2,118 matches
-
11½ plecarea spre Würzburg, prin Offenburg. Ora 2 acolo, luat masa. La ora 9 seara sosirea în München. Stöhr la gară, domnul von Pechmann, Zettler etc. Direct la „Cele Patru Anotimpuri”, supat. Ora 10½ aniversarea zilei de naștere a marii ducese de Baden. Gustav, Victoria și Oskar de Suedia și Ludwig von Baden au venit de la Hohenburg, rămân la noi până la ora 11½. Fritz și Louise von Baden pleacă apoi la Karlsruhe. Ora 12 în pat. Luni, 9/21 septembrie. München
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Carola. Ora 8¾ plecarea spre Berlin, cu Fritz, vânt foarte rece. În Röderau Liteanu și personalul. Ora 12 și 10 minute sosirea în Berlin. Mare întâmpinare de gală, cu gardă de onoare. Kronprințul și kronprințesa, marele duce și marea ducesă de Baden, Victoria, Charlotte, Helene Holstein, Wilhelm și Heinrich, Wilhelm și Ferdinand, Wilhelm și Maria Wied etc. Garda de onoare a plecat, Werden, Papen, Schlichtig etc. în frunte, Regimentul 4 Gardă. Plecat cu Fritz-Wilhelm direct la palatul imperial, Elisabeta în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
În locuința noastră, prin toate apartamentele. Miercuri, 11/23 martie. Berlin. Înainte de amiază, între orele 9 și 11, promenadă în oraș, singur, în civil, pe strada Unter den Linden etc. Ora 12½ dejunat la Palat, la marele duce și marea ducesă de Baden. Acolo până la ora 3, conversat. Vizitat Junghans. Ora 5 mare dineu la kaiser, 95 de principi, eu o conduc pe marea ducesă de Mecklenburg, alături de mine marea principesă Vladimir. Seara îmi este foarte rău. Sosit știri despre sănătatea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe strada Unter den Linden etc. Ora 12½ dejunat la Palat, la marele duce și marea ducesă de Baden. Acolo până la ora 3, conversat. Vizitat Junghans. Ora 5 mare dineu la kaiser, 95 de principi, eu o conduc pe marea ducesă de Mecklenburg, alături de mine marea principesă Vladimir. Seara îmi este foarte rău. Sosit știri despre sănătatea reginei Suediei. Ora 12 în pat. Joi, 12/24 martie. Berlin. Ploios. Înainte de amiază acasă, rezolvat problema ordinelor. La Maria, care locuiește în castel
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
facă bolnav, să nu mai meargă la bal și să-și jure în barbă că nu-l va mai prinde nimeni să făgăduiască așa ceva” (Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine..., ed. cit., p. 117). Cea care a murit este Elisabeta, ducesă de Braganza (1860-1881), născută prințesă de Thurn und Taxis. Era căsătorită din 1877 cu ducele Miguel de Braganza (1853-1927), din casa regală a Portugaliei. Elisabeta de Braganza era soră cu Luisa, soția prințului Friedrich de Hohenzollern, fratele lui Carol I.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
reginei Victoria a Marii Britanii, prin urmare era frate cu prințesa Victoria (1840-1901), soția kronprințului gernan Friedrich-Wilhelm (1831-1888, împărat în 1888 sub numele de Friedrich al III-lea). Alfred, duce de Edinburgh (1844-1900), alt fiu al reginei Victoria, căsătorit cu marea ducesă Maria de Rusia (1853-1920). Prințul Friedrich Karl (1828-1885) din casa regală a Prusiei era fiu al prințului Karl (1801-1883) și nepot al fostului rege al Prusiei Friedrich-Wilhelm al III-lea (1770-1840). Prin urmare, tatăl său era frate al împăratului german
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fabrică, Guerlain a creat primele miresme ale timpului Senteurs des Champs și Esprit des Fleurs. Deja în 1830, el încerca să redea prin produsele sale un anumit tip de personalitate sau stare de spirit, în 1842, Guerlain devine furnizorul Marii Ducese de Bade, al celei de Würtemberg și mai ales al reginei Belgiei, în scurt timp, Guerlain devine cel mai renumit și mai scump furnizor de parfumuri din Paris. Fiul său, Gabriel, care i-a moștenit talentul, devine cunoscut prin creațiile
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
a fost pusă la dispoziție de doamna d'Epinay. Scîrbit de mediul elegant și viciat al cercului acesteia, Rousseau părăsește, în 1757, Ermitage-ul și se mută într-o casă aflată la Montmorency (la nord de Paris), pe domeniul ducelui și ducesei de Luxembourg. Aici a scris La Nouvelle Héloïse (probabil cea mai citită carte la momentul respectiv), Du contrat social, una dintre cele mai influente cărți din domeniul teoriei politice și Émile ou de l'Éducation. E epoca cea mai fecundă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sentimentală mult mai mare decât cea românească. Ea putea fi realizată prin compensații oferite Austriei, pentru ca, prin înțelegere pașnică, aceasta să cedeze Italiei provinciile italiene pe care le stăpânea. Inițiative precum cea a acordării tronului Principatelor drept dar de nuntă Ducesei de Parma 252 sau sprijinirea Ducelui de Modena, apropiat al casei de Habsburg, erau respinse pe rând de Turcia și Rusia 253. În aceeași perioadă, problema principelui străin suscita interesul nu doar al cercurilor diplomatice și al presei franceze, ci
