2,465 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CÎND MÎINILE SUNT FRUMOASE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului N-am văzut mîini mai frumoase decît acelea ce știu să-mbrățișeze Sunt calde, primitoare și duioase N-am întîlnit mîini mai frumoase cum sunt ale prieteniei ce ți se oferă Sunt bune, curate și uneori înșelătoare Nu sunt nicăieri mîini mai frumoase ca ale mamei care te învață primii pași, și primele cuvinte Sunt divine, ocrotitoare
CÎND MÎINILE SUNT FRUMOASE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349304_a_350633]
-
deranjeze liniștea nopții. - Acolo printre aștri! - Uite Carul Mare! - zise ridicând privirea și lipindu-și capul de pieptul băiatului. - Și Carul Mic..., Steaua Polară... - Calea Lactee... - Și Calea Vieții... noastre. Ian îi zâmbi și o strânse ușor la piept. Caterina se lipi duioasă de trupul său. Se priviră câteva clipe în tăcere. Undeva în subconștientul lor se petrecea un fenomen deosebit. Parcă stingheriți că le dispăruse graiul, ghicindu-și gândurile, porniră agale, unul lângă altul. - Niciodată nu mi-a plăcut Cișmigiul ca în
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Ca un râu ce mă poartă către țara de sus... Brațul Tău mă cuprinde, mă ridică din tină Și m-așează pe Stânca care este Isus! Ești aici, Domnul meu! Vocea Ta mă-mpresoară Când în ceasuri târzii îmi vorbește duios Despre-un Fiu ce-a venit pentru mine să moară... Despre drumul Golgotei...despre Domnul Cristos... Ești aici, Domnul meu! Duhul Sfânt mă atinge Și mă-mbracă cu pacea ce o dă Harul Tău... Mă proștern pe genunchi...eu-n
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
palmele reci tu mă muști de umărul stâng să-ți cunosc viața închisă în zece sertare ostile /ipocrizii arse la foc prea anost/ dacă plouă cu meteoriți nu te plânge dă cu minus numai lumea lui ieri anastasia trecea așa duios să nu pleci mai sunt chei sculptate în os Referință Bibliografică: Plus minus sentimente / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
vreo două ori a sărit jos înapoi la el, părând că încearcă al convinge de ceva pe Zorel, care de altfel nu vroia să urce pe gard, ci doar s-o cheme înapoi! Părea că fiecare dorea să spună ceva duios, dar să meargă în locuri diferite, dacă am înțeles bine. Oricum, ceva neașteptat, motanul încă păstra distanță prestabilită de 'canoane, având o stimă deosebită pentru această apariție albă. Zorel iar începe dintr-o dată fanfare cu ‘ghior’...a fost neașteptată această
UN ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349856_a_351185]
-
a fost ușor să mă zbat cu toate pe aici, dar m-am zbătut fiindcă am știut mereu că ești pe aproape, chiar dacă nu poți să mă alinți, să mă mângâi...Chiar și așa, de la distanță, mâna ta a alunecat duios pe obrazul meu în cele mai grele clipe. Chiar și așa, ca prin vis, am auzit sfatul tău și am făcut cum am știut eu că este mai bine, să nu te necăjesc pe acolo pe unde ai plecat să
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-ă venit rău, strigând în ajutor calugărițele de prinprejur. Maicile au găsit-o căzută în iarbă, aproape în neștire. Dusă în chilioara ei de maica Frevonia, obsesiile n-o
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
poartă prin galerii de dor Iți simt umbra caldă pe care o ador. Vrăjită sunt de tine și formele-ți sculptate In dorinți ascunse, scăldate în...păcate. Raze de-aurore prin păr mi s-au prelins, Când mâna-ți iubitoare duios m-a atins... La timpul cel potrivnic ruga mi se-nchină Clipa să n-o rupă acum din rădăcină. Te-am născut din versuri de taină și lumină Sărutul tău în noapte durerea mi-o alină... Mi-aprinzi în vene
VULCANUL...DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344521_a_345850]
-
bucuriei Deschide ochi de soare o crăiță Complexă ca un semn de exclamare Cum timpul se topea încet în zare Pe orizont șuviță cu șuviță. Portreul cu penel de contemplare Omagial sonetul meu - Domniță Dintr-un album de epocă mlădiță Duios prin anotimpuri visătoare. Cu argintiul clinchet clopoțeii Pe aripa de vis a fanteziei In zborul către astre al ideii. Să dăm un loc în viață poeziei Reinventând și muzele, și zeii - Apoteotic - ODA BUCURIEI. Referință Bibliografică: Oda bucuriei / George Nicolae
