1,268 matches
-
copilăria și adolescența lui Mircea Eliade. Astfel, autorul și-a petrecut o parte din copilărie, la fel ca și personajul Liza, în casa bătrânească (anterior han) a bunicilor de la capătul bulevardului Pache Protopopescu, unde se afla și o grădină cu duzi. El avea o mătușă care a murit de tuberculoză, la fel ca Leana, mătușa Lizei, iar cărțile acesteia au fost arse ca să nu se răspândească microbii. Cartea "Le Mystère de Jesus" (1924) de P.I. Couchoud, pe care o citea căpitanul
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Han Hedi, diverse titluri printre care și cel de "Shang Fang Si", prin care era autorizat să facă negoț cu arme și scule. În anul 105, Cai Lun are ideea de a fabrica hârtie din coji de copaci (în special dud), fibră de in, cânepă, textile vechi, plase de pescuit. Hârtia obținută s-a dovedit a fi de calitate mai bună și chiar mai ieftină decât cea de până atunci, obținută din bambus sau mătase. Ulterior procesului de fabricație i-au
Cai Lun () [Corola-website/Science/313413_a_314742]
-
Dudul negru ("Morus nigra" - ) este o specie de dud (familia Moraceae). Este nativ din sud-vestul Asiei, unde a fost cultivat de așa de mult timp încât extinderea sa naturală precisă este necunoscută. Este cunoscut pentru numărul mare de cromozomi, având 154
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
Dudul negru ("Morus nigra" - ) este o specie de dud (familia Moraceae). Este nativ din sud-vestul Asiei, unde a fost cultivat de așa de mult timp încât extinderea sa naturală precisă este necunoscută. Este cunoscut pentru numărul mare de cromozomi, având 154 perechi (308 cromozomi individuali). Dudul negru este un
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
o specie de dud (familia Moraceae). Este nativ din sud-vestul Asiei, unde a fost cultivat de așa de mult timp încât extinderea sa naturală precisă este necunoscută. Este cunoscut pentru numărul mare de cromozomi, având 154 perechi (308 cromozomi individuali). Dudul negru este un arbore care poate crește până la o vârstă de 100-300 ani. În primii 10-20 de ani crește foarte rapid și coroana lui devine voluminoasă. În ultimii ani arborele crește lent și poate ajunge până la 20-30 m. Rădăcinile sunt
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei legende, în
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
modificări esențiale. După 1939, mănăstirea a fost locuită de maici. Acestea au construit chiliile actuale, și au înființat ateliere de țesătorie, cusături și covoare. Tot ele au ridicat și construcțiile gospodărești. Înainte de intrarea în incinta mănăstirii se află plantația de duzi a lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta este îngrijită și protejată ca monument istoric.
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
refăcută în 1844 după ce a fost distrusă de cutremurul din 1831. Pictura bisericii poartă semnătura lui Gheorghe Tattarescu. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care - spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Cea mai veche construcție din zona Craiovei care s-a păstrat, atestată ca atare, este mănăstirea Coșuna - Bucovățul Vechi. Ea se înscrie în categoria construcțiilor religioase-monumente din Țara Românească. O veche
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
producția era considerată nesatisfăcătoare fie le majorau dările, fie îi obligau pe țărani la muncă forțată. Dările erau colectate adesea cu câțiva ani înainte. Se cultivau orezul (circa 177 de feluri), meiul, orzul, grâul, secara, varza, soia, arborele de ceai, dudul etc. Eleștee enorme situate între Nagasaki și Saga strângeau apele ploilor și ale izvoarelor de pe povârnișurile munților, folosind-o la cultura orezului. Grație extinderii irigațiilor sute de noi sate au luat ființă în perioada 1650-1850. Orașele aprovizionau cu apă satele
Țăranul Japoniei medievale () [Corola-website/Science/302868_a_304197]
-
agricultori din nord își petreceau zilele lor cultivând pământul cu grâu și mei, în timp ce fermierii de la sud de Râul Huai se angajau în cultivarea intensivă a orezului, deasemenea posedând lacuri și iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de ceai, putea fi aflată în cea mai mare parte de la sud de Fluviul Yangze, iar chiar mai la sud de aceasta au fost cultivate, ca și culturi de bază, trestia de zahăr și
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
doar 30% din suprafața totală a comunei fiind teren împădurit. Pădurile de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar, gorun și frasin. Ocupând aprox. 70% din teritoriul comunei, terenurile agricole au un potențial de fertilitate diferit.Solurile cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de grâu și cele
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă, cu înveliș cărnos provenit prin îngroșarea perigonului, întreaga inflorescență alcătuind un fruct multiplu, numit soroză (dudă, agudă). Frunzele de "M. alba
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
(Continuare din numarul 24-25 noiembrie-decembrie 2011) Scena II Gârlici privește pe fereastră spre dudul din spa tele grădinii. Între timp, intră în cârciumă cu un dosar sub braț, șchiopătând, într-un baston, Reta Curcu bea. Se așează, plină de ea, la o masă, și așteaptă să fie servită. Nimeni însă nu o bagă în
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
sus! Reta (iritată): Reiau: bă Gârlici, intră și la tine, aici... Iar tu te uiți la dracu în praznic! Gârlici (aproape fără să clintească): Coană mare, de data asta, nu! Dar dacă vrei să știi și tu... Uite, privesc la dudul ăla din spatele curții. Parcă l-aș lăsa, parcă l-aș tăia... Reta: Păi, atunci taie-l, Doamne iartă-mă, și servește-mă și tu ca altă dată. Măria: Cunoaștem! Ca pe o doamnă bine pusă-n sus, la ditamai Editura
