847 matches
-
doar se confirmă, ceea ce nu este puțin, În orice perioadă, În orice literatură și pentru orice scriitor, dar Își capătă o sporită semnificație. Ar fi, poate, fastidios să recapitulăm din nou condițiile În care și-a scris și publicat Virgil Duda, În România socialistă, cărțile sale „subtil sobre” pe care Paul Georgescu și atâția alți lectori de autoritate le considerau parte dintr-o „operă majoră, atașantă și profund contemporană”. Chiar și un simplificator colaj de titluri ar putea sugera, probabil, universul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a crea propria sa lume și oglindă. Opera despre care, pe bună dreptate, se putea vorbi atunci a sporit substanțial Între timp, deși auspiciile n-au devenit, ulterior, mai favorabile. Prăbușirea comunismului În Europa de Est l-a găsit pe Virgil Duda departe de locul și limba În care Își găsise expresia literară. Migrase de la o societate subdezvoltată și Închisă, În tipar așa-zis socialist, la una capitalistă, cosmopolită, deschisă. Schimbarea Însemna Însă și o drastic nouă geografie culturală și lingvistică. Deși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Țara Cărții, În funcție de necesitățile retoricii, dar care rămânea, mai ales, străină. Până și calendarul devenise din solar lunar, transferat din textul biblic În uimitorul Babilon modern de etnii și limbi al Israelului de astăzi. Naratorul ultimului roman al lui Virgil Duda, Viața cu efect Întârziat, care ar putea fi chiar autorul sau un interpus-delegat al său, descrie memorabil ciclul despărțire-revenire-despărțire, procesul traumatic, adică, al pierderii și al regăsirii, fie și parțiale, de sine. Efectele deloc Întârziate, dar remanente ale dezrădăcinării se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca și În situații precedente, complice teribilelor dezarticulări. Cât despre literatură, ea fusese deja evacuată de câteva decenii spre spectacolul de larg consum și chemată, sub reflectoarele pieței planetare, doar să aureoleze și ea, ca ingredient pitoresc, reclama momentului. Virgil Duda a stat În fața adversităților noi, ca și În fața celor vechi, fără alt scut decât consistența de caracter. Inteligența, vocația, stăruința exploratoare și lipsită de iluzii au conlucrat În rezistența intelectuală din care s-a hrănit și În anii strămutării creația
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
originală și importantă. Scriitorul și-a continuat munca „În pofida” a tot, cum spunea Thomas Mann despre eroul său Aschenbach, și nu este singura racordare la marele german, dacă ne amintim că acesta considera „spiritul epic - spiritul ironiei”, ceea ce proza lui Duda confirma atât de convingător. Neobișnuita forță interioară, amploarea și profunzimea talentului său merită, cu siguranță, un mai vast omagiu decât i-l putem aduce noi astăzi, aici. Deceniile deloc puține de prietenie, nu doar literatură, care ne leagă mă Îndreptățesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dialogul nostru prim, Întâmplător și deopotrivă surprinzător, deschisese șansa unuia real și durabil, În care sensibilități diferite aveau să se dovedească stimulante și complementare, ca și cerebralitatea, probabil. Restul este istorie, cum se spune, și chiar una fericită. Cu Virgil Duda am debutat cam În aceeași vreme, cărțile noastre s-au succedat În România, În ritm oarecum asemănător, ca și alte evenimente majore ale biografiilor noastre. Diferențele firești de temperament sau opinie nu ne-au separat, nici distanța la care livrăm
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ne-au separat, nici distanța la care livrăm fiecare, de peste un deceniu, În locuri atât de diferite, impozitul pe supraviețuire. Nu este puțin, vreau să cred, nici În cazul său, cum nu este nici În al meu. Romanele lui Virgil Duda au sporit nu doar ca număr În acest ultim deceniu. În ciuda vicisitudinilor de tot felul, valoarea lor n-a diminuat, dimpotrivă. Autorul a contrazis negrele prevestiri privind inevitabilul eșec al scriitorului În exil. Ritmul de apariție a volumelor sale este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
românești la furtuna din paharul cu zoaie ceaușiste. Mircea Iorgulescu, aflat la Paris, Îmi scria: „Coane Nikișor, gândește-te ce ai de făcut - dacă nu ți-au dat premiul, ăsta e un semn clar. Și cine știe ce va mai fi...”. Virgil Duda califica din București anularea premiului drept „mizerabilă grosolănie, ordinar abuz șovin, fără precedent”, iar tatăl meu, informat și el, probabil, prin „Europa Liberă”, de brusca mea celebritate, Îmi scria din Suceava, În stilul său de discretă admirație: „În legătură cu premierea cărții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apoi se apleacă mai În detaliu asupra câte unuia. Cine sunt autorii analizați? În Colegiale (I și II): Radu Petrescu, Gabriela Adameșteanu, Paul Georgescu, George Bălăiță, M.H. Simionescu, Costache Olăreanu, Augustin Buzura, Radu Cosașu, Maria Luiza Cristescu, Mihai Sin, Virgil Duda, Al. Paleologu, Lucian Raicu, Al. George, Mircea Iorgulescu, Mircea Martin, Ion Vartic, Octavian Paler. Nume noi, după o privire comparativă globală a două generații („60” și „80”), tot cu ample enumerări, se opresc la: Ștefan Agopian, Mircea Nedelciu, Ion Iovan