ODA BUCURIEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348077_a_349406]
-
Prima iubire Când ai apărut, n-am reușit să te păstrez! Te-ai topit odată cu iarna... Ce repede se-nvârtește pământul când iubești! Un vis Ca să te pot atinge, m-am preschimbat în nea, pe trupul tău, să pot ninge duios, dragostea mea. Visul ca o săgeată Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! Lumina dragostei Din iubire mi-ai spus șoapte, ce m-au înflorit
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
ni s-ar părea fadă fără ea, ca o nuntă fără manele la maxim, ca un pat fără perne sau o femeie fără sîni. Eventualul autor al Șpagariadei n-ar trebui să rateze și o mare poveste de dragoste, relația duioasă, aproape erotică, care se instaurează între șpăgar și șpăguit (observați ce lexic bogat avem în limba noastră, cînd vine vorba de asemenea trebușoare). Relația „îmi dai ca să-ți dau” se manifestă printr-o unduioasă contopire: ca între Tristan și Isolda
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Suspinul ce doare. Straiul gri al sorții Trist în fața morții Te lasă gol și trist Un suflet de artist. O geană de înger Lumină și fulger Te mângâie ușor În dulcele-ți zbor. În liniștea senină Cânt de lună plină Duios în vers șoptit De viată despărțit. De pleci, sau vii În doruri pustii Un gând, nu uita Aici e lumea ta! Camelia C 2010 Referință Bibliografică: LUMEA TA / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28
LUMEA TA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348228_a_349557]
-
la el cu o cană cu apă, cu satârul în mână și plină de sânge de la o rață ce tocmai fusese sacrificată, pentru împăcare. În timp ce bea, simțind cum apa îi ține sufletul să nu o ia razna, soția îi spuse duios: - Ai grijă să faci camera mai mare, că Vergi a noastră e fată frumoasă și tânără, așa că, nu se va opri aici. Vezi și tu cum arată, nu ca sterpele alea la care te uiți tu la televizor în miezul
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
în Biblie nu exista asemenea replică, refuză să acționeze ca să nu spulbere visul, dar până la urmă, este sigur că lucrurile au luat un curs firesc și, după scurt timp, vițica se lăsă ușor peste el, caldă și moale, lingându-l duios pe la urechi. Fericit, Istrate se trezi cu senzația că plutește și când deschise ochii o văzu pe Verginica surâzând despletită în plăcuta obscuritate a camerei. - Vai, vă rog să mă scuzați, doamnă, nu-mi dau seama cum... Doamna însă, chicoti
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
unduiau mândre în adierea ușoară a vântului și erau falnici nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în fiecare zi împodobiți cu păsărele, precum pomul nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau minunate. Uneori doineau cu dor și jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau veseli. Animalele - leii, tigri, căprioarele, iepurii, lupii, urșii, vulpile - și toate vietățile pădurii trăiau în armonie și pace, și niciodată nu
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
ceva? Iartă-mă, dacă ți-am greșit, nu am voit. - Nu Ioane, nu tu mi-ai greșit, ci soarta noastră ne-a greșit nouă. Uită-te în jurul nostru, ce frumos este! Păsărelele din pomi ne alină auzul cu trilul lor duios și lalele sunt atât de frumoase! Berzele și vulturii coboară jos, se transformă în îngeri și uite și tu, mă’ Ioane, câtă veselie e în jurul nostru! Toți oamenii și toate animelele joacă și totul este atât de frumos. Doar un
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului zăpada ce trist balsam a venit peste noi cu polenuri de gheață, umile, ostoind tot frigul din oase în cea mai albă din zile. un flaut parcă trece prin trup cu amintiri duioase după o coapsă vergină de lună cu sânii -n angoase. stihii nefaste din răsărit luminează zăpezile caste, cerul, un candelabru aprins, în zodii nefaste. Referință Bibliografică: zăpada / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1122, Anul IV, 26
ZĂPADA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347563_a_348892]
-
