1,881 matches
-
opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși în discurs): B: nu nu. <R eu vreau să ┴> deci tu AVEAI dreptu să semnezi acel [contract↑ ......................................................................................................................... A: îmi pare rău↓ îmi pare rău↓ B: deci dăm telefon la federație să-ntrebăm↓ A: dăm telefon
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cînd am auzit de numele ăsta↓ nu știu cine↓ am întrebat p-o tipă ┴ (IVLRA: 81) B: săru' mîna ↓ bună dimineața. A: ă: să vi-l prezint pe fratele meu↓ răzvan și ei sînt colegii mei dan [udrea↓ sportu (IVLRA: 86). Interpretarea dublării la nivel transfrastic 12 pune în evidență existența unor mecanisme pragmatice subiacente acestui fenomen. În secvența următoare, reluarea rezultă dintr-o strategie de autocorecție, cu rol de clarificare referențială: vorbitorul A evocă prin clitic un referent implicit din discurs (ideea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
care acum NU mă mai interesează↓ adică la o analiză în: linii mari funcțională a enunțului pe trei nivele: î: nivele de: sens↑ nivele tipuri de informație specifică A: și acum o abandonezi ideea asta? (IVLRA: 43). În dialogurile următoare, dublarea apare ca o consecință a focalizării nominalului prin izolare. A: și acuma apare următoarea problemă↓ în contractu cadru scrie scrie foarte clar și va scrie și-n următoru↓ ambulatoru de specialitate primește o sumă distinctă B: așa ↑ as[ta +A
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
el i se va adresa instanței sunt considerate greșite în Avram 1986: 159), deși sunt din ce în ce mai răspîndite în presă și în unele texte științifice, fiind probabil simțite o modalitate sintactică de emfază, utilă în absența suportului intonațional. Exceptând situațiile de dublare obligatorie, situațiile cu dublare facultativă nu sunt foarte clar circumscrise pragmatic; opozițiile discursive nu sunt încă fixate în uz, ceea ce determină inconsecvențe și fluctuații de la un vorbitor la altul sau chiar în exprimarea aceluiași vorbitor. Fluctuații în privința dublărilor opționale apar
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
adresa instanței sunt considerate greșite în Avram 1986: 159), deși sunt din ce în ce mai răspîndite în presă și în unele texte științifice, fiind probabil simțite o modalitate sintactică de emfază, utilă în absența suportului intonațional. Exceptând situațiile de dublare obligatorie, situațiile cu dublare facultativă nu sunt foarte clar circumscrise pragmatic; opozițiile discursive nu sunt încă fixate în uz, ceea ce determină inconsecvențe și fluctuații de la un vorbitor la altul sau chiar în exprimarea aceluiași vorbitor. Fluctuații în privința dublărilor opționale apar și în limba scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
situațiile de dublare obligatorie, situațiile cu dublare facultativă nu sunt foarte clar circumscrise pragmatic; opozițiile discursive nu sunt încă fixate în uz, ceea ce determină inconsecvențe și fluctuații de la un vorbitor la altul sau chiar în exprimarea aceluiași vorbitor. Fluctuații în privința dublărilor opționale apar și în limba scrisă. Spre deosebire de limba vorbită, sensibilă la variația parametrilor contextuali și care tinde, în consecință, să creeze o opoziție discursivă, limba scrisă tinde să generalizeze una dintre posibilitățile de expresie, cea cu dublare clitică, în timp ce structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
vorbitor. Fluctuații în privința dublărilor opționale apar și în limba scrisă. Spre deosebire de limba vorbită, sensibilă la variația parametrilor contextuali și care tinde, în consecință, să creeze o opoziție discursivă, limba scrisă tinde să generalizeze una dintre posibilitățile de expresie, cea cu dublare clitică, în timp ce structurile fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
apar și în limba scrisă. Spre deosebire de limba vorbită, sensibilă la variația parametrilor contextuali și care tinde, în consecință, să creeze o opoziție discursivă, limba scrisă tinde să generalizeze una dintre posibilitățile de expresie, cea cu dublare clitică, în timp ce structurile fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