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
muști cât pot/ să-ndur.” New York, iunie 2001 (Familia, nr. 1/2001) Nobila inutilitate și ardoarea militantătc "Nobila inutilitate și ardoarea militantă" La finele serii literare ce Îmi fusese dedicată la Târgul de carte de la Ierusalim, În vara 1999, Virgil Duda Îmi spunea: „Doi oameni au lipsit astă seară. Paul și Bernard”. Se referea la Paul Georgescu și Lucian Raicu. Într-adevăr, ambii ar fi fost bucuroși, presupun, să-și vadă confirmate bunele cuvinte dedicate scrisului meu și să mă revadă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar la „reabilitarea” unor importanți scriitori puși la index de cenzura primului deceniu comunist, ci și la lansarea și impunerea „generației 60”, În frunte cu Nichita Stănescu. Scrisese cu farmec, inteligență și participare despre „promoția 70”, Radu Petrescu, MHS, Virgil Duda, George Bălăiță, despre mine Însumi. Îi admira pe Mircea Cărtărescu și pe confrații săi din desantul „În blugi”. M-am plâns, cândva, de excesele și insuficiențele scrisului. „Cum, adică, prea atras de nuanțe? Transa nuanțărilor, zici? Nuanțezi, adică, prea mult
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003; Ovidiu Morar
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
poezia noastră parnasiană, București, 1943, 21-23; Ciorănescu, Lit. comp., 237-240; Vianu, Opere, II, 679-683; Margareta Dolinescu-Georgescu, Pătrunderi parnasiene în România, SLC, 161-168; Bote, Simbolismul, passim; Micu, Început, 422-423; Dicț. lit. 1900, 270-271; Piru, Ist. lit., 256; Iliescu, Poezia, passim; Gabriela Duda, Sinestezie și metaforă în simbolismul românesc, SCL, 1991, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 57-58; Micu, Ist. lit., 193. S.C.
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt un
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
SCRIERI: Le Cotillon, București, 1900; Vlaicu Vodă, București, 1902; ed. București, 1929; ed. îngr. I. Nistor și C. Ciuchindel, pref. C. Ciuchindel, București, 1988; ed. îngr. și pref. Claudia Dimiu, Galați, 1992; ed. îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Duda și Mura, București, 1917; Din torsul zilelor, vol. I-II, București, 1929, vol. III, îngr. V. Romano, București, 1939; Corespondență inedită, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, Cluj, 1973; Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru, îngr. Dumitru D., Panaitescu
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
, Gabriela (30.VI.1946, Iași), stilistician, semiotician și traducătoare. Este fiică a Casandrei și a lui Ioan Duda, inginer silvic. A absolvit liceul în Galați (1964), apoi, la Universitatea din București, Facultatea de Limba și Literatura Română (1969) și Facultatea de Filosofie (1981). Este doctor în filologie din 1991. De la absolvirea studiilor filologice, a fost cadru didactic la
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
DUDA, Virgil (25.II.1939, Bârlad), prozator. Este fiul Ucăi Leibovici (n. Solomon), funcționară, și al lui Carol Leibovici, mic comerciant, și frate cu criticul Lucian Raicu. D., al cărui nume la naștere este Rubin, face clasele primare (1945-1952) și liceul
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
susținând însă examenul de stat în 1972. În calitate de redactor la „Contemporanul” (1951-1954), „Gazeta literară” (1954-1968), „România literară” (1968-1973) sau de redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1973-1974), încurajează afirmarea pe scena literară a lui Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Virgil Duda, Bujor Nedelcovici, Sorin Titel și Nicolae Velea. Din 1976 se stabilește în Germania, unde predă limba și literatura română în cadrul Seminarului de romanistică al Universității din Heidelberg (până în 1995). Debutează în „Revista elevilor” (1948-1949) și colaborează la majoritatea revistelor literare
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Ion Bogdan Lefter, Iubirea ca emblemă și text, CNT, 1988, 7; Ioan Holban, Radu Cârneci - 60. „Eu ceața-n devenirea lui a fi”, CRC, 1988, 8; Munteanu, Jurnal, IV, 164-167; Laurențiu Ulici, De dragul iubirii. Promoția ’60, RL, 1989, 26; Gabriela Duda, Postscriptum la o premiere, RL, 1992, 27; Irina Petraș, Integrala lirică Baudelaire, ST, 1992, 8-9; Eugen Simion, Integrala lirică Baudelaire, L, 1992, 40; Poantă, Scriitori, 46-50; Dicț. scriit. rom., I, 532-534; Carmelia Leonte, Despre Dorador, CRC, 1997, 3; Ionel Savitescu
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
promisă”, LCF, 1972, 53; Val Condurache, „Arbori din țara promisă”, CRC, 1973, 4; Lucian Raicu, „Arbori din țara promisă”, RL, 1973, 5; Traian Stoica, „Arbori din țara promisă”, FLC, 1973, 11; Radu G. Țeposu, „Înainte de proverbe”, RL, 1979, 1; Gabriela Duda, Sărbătoarea poeziei, RL, 1993, 37; Dicț. scriit. rom., I, 538-539; Mircea Anghelescu, Memorii, memorialiști, LCF, 1996, 16; Z. Ornea, Cenușa amintirilor, RL, 1997, 3; Popa, Ist. lit., II, 1099. C.T.
