4,261 matches
-
câteva exemple: În 1413, pe vremea lui Mircea, de la Brașov la Câmpulung s-au deplasat trei delegații pentru a conveni reînnoirea "vechilor așezăminte pentru vămi și târguri", astfel, la Dâmbovița se precizau ca taxe vamale: "câți cai de car, atâția ducați și un pește, iar de un cal încărcat 3 bani, un cal slobod 1 ducat, pedestru nimica". În 1424, tarifele sunt modificate, astfel: "câți cai, atâția bani și de la car un pește, de la mărfuri nimica, cal slobod, citov, adică sănătos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
trei delegații pentru a conveni reînnoirea "vechilor așezăminte pentru vămi și târguri", astfel, la Dâmbovița se precizau ca taxe vamale: "câți cai de car, atâția ducați și un pește, iar de un cal încărcat 3 bani, un cal slobod 1 ducat, pedestru nimica". În 1424, tarifele sunt modificate, astfel: "câți cai, atâția bani și de la car un pește, de la mărfuri nimica, cal slobod, citov, adică sănătos 1 ban, pedestru 1 ban." Hrisovul lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți cai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
În 1424, tarifele sunt modificate, astfel: "câți cai, atâția bani și de la car un pește, de la mărfuri nimica, cal slobod, citov, adică sănătos 1 ban, pedestru 1 ban." Hrisovul lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți cai la car, atâția ducați și un pește, cal încărcat 3 bani, cal slobod 1 ducat, pentru mărfuri nimica." Pe Drumul Carului, așa cum rezultă din evidențele vamale, treceau necontenit care săsești, care transportau postavuri și pânzeturi, aduse din Silezia sau Colonia, astăzi Koln, obiecte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de la car un pește, de la mărfuri nimica, cal slobod, citov, adică sănătos 1 ban, pedestru 1 ban." Hrisovul lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți cai la car, atâția ducați și un pește, cal încărcat 3 bani, cal slobod 1 ducat, pentru mărfuri nimica." Pe Drumul Carului, așa cum rezultă din evidențele vamale, treceau necontenit care săsești, care transportau postavuri și pânzeturi, aduse din Silezia sau Colonia, astăzi Koln, obiecte de metal, produse în Transilvania. Dinspre Câmpulung spre Brașov, carele românești duceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția. Urmarea a fost că prin Constituția austriacă din anul 1849 Bucovina a fost declarată ducat, condus de un guvernator. După anul 1775 împărații Austriei au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că structura demografică a populației s-a modificat mereu
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
decât atâta. M-am gândit Îndelung și mi-am dat seama că ne-a rămas un singur drum către putere. Împă răteasa Agnes ne-a trădat când a călcat cuvântul dat de soțul ei bunicului nostru, Îndepărtându-l de la stăpânirea ducatului suab. Henric IV ne-a trădat când, pe la spatele nostru, a Încheiat alianțe cu tot felul de nobili mărunți, stârnindu-i Împotriva noastră. Familia noastră nu e mai puțin nobilă decât cea imperială și totuși am fost mereu Înde părtați
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu neîncredere și dușmănie. — Sentimente care, după cum știm, sunt reciproce. Gândește-te numai la povestea cu inelul, continuă Hildebrand. Stăpânii noștri au fost Înșelați atunci În cel mai infam mod și nu pot uita asta. Ar fi trebuit să stăpânească ducatul suab, după cum se știe. Henric III li-l promisese, dându-le ca zălog acel faimos inel. și, când acolo, văduva lui i-a dat ducatul lui Rudolf de Rheinfelden. Iar prinții noștri au primit drept compensație, chipurile, titlul de duci
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În cel mai infam mod și nu pot uita asta. Ar fi trebuit să stăpânească ducatul suab, după cum se știe. Henric III li-l promisese, dându-le ca zălog acel faimos inel. și, când acolo, văduva lui i-a dat ducatul lui Rudolf de Rheinfelden. Iar prinții noștri au primit drept compensație, chipurile, titlul de duci de Kärtnen, pentru că cei de acolo n-au vrut să recunoască un domn străin. Ce rușine pentru Bertold bătrânul! — Se spune că Rudolf a răpit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Schlossberg fiind recunoscut ca cea mai frumoasă construcție romanică a vremii, toți oportuniștii