care tinde, în consecință, să creeze o opoziție discursivă, limba scrisă tinde să generalizeze una dintre posibilitățile de expresie, cea cu dublare clitică, în timp ce structurile fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de tine↓ lasă-mă pe mine [să mă păzesc SINgur. (IVLRA: 192
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de tine↓ lasă-mă pe mine [să mă păzesc SINgur. (IVLRA: 192); pă mine nu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de tine↓ lasă-mă pe mine [să mă păzesc SINgur. (IVLRA: 192); pă mine nu mă interesează
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
alte limbi, configurează particularitățile unui stil cultural de interacțiune. În raport cu norma literară, uzul pronominal actual participă la opozițiile elaborat/nonelaborat, focalizat/nonfocalizat, formal/informal, ingroup/outgroup, egalitate/inegalitate discursivă, asertiv/nonasertiv Particularitățile structurale ale sistemului pronominal românesc (parametrul subiectului vid, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv etc.) sunt valorificate în cadrul unor mecanisme pragmatice care generează opoziții discursive cu caracter regulat. Uzul pronominal actual se caracterizează prin: manifestări discursive diverse ale anaforicității/deicticității difuze (referință inconsecventă, la distanță, anaforicitate/deicticitate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
configurează particularitățile unui stil cultural de interacțiune. În raport cu norma literară, uzul pronominal actual participă la opozițiile elaborat/nonelaborat, focalizat/nonfocalizat, formal/informal, ingroup/outgroup, egalitate/inegalitate discursivă, asertiv/nonasertiv Particularitățile structurale ale sistemului pronominal românesc (parametrul subiectului vid, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv etc.) sunt valorificate în cadrul unor mecanisme pragmatice care generează opoziții discursive cu caracter regulat. Uzul pronominal actual se caracterizează prin: manifestări discursive diverse ale anaforicității/deicticității difuze (referință inconsecventă, la distanță, anaforicitate/deicticitate intradiscursivă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
interculturală, prin grad ridicat de dependență contextuală a semnificației este desemnat un ansamblu de trăsături specifice discursului în unele culturi, constând în aportul mare al contextului în decodarea semnificației. 7 Secvențele din parantezele drepte explică semnificațiile vehiculate implicit. 8 Pentru dublarea pronominală, vezi GALR I: 206; GALR II: 432, 3.3.3 9 În acest articol folosesc termenii tematizare și focalizare în accepția lor curentă din analiza discursului. Tema reprezintă informația veche din discurs, plasată cel mai adesea în partea stângă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
decât el). În timp ce toate aceste strategii fonetice, lexicale și sintactice de focalizare sunt comune și altor poziții sintactice, lexicalizarea prin pronume personal a categoriei vide este specifică subiectului. 11 Această ipoteză este susținută și de următoarele exemple, în care absența dublării se justifică prin intenția discursivă a vorbitorului de a accentua dificultatea procesului de selecție a candidatelor la un concurs de frumusețe: Am ales cele mai frumoase fete, Am selectat pe cele mai frumoase, Am ales următoarele fete (TVR 1, 4
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dificultatea procesului de selecție a candidatelor la un concurs de frumusețe: Am ales cele mai frumoase fete, Am selectat pe cele mai frumoase, Am ales următoarele fete (TVR 1, 4.VIII.2008). 12 Prin interpretare la nivel transfrastic înțeleg interpretarea dublării dincolo de limitele propoziției, prin raportare la contextul discursiv în care se produce. 13 Această ultimă afirmație se bazează doar pe experiența mea de vorbitor de limbă română și nu poate fi verificată, deoarece nu există un corpus de română colocvială
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
2014, deci mai mare cu 207,8 milioane de lei decât anul trecut (aprile 2013). Grâul a fost produsul cel mai tranzacționat, unde exportul acestuia a crescut cu 433,6 milioane de euro comparativ cu 2012, valoare ce indică o dublare a cantității (aproximativ 4,773 milioane tone). 1.2. Accesul la resurse alimentare 1.2.1. Factori socio-economici și situația particulară a zonelor vulnerabile România se află pe primele locuri în Europa, în ceea ce privește gradul de sărăcie și excluziune socială, adică