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
și încurajare. Cărțile lui de critică abundă în propoziții entuziaste despre Nicolae Labiș, D.R. Popescu, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag, Constanța Buzea, Teodor Mazilu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Vasile Rebreanu, Florin Mugur, Al. Ivasiuc, Radu Petrescu, Virgil Duda, Petru Popescu, Emil Brumaru, Norman Manea, George Bălăiță, Sorin Titel, Mircea Ciobanu, Dana Dumitriu. Aplicat și onest sunt apreciați și scriitori contemporani inovatori mai în vârstă, unii „cu probleme”, de la Marin Preda la Virgil Teodorescu și Ion Caraion, ca și
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Tutova; comuna constituită din contopirea comunelor Avrămești și Obârșeni se numea Voinești, după denumirea satului reședință de comună; cea rezultată din unificarea comunelor Bunești și Averești purta denumirea BuneștiAverești, cu centrul în satul Averești, iar comuna provenită din contopirea comunelor Duda și Epureni purta denumirea Duda-Epureni, cu centrul în satul Epureni. Un număr de 10 sate, printre care Bălteni (comuna Dragalina), Dealul Soci (comuna Ghermănești), Gura Văii (comuna Rebricea), Dumeștii Noi (comuna Dumești) și-au schimbat denumirea în: Bădeana, Soci, Rebricea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești; 18. Doagele Vasiliu de la Dragomirești devin Doagele; 19. Valea Cânepei de la Drânceni devin Drânceni; 20. Novaci de la Duda se contopește cu Duda; 21. Sarata de la Ferești se contopește cu Ferești; 22. Mănoiu de la Gherghești se contopește cu Gherghești; 23. Micești de la Gherghești se contopește cu Gherghești; 24. Poiana lui Matei de la Gherghești se contopește cu Dealul Soci, realizându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești; 18. Doagele Vasiliu de la Dragomirești devin Doagele; 19. Valea Cânepei de la Drânceni devin Drânceni; 20. Novaci de la Duda se contopește cu Duda; 21. Sarata de la Ferești se contopește cu Ferești; 22. Mănoiu de la Gherghești se contopește cu Gherghești; 23. Micești de la Gherghești se contopește cu Gherghești; 24. Poiana lui Matei de la Gherghești se contopește cu Dealul Soci, realizându-se satul Soci; 25
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dorin 29. Comsa Vasile 30. Constantinescu Andreiana 31. Cornoiu Jitarascu Victor 32. Dan Ioan 33. David Gheorghe 34. Dascalescu Liviu 35. Deciulescu Nectara-Nicoleta 36. Deciulescu Alexandru 37. Dindelegan Adrian Valeriu 38. Dinu Virginia 39. Dobre Toma 40. Dragutescu Marioara 41. Duda Petru 42. Dumitrescu Klara 43. Dumitru Ion 44. Ficiu Alexandru 45. Firuleasa Virgil 46. Floricel Nicolae 47. Gogoneața Corneliu 48. Goliciu Eugenia-Petruta 49. Griga Ioan 50. Grigore Simion 51. Grigorie Alexandru 52. Guruita Ileana 53. Guzu Ieronim Gavril 54. Ilie
DECRET Nr. 18 din 16 februarie 1994 privind numirea în funcţia de procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109996_a_111325]