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mireasa și nora papei Alexandru al VI-lea. Lucrezia a fost numită de tatăl ei, suveranul pontif, guvernator de Spoletto. S-a recăsătorit, fără voia ei, la intervenția tatălui, cu Alfons d'Este, fiul ducelui de Ferrara. Ca guvernator și ducesă de Ferrara, Lucrezia a organizat un corp de poliție, s-a erijat în sprijinitoarea Bisericii. A fost și protectoarea artiștilor, s-au bucurat de mecenatul ei: poetul Ludovico Ariosto, pictorul Tizian ș.a. După moartea papei Alexandru al VI-lea, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lucreziei Borgia a inspirat mai mulți artiști. Compozitorul Domenico Donizetti a scris o operă, în 1833, "Lucrezia Borgia". Victor Hugo a scris, tot în 1833, o dramă, având-o ca eroină pe Lucrezia Borgia. Scriitorul francez a pus-o pe ducesa de Ferrara în postura incestuoasă cu tatăl și cu frații ei: Jean și Cesare. (Cesare l-a omorât pe Jean). Din relația cu Jean ar fi provenit Gennaro care a venit la Veneția, în perioada carnavalului, cu dorința de a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Cesare. (Cesare l-a omorât pe Jean). Din relația cu Jean ar fi provenit Gennaro care a venit la Veneția, în perioada carnavalului, cu dorința de a-și găsi mama. Într-un dialog cu Lucrezia, Gennaro a aflat că ducesa, care-și încărcase conștiința cu multe omoruri, este mătușa lui și este sigur că ea a omorât-o pe presusupusa lui mamă. Din gelozie, ducele, care o suspecta pe Lucrezia de relații amoroase cu Gennaro, l-a otrăvit, iar Lucrezia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au dezmoștenit. Deși tatăl-socru s-a răzgândit, afectată de resentimente, la numai treizeci și opt de ani, în 1656, repudiată, a murit frumoasa ex-curtezană. Françoise de Chateaubriant (1494-1537) și Doamna d'Etampes (1508-1580) Cele două doamne Françoise de Chateaubriant și ducesa d'Etampes sunt favoritele regelui Franței, Francisc I (1515-1547), unificatorul țării, realizatorul centralizării administrative, protector și admirator al umaniștilor, fondator al celebrului Collège de France, în 1530, sensibil creator de poezie. Suveranului i se datorează și înlocuirea limbii latine cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
privilegiul de a-i fi favorită, metresă en titre, suveranului pe care l-a inspirat în a scrie versuri; și ea era autoarea unor versuri. De îndată ce interesul regelui s-a îndreptat spre altă frumusețe, aceasta fiind Anne de Pisseleu, viitoarea ducesă d'Etampes, Françoise s-a retras de la Curte, dar a purtat corespondență cu suveranul. Vestea morții ei, în 1537, l-a impresionat pe rege, a scris niște versuri, deși-i ceruse înapoierea, la insistențele favoritei ce i-a urmat, bijuteriilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1537, l-a impresionat pe rege, a scris niște versuri, deși-i ceruse înapoierea, la insistențele favoritei ce i-a urmat, bijuteriilor gravate cu însemnele regale. În grațiile regelui Francisc I a intrat, în anul 1526, Anne de Pisseleu, viitoarea ducesă d'Etampes. Ea a fost domnișoară de onoare a Louisei de Savoia regina-mamă, când avea doisprezece-treisprezece ani, în anii 1520-1521. Suveranul a fost atras de fermecătoarea domnișoară de onoare, i-a găsit ca soț pe ducele d'Etampes și, pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost atras de fermecătoarea domnișoară de onoare, i-a găsit ca soț pe ducele d'Etampes și, pentru a justifica prezența ei la Curte, i-a încredințat rolul de guvernantă a fiicelor lui: Louise și Charlotte. Farmecul și inteligența ducesei l-au determinat pe suveran să-i acorde atenții deosebite, astfel încât primea onoruri similare reginei, stătea alături de regină în caleașcă, participa la evenimentele Curții ca și regina. După moartea regelui, în 1547, ducesa d'Etampes a părăsit Curtea, a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui: Louise și Charlotte. Farmecul și inteligența ducesei l-au determinat pe suveran să-i acorde atenții deosebite, astfel încât primea onoruri similare reginei, stătea alături de regină în caleașcă, participa la evenimentele Curții ca și regina. După moartea regelui, în 1547, ducesa d'Etampes a părăsit Curtea, a fost exilată de soțul ei, a dus o existență modestă, lipsită de strălucire, i-a luat locul, în decorul feminin, Diana de Poitiers, favorita Delfinului, viitorul rege Henric al II-lea. Diana de Poitiers