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în perspectiva reducerii consumului de energie și a emisiilor de CO2. Obiectivul strategic propus de Consiliul Uniunii Europene în Carta Albă pentru o Strategie Comunitară și Planul de acțiune “Energie pentru viitor: sursele regenerabile", elaborată în anul 1997, constă în dublarea, pînă în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie pentru țările membre ale Uniunii Europene, aport care trebuie să crească de la 6% la 12% din consumul total de resurse primare. Continuarea programelor demarate de UE este asigurată prin PROGRAMUL
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
română cultă. În cele cinci capitole ale lucrării am realizat o sinteză a reprezentărilor destinului în creația populară românească, material generator de noi și fertile investigații. Suprapunerea peste mentalitatea primară a românilor a concepției aduse de slavi , a dus la dublarea sorții prin noroc, acesta desemnând imprevizibilul, dar limitând totodată intervenția divină și plasând ceea ce astăzi numim destin, în jocul întâmplării. Modernizarea culturii române a atras în jocul lexemelor privitoare la soartă, destin , prin care intelectualii , și nu oamenii simpli, desemnează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dimpotrivă, "miopia" trucată ar putea fi cauza declanșatoare, acea vedere de aproape, care te ajută să surprinzi mai ales detaliile din imaginea reflectată pe ciobul oglinzii sparte. O nouă istorie literară a textului medieval românesc poate fi scrisă, tocmai prin dublarea acribiei filologilor pe care îi avem cu spiritul ludic și curios al teoreticienilor. Deliciile etimologiilor pot consona cu ironiile provocatoare ale "moderniștilor", mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
receptivitatea cititorului. Primatul percepției depinde de stilul operei, iar aparența sa de interpretarea simbolului. Prin urmare, percepția este o dimensiune constitutivă apariției obiectului de artă. Ceea ce elimină percepția este autonomia obiectului experimentat, cu toate că prezintă o natură idependentă de subiect. Înțelegerea dublării obiectului ține de natura ontologică a calității sale estetice. Calitatea estetică a unui obiect de artă subzistă numai pentru ființa spirituală, în timp ce obiectul fizic este independent de subiect și prezintă o stratificare ontologică. Acest lucru pare să confirme ipoteza lui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în poziție fundamentală de apărare cu pași adăugați lateral, înainte, înapoi; - opriri, porniri în mare viteză;marcajul strâns, de supraveghere și la intercepția în zonă și pe tot terenul; - atacarea adversarului aflat în posesia mingii; - schimbul de oameni în apărare; - dublarea, acordarea ajutorului reciproc;așezarea apărătorilor la momente fixe ale jocului, aruncarea de la 7 m și de la 9 m. I.4.2. Modelul jucătorilor specializați pe linii de posturi Conținutul tehnico - tactic al jucătorului junior III specializat pe posturi de „portar
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
defecte în tricot. În acest sens, s-a constatat că înlocuirea unei mașini convenționale cu o mașină cu ace cu zăvor (la care se păsterază finețea și diametrul, se utilizează aceeași materie primă și se produce aceeași structură), determină o dublare a producției. Se poate realiza selectarea individuală a acelor pe toata lățimea fonturii. ♦ Utilizarea unui sistem de blocare a elementelor vechi la nivelul liniei de aruncare: platine de aruncare oscilante sau bagheta montată pe sania cu lacăte. Posibilitatea modificării vitezei
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
comunist mondial Evoluțiile schițate în sânul PCUS au efecte contradictorii în restul sistemului comunist. în Cehoslovacia, conducerea ultrastalinistă decide să „dea lovitura de grație elementelor capitaliste” și impune, pe data de 30 mai 1953 o reformă monetară care duce la dublarea prețurilor și la spolierea depunătorilor la casele de economii. Aceasta provoacă, între 1 și 5 iunie, greve în marile uzine și manifestații; represiunea este violentă, mai mult de 500 de manifestanți sunt arestați. Pe 17 iunie izbucnesc greve și manifestații
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]