuit marea armată otomană și în consecință fanariotul Hangerli și-a pierdut capul, să fie un țap ispășitor. Așa e scris ,dar, de multe ori, adevărul e ascuns printre rânduri. Nici o pagubă-n domnitori fanarioți, se îngrămădeau pe capete la picioarele sultanului, căruia toate îi mergeau din plin, acum dându-i mână liberă și lui Pazvante să jefuiască Țara Românească și-n folosul lui. Astfel, în 1800 pazvangiii jefuiesc, omoară și dau foc Craiovei
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Cronicile spun că din ordinul lui Pazvante, pazvangiii trebuiau să violeze toate femeile, drept răzbunare că jupânița valahă l-a refuzat, atunci, de mult. După jaful, violurile femeilor și omorârea bărbaților în Oltenia, în 1802 pazvangiii jefuitori pornesc spre București. Domnitorul fanariot Mihail Șuțu, aflând, o ia la sănătoasa, iar arnăuții lui albanezi în loc să apere cetatea de scaun se ceartă între ei și pazvangiii jefuitori intră liberi, fraternizând cu vagabonzii și cerșetorii bucureșteni, dintre care unul dintre ei ajunge să fie
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
o ia la sănătoasa, iar arnăuții lui albanezi în loc să apere cetatea de scaun se ceartă între ei și pazvangiii jefuitori intră liberi, fraternizând cu vagabonzii și cerșetorii bucureșteni, dintre care unul dintre ei ajunge să fie luat drept înlocuitor de domnitor. Fapt istoric; străinii, fanarioții și pazvangiii jefuitori au încrustat adânc apucăturile lor în firea bucureștenilor pentru vremurile ce vor veni. Pașa din Vidin, recunoscut și de sultan de data aceasta, recunoștință ce o plătea cu vârf și îndesat, atinge zenitul
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]