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
căsătorit cu Caterina de Medici, cu susținerea insistentă a curtezanei Diana. Din căsătoria lor au rezultat, după câțiva ani de domnie, zece copii și au supraviețuit șapte. De educația și supravegherea lor s-a ocupat Diana, investită cu titlul de ducesă de Valentinois care și-a folosit puterea de influență asupra regelui, sfătuindu-l în luarea unor hotărâri de guvernare internă și externă. Nu s-a impus ca o metresă vulgară și capricioasă, ci ca o sfătuitoare curtenitoare, de aceea era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hotărâri de guvernare internă și externă. Nu s-a impus ca o metresă vulgară și capricioasă, ci ca o sfătuitoare curtenitoare, de aceea era prezentă la importantele ceremonii. Catolică fiind, nu a fost străină de persecuțiile îndreptate împotriva protestanților. Practică, ducesa de Valentinois a acumulat averi pe care le-a administrat cu avariție. A purtat însemnele și bijuteriile coroanei, a primit în dar de la rege castelul Chenonceaux, i s-a construit un castel, Chaumont. Regele, din adorație pentru frumoasa și misterioasa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Valentinois a acumulat averi pe care le-a administrat cu avariție. A purtat însemnele și bijuteriile coroanei, a primit în dar de la rege castelul Chenonceaux, i s-a construit un castel, Chaumont. Regele, din adorație pentru frumoasa și misterioasa ducesă de Valentinois, purta și el culorile alb-negru din vestimentația somptuoasă a Dianei iar însemnele regale includeau și monograma numelui ei. Diana de Poitiers era invidiată de metresa suveranului Francisc, ducesa d'Etampes, Anna d'Heilly / de Pisseleu, exilată de soțul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un castel, Chaumont. Regele, din adorație pentru frumoasa și misterioasa ducesă de Valentinois, purta și el culorile alb-negru din vestimentația somptuoasă a Dianei iar însemnele regale includeau și monograma numelui ei. Diana de Poitiers era invidiată de metresa suveranului Francisc, ducesa d'Etampes, Anna d'Heilly / de Pisseleu, exilată de soțul ei după moartea suveranului Francisc. Caterina, umilită de devotamentul iubirii regelui Henric pentru Diana, se bucura de rivalitatea celor două curtezane. Descendenta familiei de Medici dispunea de răbdare și tenacitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și al Caterinei de Medici, regenta (Caterina) a deposedat-o pe rivala ei de bijuteriile și însemnele coroanei, de castelul Chenonceaux, i-a lăsat castelul Chaumont, și a obligat-o să părăsească Curtea. Exclusă din lumea regală, Diana de Poitiers, ducesa de Valentinois, a menținut relații cu mai multe familii nobiliare și, în urma unui accident de călărie, sportul ei preferat, a murit, în anul 1566, lăsând posterității o imagine minuțios construită și autoconstruită. Viața Dianei de Poitiers a inspirit scenariști de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mort în 1584, Henric al III-lea, în care Caterina și-a pus mari speranțe în întărirea familiei de Valois și a murit dezamăgită. Și ei ca și celor două surori: Elisabeta, soția regelui Spaniei, Filip al II-lea, Claudia, ducesă de Lorena, le-au fost direcționatele destinele pe considerente politice. Marguerite avea o admirație deosebită amestecată cu teamă și resentiment față de ambițioasa mamă, Caterina de Medici, și nu voia s-o dezamăgească. A deranjat-o afecțiunea specială față de frații ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mariei de Medici, s-o ajute în a reda Luvrului strălucirea de altădată, l-a înconjurat cu afecțiune pe Delfin. Gabrielle d'Estrées (1571-1599) Gabrielle provenea dintr-o familie nobiliară (tatăl, Antoine d'Estrées, mama, Françoise Babou), ea însăși fiind ducesă de Beaufort și Verneuil, marchiză de Monceaux. Unele membre ale familiei erau cunoscute pentru întreținerea relațiilor amoroase cu suverani pontifi și regali. Bunica dinspre mamă a fost metresa papei Clement al VII-lea (1523- 1549) și a lui Francisc I.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a adus cei zece nepoți (trei băieți și șapte fete) pentru a le trasa un viitor în lumea aristocratică franceză. Una dintre nepoatele Mancini (Laura, Olimpia, Ortensia, Marianna), Maria a aspirat la o poziție mai înaltă, decât de contesă sau ducesă, la aceea de regină. Maria Mancini a sosit la Paris la nici paisprezece ani împliniți, cu imaginația aprinsă de lectura romanelor. Nu se remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]