810 matches
-
nu tot ce gândim trebuie spus. Dacă toți ar striga în gura mare ce cred, mi-a zis el, știi ce s-ar întîmpla? S-ar goli strada. Li s-ar face tuturor frică". A fost prima lecție clară de duplicitate pe care am primit-o. N-am înțeles-o însă decât, pe jumătate. Cu agenții de circulație nu m-am mai luat la ceartă de-atunci, nici măcar când m-au insultat; preferam să consider că erau în dreptul lor s-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
măcelar, în vecinătatea unei Rusii șirete care știa să tragă foloase din orice, călcând peste orice, și a unui Imperiu Otoman slăbit, consumat de lupte și intrigi interioare, vulnerabil, supus influențelor, temător și prost informat; o lume care îndura neputincioasă duplicitatea lui Napoleon, lipsa de scrupule cu care își schimba, pe rând, declarațiile, ba aprobând ocuparea principatelor, ba amenințând Rusia cu pierderea acestor teritorii promise prin tratate, ațâțând, în același timp, curtea vieneză împotriva prezenței rusești la Dunăre. Omul din fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care îl chinuia pe Saul Lesnick din pricină că dăduse informații despre oameni pe care îi iubea. Coleman se lupta cu pornirile lui în mod incipient, prin muzică. Lucra la o lungă piesă solo cu tăceri ciudate, pentru a sugera minciunile și duplicitatea. Acordurile aduceau în prim-plan sunetele unice, înalte, ale saxofonului, la început tare, apoi tot mai încet, cu lungi intervale de liniște. Dorea să-și numească compoziția Marele niciunde. Lesnick i-a spus că dacă accepta să se interneze într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
doar începutul unui proces legislativ și al unor campanii extinse de propagandă care au înscris în corpurile femeilor obsesia natalistă a conducătorilor PCR (și, mai ales, a lui Nicolae Ceaușescu), așa cum arată în detaliu Gail Kligman în lucrarea sa Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu. Cum și de ce a fost luată decizia de a interzice și criminaliza avortul în România. Situația natalității în România este studiată... Neanunțată pentru majoritatea locuitorilor României socialiste, preocuparea pentru „reglementarea cursului sarcinii” se afla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
theory” ș1988ț, în Jones, Kathleen B.; Jónasdóttir, Anna, The Political Interests of Gender, Sage Publications, Londra, 1990. Kligman, Gail, The Politics of Duplicity. Controlling Reproduction in Ceausescu’s Romania, University of California Press, Berkeley, 1998 (traducere în limba română: Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, Editura Humanitas, București, 2000). „Măsuri pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii”, în Scânteia, 2 octombrie 1966, p. 1. Molyneux, Maxine, „Mobilization without emancipation? Women’s interests, the state and revolution in Nicaragua”, în McCann Carole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
minuțioasă a lui Bach nu părăseau nici un moment o idee gravă, o emoție concentrată, cu desenul tras sigur printre meandrele armonioase. Sunetele scoteau reliefurile unor efigii nobile, și modulațiile aveau sugestii virtuoase. Se Înălțau rugăciunile simple ale unor iubiri fără duplicitate, cu ascensiune senină; iubiri nălțate de un suflet victorios, dar fără 210 je fast și vanitate, trecând peste obstacole învinse de măiestria sufletească. Și mereu acea siguranță care lega cetățile vizionare ale muzi-cei una de alta cu un țărm neîntrerupt
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mărturisirile nu numai că nu sunt complete, dar nici nu sunt mărturisiri. Corneliu Mănescu se exprimă în limba de lemn pe care a folosit-o o viață întreagă. Evocările sale țin de propagandă, nu de memorialistică. El se mândrește cu duplicitatea pe care a practicat-o partidul comunist. Iată cum vede, de pildă, atitudinea României față de războiul din Vietnam: „Noi discutam în același timp la ONU sau cu reprezentanții americani acolo că ar trebui să înceteze prezența americanilor ‹ ‹ și să se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a venit și 22 decembrie ’89, înfricoșat, pe ascuns, ca un adevărat nemernic, și-a pierdut urma, cum au făcut atâția alții, plecând într-un colț îndepărtat al țării, unde nimeni nu-l mai cunoaște. Acolo își mistuie, printre necunoscuți, duplicitatea și mustrările de conștiință dacă o mai fi având ceva din ea. În sat, la Căuești, încă i se mai păstrează disprețul de turnător și nemernic, de individ care și-a vândut consătenii pentru «un blid de linte». După atâția
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