ai vrut s-o arunci... Acum le simți din nou, în suflet... dezmorțit. Gândești cu tristețe la Timpul irosit... Patima de-atunci din nou te înrobește Imbrățișezi cu dor, Iubita ce-ți șoptește... Simți că zbori spre Ceruri; cu sufletul duios Iubești femeia vieții, cea cu ochi frumoși Și îți dorești, pe veci, la tine să rămână In apusul... Sorții, Lumină să-ți devină. Sărutul fericirii, tu îl simți ca-n vis Inima-și ia zborul în sus spre... Paradis. Iubirea
VORBEŞTI ACUM... CU LUNA, TU, FERICIT NEBUN! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347631_a_348960]
-
Cristea au cunoscut mari artiști de circ și comici, cum ar fi Ceacanica, Țăndărică, frații Moșianu și alții, și au făcut cascadorie, dublând actori sau jucând numere de circ în mai multe filme, cum ar fi: „Dacii și romanii”, „Columna”, „Duios Anastasia trecea”, „Fram, ursul polar”, „Dr. Faust”, „Toate pânzele sus”, „Șah la rege”, „Serbările galante” (în acest film al lui René Claire, Traian Cristea i-a fost adversar în lupta cu lancea, lui Castellani). Rolurile interpretate în filme le-au
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
iilor regalelor Fecioare în care înfloresc mugurii atâtor și-atâtor chemări. • Fiecare tresărire de Zări e ca un chiot de raze ce se zbenguiesc în șuvițele de soare ale frumoaselor Fecioare dace. • Fiecare șoaptă de Râu legănată-n suspinul Sălciile duioase se alină în surâsurile Fecioarelor danubiene, suind ca un regal recital în inimile lor doldora de dor și străluciri. • Fiecare adiere de Vânt se prinde ca o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul de
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
de mulțumire! La mulți ani cu armonii Și ninsori de fericire! S-aveți zile minunate, Lauri - flori, pe cap - cununi, Copii și nepoți să-și poarte Ochi și pași peste genuni! S-aveți poezii frumoase Cu metafore model Și cuvintele duioase Nelipsite în rondel! S-aveți proză împănată Cu nuvelă și roman, Exprimare elevată Comentarii - un noian! S-aveți visele curate, Zbor cu aripi de lăstuni Și mulți ani cu sănătate Ca-n urarea din străbuni! La mulți ani urez eu
LA MULŢI ANI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347682_a_349011]
-
cu apa cea mai lină, răcoare-i e iubirii cu arsiță în umblet. Un cântec de lumină ninge cu maci în pleoape când somnul nopții vine să-ți dăruiască vise. Acolo te simt eu, de mine, mai aproape, în apele duioase, povești încă nescrise. Sunt cântecele toate, de fulgi-petale ninse, acolo între ape, acolo între vise... Flori de gheață Te-aștept dintotdeauna să îmi vii Cu-mbrățișărișisărutări Șimă frământ în insomnii: Iubirea mea târzie, mă omori! Iubirea mea, nu sta afară-n
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
e inima pustie, gândul... răzvrătit. Cine-i vinovat pentru-a mea durere? O pâlpâiere slabă se chinuie în vânt In veșmântul negru nu mai am putere. La ceruri mă întorc cu chip îndoliat Să te mai văd aș vrea, blajin, duios și drag. Mă-ntreb fără cuvinte, ce s-a întâmplat? Cum de ai trecut al Veșniciei prag? Aduceri aminte răscolesc în suflet Jarul neputinței sufletul mi-l arde. Mama mi-a rămas, acum, s-o ocrotesc Lacrima să-i șterg
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
a lapte- Eu te iubeam dar nu știam s-o spun Tu mi-o spuneai dar nu înțelegeam Nici vorbele, nici șoaptele de-alint Când tristă te-ntrebai de ce plângeam... De-atâtea ori mi-ai alinat durerea Și ai vegheat duioasă somnul meu... An după an ai mijlocit în șoaptă Rugându-te la Tatăl, Dumnezeu... Ai fost cu mine-n fiecare clipă, M-ai învățat ce-i bine și ce-i rău, Iubirea ta m-a sprijinit în viață Și ma
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
mereu! Mi-e dor de tine, mamă! Întinde mâna mamă Spre fruntea-ngrijorată Mi-e dor de mângâierea Ce o primeam odată... Cuprinde-mă la piept În dulce-mbrățișare Sărută mamă locul Ce sângeră și doare... Cu-al tău surâs duios Înseninează-mi viața Cum soarele aduce Lumina dimineața... Mai spune-mi mama mea De Golgota, de cruce... Citește-mi din Cuvântul Ce mântuire-aduce... Și-apoi să-ngenunchem Ca-n vremuri de demult... Tu să te rogi fierbinte Iar eu să
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]