care, În goana lor după privilegii, recompense, gravitau În jurul autorității imperiale, cei pe care frații princiari Îi măturaseră din calea ascensiunii lor se coalizaseră pentru a șterge ducatul din Breisgau de pe fața pământului. Intrigile politice se țineau lanț. Nu lipseau nici Încercările de asasinat. și nu trecea nici un an fără noi raiduri neașteptate, care lăsau În urmă sânge și tăciuni aprinși. Prinții Zähringer plăteau cu aceeași monedă. Erau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fără Îndoială, cel puțin deocamdată sabia călăului n-ar putea cădea asupra mea...Tot ce-mi trebuie e o amânare. După aceea, mai vedem noi. De fapt, ar trebui să-mi fie recunoscător că acum a rămas singur să conducă ducatul... Da, planul nu-i rău, mai ales că fata mi-a căzut singură În mână! și, oricum, se va ști cum s-a purtat Eglord cu ea!“ Așa că porunci ca Simeon să fie aruncat Într-una dintre firidele din beciul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
con siderată intangibilă. De abia după 1146, șase ani de la moartea lui Conrad, Friederich Barbarossa a cucerit-o, după ce a asediat orașul Freiburg (Karl Schmid, op. cit.ă. 14. Idem. „Se pare că principii Zähringer au avut mai multe pretenții asupra ducatului suab decât familia Staufen. Împăra tul Heinrich III (+1056ă le-a promis ducatul și i-a dat principelui Bertold I un inel, ca mărturie pentru această promisiune [...]. După moartea sa, văduva lui i-a dăruit ducatul suab rudei sale Rudolf
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Friederich Barbarossa a cucerit-o, după ce a asediat orașul Freiburg (Karl Schmid, op. cit.ă. 14. Idem. „Se pare că principii Zähringer au avut mai multe pretenții asupra ducatului suab decât familia Staufen. Împăra tul Heinrich III (+1056ă le-a promis ducatul și i-a dat principelui Bertold I un inel, ca mărturie pentru această promisiune [...]. După moartea sa, văduva lui i-a dăruit ducatul suab rudei sale Rudolf von Rheinfelden. Pentru a-i potoli mânia lui Bertold, l-a făcut În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai multe pretenții asupra ducatului suab decât familia Staufen. Împăra tul Heinrich III (+1056ă le-a promis ducatul și i-a dat principelui Bertold I un inel, ca mărturie pentru această promisiune [...]. După moartea sa, văduva lui i-a dăruit ducatul suab rudei sale Rudolf von Rheinfelden. Pentru a-i potoli mânia lui Bertold, l-a făcut În 1061 duce de Kärnten. Astfel prinții Zähringer aveau acest titlu, dar nu și ducatul, pentru că cei din Kärnten nu au vrut să recunoască
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
promisiune [...]. După moartea sa, văduva lui i-a dăruit ducatul suab rudei sale Rudolf von Rheinfelden. Pentru a-i potoli mânia lui Bertold, l-a făcut În 1061 duce de Kärnten. Astfel prinții Zähringer aveau acest titlu, dar nu și ducatul, pentru că cei din Kärnten nu au vrut să recunoască dom nia unui duce străin.“ Există numeroase infor mații privitoare la aceste evenimente. Rudolf von Rheinfelden ar fi răpit-o pe fiica Îm păratului, Mathilde (a treia fiică a lui Heinrich
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
soției sale Agnes de Poitouă, În 1057. Rudolf a răpit-o din mânăstire pe fiica de 11 ani a Împărătesei Agnes de Poitou, silind-o astfel pe aceasta nu numai să consimtă la căsătorie (1059, dar și să-i dea ducatul suab. Mai târziu, Agnes, fiica lui Rudolf von Rheinfelden și a soției sale Adelheid de Savoya (Torinoă, s-a căsătorit cu ducele Bertold II Zähringer și astfel „moștenirea bogată a familiei Rhienfel den a ajuns În pose sia lui Bertold
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