al regăsirii patriei milenare. Ambiției politice a agentei sioniste îi corespunde ambiția terestră și cupidă a lui Salomon Horaz : aurul din tren este pașaportul către o nouă viață. Nimic nu poate sta în calea acestei fericiri care se clădește pe duplicitate. Nici măcar dragostea pentru Sheeba sau loialitatea față de imperiu. Cinematografică, povestea lui Pratt este întemeiată pe răzbunarea ce nu poate întârzia. Crima din deșert a lui Salomon Horaz este crima perfectă ; asaltul asupra trenului este dublat de lichidarea rivalei sale. Deși
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
al lui Criss - alegând să-și părăsească națiunea spre a-și urma prietenul,Tiny descoperă calea de acces către demnitatea pe care ficțiunile lui Pratt o evocă constant. Războiul de independență american îl antrenează pe Kenton pe cărarea alunecoasă a duplicității și spionajului. Americanii înșiși sunt împărțiți între „rebeli” și „tory”, iar Criss călătorește către granița cu marile lacuri și cu Canada, acolo unde domnesc marile familii cu ereditate mixtă, americană și indiană. Înainte de segregarea pe care o va impune secolul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să se-nvârtă și ei în loc. Reacțiile țineau direct de talamus. Dar o altă posibilitate îi veni în minte lui Gosseyn. Aceștia erau oameni trecuți prin multe încercări. Aici se aflau niște oameni atât de obișnuiți cu tratamente dure și cu duplicitatea încât, evident nu trebuiau să simtă decât ușurare dacă băiatul-âmpărat era îndepărtat pentru totdeauna. Și totuși... La fel de evident dacă împăratul mai putea fi încă salvat, atunci fiecare trebuia să aibă grijă ca, pentru ochii celorlalți, să arate că a manifestat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
eșecurile sau dramele cu care se confruntă, își păstrează echilibrul nervos și tonusul psihic. Luptători Adevărații luptători nu depun armele după prima înfrângere. Viclenie Viclenia ca trăsătură negativă de caracter trădează lipsa de onestitate. Ferește-te de oamenii șireți! Dedublare Duplicitatea este una dintre formele de manifestare a dedublării personalității. Prudența Prudența înseamnă mai curând înțelepciune decât teamă. Precauție Precauția nu trebuie confundată cu lașitatea. Nechibzuință Nechibzuința te poate împinge la acțiuni dramatice. Îndrăzneală Îndrăzneala excesivă este generată fie de imprudență
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
poet spunea într-un vers: "Să nu-mi scoateți visul din ochi cu unghia". Mai precis, lăsați-mi persistența trează, nu s-a făcut timpul să fiu nebun. Ochiul trupului privește peste culmi, ochiul sufletului se caută în țărână, omul duplicitatea de a fi unul în unu și egoismul de a întregi părți inegale. Ochiul trupului absoarbe lumina sângelui; omul luciditatea sticlei pisate sub tălpile îngerilor. Ochiul trupului, de veghe în icoană; far de la capătul mării, pieptul celui care îl poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pot să tratez așa nașterea unui copil. Nici nu știu cum aș reacționa eu cea de acum dacă pe virtuala mea fetiță ar exclude-o de la înfățișarea la altar fiindcă „este mai departe de Dumnezeu” din cauza sexului ei. Atunci mă învățasem cu duplicitatea ca un câine cu puricii proprii. Mă bucuram că îmi botez copilul și atât. Că pot alege să fie creștin. Apoi alții îl vor vârî pe țeava: șoim, pionier, utecist, comunist. De mine și de Adi depindea unilateral creștinarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ceaușescu, fiindcă ea este mama tuturor copiilor. Și mie, și lui Adrian ne-a venit să ne urcăm pe pereți. Ore în șir i-am făcut capul arșice bietului copil, spunându-i „adevărul” despre dictatură. Apoi, l-am dresat pentru duplicitate, pentru distincția limbaj public-limbaj privat. De aici au decurs câteva consecințe neașteptate. Eram cu el la „Romarta copiilor”. Îi luasem o pușcă, dar el voia și un tanc. Nu aveam bani. Foarte supărat, a început să strige în gura mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Andrei, ce părere ai tu de Tovarășu’? - Bună. - Hai nu zău! - Ți-am zis, bună. - Chiar spui asta de-adevăratelea? - Dacă vrei să știi adevărul, vino la mine acasă. Acolo ți-l spun. Adevărul devenise ceva cu circuit domestic. Lecția duplicității i-a fost servită de mine, de mic. Copilul meu m-a urmat la cozi. Când era țânc, trebuia să dovedesc cu corpul delict că există ca membru al familiei. Certificatul de naștere nu ajungea. Mai târziu, în ’88-’89
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lui există o duritate pe care nu am mai văzut-o niciodată. O mânie aparte, dedicată exclusiv mie. În clipa în care mă uit la el, mă ia cu greață. Și aproape cu frică. Nu de mânia lui - ci de duplicitatea lui. I-a păcălit pe toți. Pentru toți cei din încăperea asta, Arnold Saville este sinonim cu Moș Crăciun. Mulțimea s-a dat în lături să-i facă loc și îl văd că vine spre mine, cu un pahar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fețe ale sale Întoarse În sens contrar, această zeitate italică vrea parcă să insinueze că dilemele nu sînt totdeauna importante prin răspuns, ci prin tensiunea lor. Dar poate fi vorba și de cu totul altceva. Mă feresc să numesc asta duplicitate. Să-i spunem precauție. La Roma, Ianus era socotit zeu protector și de aceea templul său rămînea deschis În vreme de război și se Închidea În vreme de pace. (Cum pacea nu era o virtute romană, templul a fost Închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