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
nu prea... Măria: Nu prea, prea? Zic eu care n-am prea... Carte, vreau să spun... E, fâs... Câtă vreme și la case mari, tot cam așa... Gârlici (către Măria): Taci fă, dracu! Reta (nerăbdătoare, îi tremură mâinile): Atunci lasă dudul și pune-mi măcar o halbă pe masă! Gârlici: Eu l-aș lăsa, dar... dude ioc, țuică neam, ghișeft deloc! Și-atunci... Reta: Bă Gârlici, intrai și eu la tine, aici o... Măria: ...Doamnă cu carte, bine pusă în sus
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
spu mă, la marginea de sus! Gârlici (în timp ce scoate caietul cu datornici): Astăzi, te pomenești că mai achiți?! Reta (ironică): O să achit, bă, o să achit! Am murit eu și n-am plătit? Până una, alta, tu vezi ce faci cu dudul... Gârlici: E, da, da... L-aș cam tăia și nu prea. În el, copilăria mea. Parcă mă văd. Pe vremea aia, nici chiloți nu aveam. Doar o cămășuță tivită pe poale și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
Pe valea Indusului, agricultorii cultivau orz, grâu, bumbac, pepeni și curmale. Munca la câmp se făcea cu elefanți și bivoli indieni îmblânziți. În China, sub Dinastia Shang, oamenii au tras cu plugul și au cultivat mei, grâu și orez, precum și duzi pentru hrănirea viermilor de mătase, din care produceau mătase. Olmecii din Mexic cultivau porumb, fasole și dovleci. Agricultura este cea care a făcut posibilă apariția societăților umane complexe, denumite civilizații; apar piețele de schimb și se formează statele. Tehnologiile încep
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
renunțat la aceste culturi. După 1990 au fost desființate plantațiile de viță de vie aparținând fostului CAP, și au fost înființate plantații noi de către țăranii împroprietăriți prin legea fondului funciar. De asemenea, în aceeași perioadă au fost desființate plantațiile de dud (din partea de sud și nord a fostului sat Vintilești) odată cu renunțarea la creșterea viermilor de mătase. Creșterea animalelor se practică sporadic, preponderent familial, pentru subzistență, cu mult sub potențialul de dezvoltare avut. Industria este reprezentată preponderent de industria extractivă, cu
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
Târnova (în maghiară: "Tornova") este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Agrișu Mare, Arăneag, Chier, Drauț, Dud și Târnova (reședința). Primarul Florin Farcașiu a fost reales după un al doilea scrutin, fiind deja în funcție de 22 de ani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târnova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Târnova, Arad () [Corola-website/Science/310116_a_311445]
-
excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum"), cedru de California ("Libocedrus decurrens"), dud ("Morus albă"), duglas verde ("Pseudotsuga menziesii"), glădița ("Gleditsia triacanthos"), maclura pomifera ("Maclura pomifera"), molid argintiu ("Picea pungens"), molid de Canada ("Tsuga canadensis"), pin negru ("Pinus nigra"), platan occidental ("Platanus occidentalis"), sâmbovina ("Celtis occidentalis"). De asemenea, este foarte diversă și lichenoflora
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
rebeliunii elene a avut consecințe dramatice asupra populației Peloponezului. Această provincie bogată a Greciei a fost devastată de război, iar numeroși locuitori au căzut victime ale violențelor și terorii. Multe localități au fost distruse sau jefuite. Livezile de măslini și duzi au fost distruse în timpul luptelor sau în urma represaliilor. A avut loc o amplă migrare a populației spre zonele muntoase, spre insulele Mării Egee sau chiar în Asia Mică. Istoricul Georgios Sakellarios apreciază că aproximativ 40.000 de locuitori ai regiunii au
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
conducătorii bisericești ai Ciprului au fost convocați de guvernatorul otoman Küçük Mehmet la o adunare în Nicosia și în urma aprobării date de sultan pentru execuții în masă, a avut loc deznodământul tragic al evenimentelor, prin spânzurarea arhiepiscopului Ciprian de un dud din piața Seraiului (astăzi se află în sectorul turc al orașului). După această spânzurare, în aceeași zi, a urmat decapitarea a trei mitropoliți: Hrysanthos din Paphos, Meletios din Kition și Lavrentios din Kyrenia - ulterior, în Cipru au sosit 4000 de
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
Ed. Humanitas, 1993; etc. Al. Piru observa la «un stil tot mai oracular; și-a încifrat sensurile și a ajuns la un ermetism greu traductibil, chiar dacă ascunzând realmente un sens. ...Ermetismului din "Odihnă în țipăt" îi corespunde în "Madona din dud" (1973) o poezie ludică, joc de ritmuri și rime cu formule din folclorul copiilor sau procedee magice, termeni de astrologie și diverse arte divinatorii.» (PPRC, 63). Trecând în revistă judecățile critice despre opera poetică a lui Gezar Baltag, criticul / istoricul
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
spre un ermetism oracular, rezultat din dinamitarea paradoxurilor mitosofiei autohtone și universale, spre a le extrage „monadele“, conjugându-le la moduri lirice, rafinându-le, ca în volumele: "Răsfrângeri" (1966)," Monada" (1968), "Odihnă în țipăt" (1969), "Șah orb" (1970), "Madona din dud" (1973), "Unicorn în oglindă" (1975), "Dialog la mal" (1985), "Euridice și umbra" (1988) etc. El descoperă în monadele macrocosmosului și ale microcosmosului nostru acea luminos-fermecătoare „secure cu două tăișuri“ a paradoxului: "Acolo în văzduhul de cuiburi // Liniștită și rece // N-
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]