1057 Bertold I, care stăpânea regiunea Breisgau, ridică pre tenții asupra demnității de duce suab. În zadar Însă, pentru că Rudolf de Rheinfelden a răpit-o pe Mathilde, fiica Împă ratului Heinrich III, s-a căsătorit cu ea și a primit ducatul suab de la văduva Împăratului, Agnes de Poitou. 1061 Drept despăgubire pentru că nu a primit ducatul suab, lui Bertold I i s-a acordat demnitatea de duce de Kärtnen, și fiului său, Hermann, demnitatea de principe de Verona. Tatăl său i-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În zadar Însă, pentru că Rudolf de Rheinfelden a răpit-o pe Mathilde, fiica Împă ratului Heinrich III, s-a căsătorit cu ea și a primit ducatul suab de la văduva Împăratului, Agnes de Poitou. 1061 Drept despăgubire pentru că nu a primit ducatul suab, lui Bertold I i s-a acordat demnitatea de duce de Kärtnen, și fiului său, Hermann, demnitatea de principe de Verona. Tatăl său i-a dăruit comitatul Breisgau. Totuși nobilimea locală s-a opus exercitării noilor drepturi acordate și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Heinrich IV Încă din 1079 era Friederich de Staufen. 1093 Bertold II mută mânăstirea Sfântul Petru din Welheim in der Teck În Pădurea Neagră. 1098 Bertold II cade la pace cu Friederich de Staufen. Primește orașul Zürich și renunță la ducatul suab. Este posibil ca cetatea imperială Zähringen să fi trecut oficial În posesia sa. 1100 Bertold II Își acordă pentru prima oară titlul de duce de Zähringen. 1105 Gebhard III, fratele lui Bertold II, călugăr În mânăstirea Hirsau, devine episcop
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Împotriva tatălui lor, care la conciliul imperial de la Ingelheim este obligat să abdice. 1111 Bertold II moare și este Îngropat În cimitirul mânăstirii Sfântul Petru. Soția lui, Agnes de Rheinfelder, moare puțin după aceea. Fiul lor, Bertold III, preia conducerea ducatului. 1114 Bertold III, care lupta de partea Împăratului Heinrich V Împotriva rebelilor din Köln și a arhiepiscopului lor, cade pri zonier. După câteva luni este eliberat de contele Dietrich de Ahr. 1120 Conrad, fratele lui Bertold III, dă localității Freiburg
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și înțelegere. În acest număr colaborează: prof.Al Bardier, Cezar Retezeanu, Mircea Streinul, Veronica Dimitriu, Octav Rusu, Dem. Cernușcă, N.Tăutu, Dem. Abritculesei, Emil Antonovici etc. (Din revista Orizont nr.8/1939) * Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei .Apare la Cernăuți, 12 octombrie 1861 - 1862. * Patriot Patriot, apare la Cernăuți, la 30 aprilie - 24 decembrie 1872, săptămânal, în limba germană. 136 Patria apare la Cernăuți la 2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Retezeanu, Mircea Streinul, Veronica Dimitriu, Octav Rusu, Dem. Cernușcă, N.Tăutu, Dem. Abritculesei, Emil Antonovici etc. (Din revista Orizont nr.8/1939) * Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei .Apare la Cernăuți, 12 octombrie 1861 - 1862. * Patriot Patriot, apare la Cernăuți, la 30 aprilie - 24 decembrie 1872, săptămânal, în limba germană. 136 Patria apare la Cernăuți la 2/14 iulie 1897 (format 33x48 cm), redacția în strada Domnească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Ardealului, a Țării Românești și a Moldovei, realizat la Buda, 21 cm., important prin conținut, dar mai ales prin titlu, oferindu-se cele necesare românilor din întreg teritoriul: Ardeal, Țara Românească și Moldova. Se folosea alfabetul chirilic. * Calendarul pentru ducatul Bucovinei Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz, 1854, 15 cm. Calendarul apare între anii 1841-1873 cu titlul : Calendariu pentru Bucovina la Cernăuți și Leov, imprimat de I. Ekhardt. Era întocmit de Porfirie Dimitrovici, dascăl la școala moldovenească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Românești și a Moldovei, realizat la Buda, 21 cm., important prin conținut, dar mai ales prin titlu, oferindu-se cele necesare românilor din întreg teritoriul: Ardeal, Țara Românească și Moldova. Se folosea alfabetul chirilic. * Calendarul pentru ducatul Bucovinei Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz, 1854, 15 cm. Calendarul apare între anii 1841-1873 cu titlul : Calendariu pentru Bucovina la Cernăuți și Leov, imprimat de I. Ekhardt. Era întocmit de Porfirie Dimitrovici, dascăl la școala moldovenească din Chișinău și ieromonah
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Ardeal în contra ungurilor sub Avram Iancu (1848), desrădicarea boerescului sub împăratul Ferdinand I (1848), suirea pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
E. Ar. Zaharia și care anticipa „Iconarul” cernăuțean. Fiecare număr din Fișier cuprindea un singur articol. În numărul 2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Cernăuți, 31 ianuarie 1853-1860. * Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]