În fond, altceva decît o dublă renunțare. Nici una din cele două aspirații, spre trecut sau spre viitor, nu rămîne la el liberă, aripa fiecăreia e Încătușată de cealaltă, astfel că zborul devine cu neputință În ambele sensuri. Ianus, disprețuit pentru duplicitate, trăiește În realitate această veșnică sfîșiere. El nu-și va cîștiga niciodată libertatea pentru că principiul captivității se găsește În efortul său Împărțit În două direcții contrare. Ceea ce părea un privilegiu se dovedește a fi doar o formă de sclavie. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
nimic în timpul lucrului. Nu vorbesc, nu aud, nu ascultă, nu pot bârfi sau glumi. Nu își risipesc gândurile în fleacuri. Lucrează concentrați, tot timpul. Sunt ordonați, disciplinați, fideli. Fideli, asta e important. Fără frivolități, fără glume, fără toate prostiile astea. Duplicitățile, bodogănelile, toate capriciile astea care... Îl privea drept în ochi, sever, bănuitor, acuzator, dar zâmbea. Zâmbea! Un zâmbet bizar îi rămăsese lipit pe față, imposibil de știut dacă disprețuitor sau viclean sau idiot. Un zâmbet inflexibil, care speria, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
antisemitism, răzbunare și nebunie. Dacă acest intertext exotic va fi pierdut pentru cititorul american, multe altele, de la Kafka la Orwell, vor fi ușor de recunoscut. Evenimentele-cheie sunt învăluite într-o aură, în care simbolismul primăverii, al Învierii, al morții, al duplicității, al tiraniei și al falsității este în mod constant și imaginativ evocat, uneori pe un ton sarcastic, alteori cu accente grave, meditative. Și sunt și alte voci ce se întrepătrund în această carte polifonică, ce descrie ineluctabila dezintegrare a minții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
al unui romancier: captarea cititorului. Alternând între stilul realist și cel suprarealist, încorporând monologuri și rapoarte codificate ale informatorilor, întrețesând prezent cu trecut în secvențe de vis și coșmar, autorul surprinde continuu. Din Plicul negru cititorul învață mai mult despre duplicitatea perfidă a sistemului totalitar ceaușist decât din zeci de eseuri politice.“ (MARIA GREEN, World Literature Today, USA, 1996) * „Plicul negru este un roman profund preocupat de istorie. Narațiunea devine curând halucinatorie. Acest aspect al Plicului negru a făcut unii recenzenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prospețime colaboratorilor și subalternilor. Drept care, devenea indezirabil, de cele mai multe ori. Vroia să facă cultură, artă profundă, să dea greutate spectacolelor În care se implica. Începuturile erau pretutindeni, promițătoare. Trecea o vreme și...ieșea la lumină superficialitatea, meschinăria, limitarea artistică și duplicitatea lumii Înconjurătoare. De ce? De altfel, interogația constituie leit-motivul cărții. Ea apare la finele multora dintre mini-capitole (să remarcăm, În treacăt, că actorul-scriitor nu are respirație lungă; scrie secvențele, laconic). „De ce atîtea ruine?”...” De ce atîta deșertăciune?”...” De ce[ vom accepta să fim
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tot, noi am condamnat doar prin cifre: canal, femei însărcinate, omorâte prin chiuretaje făcute aiurea, de neprofesioniști, că altfel nu era voie, biserici dărâmate, elite distruse, câți și cum au murit, dar despre distrugerea fibrei naționale nu scrie nimeni, despre duplicitate, minciună, prefăcătorie, coloană vertebrală, despre dispriția capacității noastre de a trăi împreună, că suntem speriați de bombe, istoria nu s-a terminat, cum zicea unul, un tâmpit (s-a terminat istoria!!!), românii evoluează... Cât despre vină, vina la români?... Sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dizolvă bucuriile voastre... 152 anxietatea - limitarea mea obsesia că tu te prefaci, că fericirea nu durează, că totul este o strategie că luna nu va mai fi luminată, prin creșterea uriașă a pământului și curbarea acestuia bruscă, din încheieturile oceanelor duplicitatea mea, te iubesc, apoi cad de pe marginea dragostei noastre de porțelan într-o prăpastie de lagăr cu puține versuri, devorate și acelea de viermi răzbunarea pentru existența oricărui lucru frumos apoi din nou pașii de lumină, curajul, florile îmbobocind, plesnind
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]