5,351 matches
-
de observații, însă nu are posibilitatea de a atribui în mod deliberat valori variabilelor independente pentru a le putea evalua efectul asupra variabilei dependente. Aceste valori sunt „selectate” de către actori în situații concrete reale și trebuie luate ca atare. Teoria eșantionării ne permite să susținem că observațiile din studiul nostru sunt extrase în mod corespunzător din populația mai amplă de cazuri relevante și că acestea captează, foarte probabil, gama întreagă de variație de la nivelul variabilei independente. În continuare, analizăm datele colectate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
distanță critică de 95% desemnează o probabilitate de 1 la 20 că am greși susținând afirmația de testat și nu versiunea nulă, deoarece un tipar de acest tip ar putea fi extras din date în 5% din cazuri, printr-o eșantionare aleatorie dintr-o lume în care nu se întâmplă nimic special. O distanță critică de 99% desemnează o probabilitate de 1% că am greși. O așa-numită „eroare de tip I” descrie situația în care se afirmă că o ipoteză
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este motivată de intuiția că ar fi mai moderată, iar acest aspect este absolut corect și nu trebuie pierdut din vedere. Studiile cu un număr mare de cazuri, n, se bazează pe o mulțime de observații, adesea alese printr-o eșantionare aleatorie. Numele propriu al fiecărei observații este irelevant pentru selecție. Numele respective nu apar în rezultatele însumate privind tendința centrală, variația sau semnificația statistică. Cazul individual, identificat prin numele său propriu, dobândește semnificație la finele proiectului, în măsura în care o anumită unitate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cercetarea calitativă se pune întotdeauna întrebarea, cât de multe observații trebuiesc selectate? O parte din răspuns este desigur, practică, deoarece cazurile relevante și disponibile pentru comparația potrivită sunt, de obicei, în număr limitat. Totuși, sunt unele decizii de luat. Teoria eșantionării, atât de importantă pentru experimente și cvasi-experimente, nu este de nici un ajutor, căci cercetătorul nu utilizează probabilitatea aleatorie în selecția sa. Răspunsul se leagă de erorile de măsurare. În cercetarea calitativă, din pricina preferinței pentru descrierile foarte detaliate - care să dezvăluie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
descrieri exacte ale investigațiilor sociologice. Astfel, la finalul cărții găsim o amplă prezentare a modului de conceptualizare și operaționalizare a anumitor variabile (de exemplu, se listează categoriile profesionale cu care s-a lucrat pe parcursul cercetărilor), precum și date referitoare la metodologia eșantionărilor. În ceea ce privește sistemul de Învățământ, schimbarea acestuia de către puterea comunistă avea mize politice importante. În primul rând, accesul marilor mase la primele două niveluri ale educației reprezenta condiția necesară pentru garantarea unei forme de egalități, dar și pentru intrarea pe piața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiu pentru fiecare țară) și le-a sintetizat În comunicarea The Dynamics of Rural Areas in Europe. Plecând de la această comunicare, dar și cu trimitere la unele prezentate anterior, s-au pus În discuție două probleme metodologice esențiale: 1. problema eșantionării și a reprezentativității eșantioanelor În studiile comparative; 2. problema măsurii În care metodele calitative (observația, interviul) sunt adecvate pentru acest gen de studii, știut fiind faptul că metodele calitative scot În evidență mai degrabă specificul uneia sau alteia dintre regiunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la fel de bine putea fi și psihosociolog), care, dacă nu are experiență, construiește designuri complexe ce nu au nimic de-a face cu mediul studiat. Autorii acestei cărți mai puțin obișnuite, cel puțin la noi, nu recurg la practicile curente ale eșantionării, interogării unui lot de subiecți sau la alte procedee de extragere a unei categorii de indivizi reprezentativi. Ei adoptă și adaptează un model metodologic propus de Bourdieu, cel al situării subiecților Într-un spațiu social de relații și Într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de droguri, surse de informare; - consum de droguri (factorii determinanți ai consumului de droguri, modul administrării, utilizarea în comun a ustensilelor); - opinii (modalități de stopare a consumului de droguri, modalități de prevenire a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală, rolul educației). Eșantionare Au fost intervievați subiecți din orașele București, Galați, Iași, Pitești, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara, astfel: în București: 90 de copii, dintre care 45 de copii ai străzii și 45 de copii romi; câte 30 de copii dintre care 15 copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara, astfel: în București: 90 de copii, dintre care 45 de copii ai străzii și 45 de copii romi; câte 30 de copii dintre care 15 copii ai străzii și 15 copii romi, în toate celelalte localități. Eșantionarea folosită a fost cea a selectării aleatorii a subiecților din stradă și din comunitățile de romi. Trebuie menționat însă, că, având în vedere tema investigată - cunoștințele referitoare la infecțiile cu transmitere sexuală, precum și practicile legate de viața sexuală -, s-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai importantă critică la adresa studiilor conduse de Herzberg, a cuprins metoda incidentelor critice, aplicarea interviului de tip story telling și analiza de conținut. Respondenții studiului propriu-zis au fost 203 ingineri și contabili din cadrul a patru companii din Pittsburgh, cotele de eșantionare fiind: vârsta, denumirea postului, poziția ierarhică în companie și vechimea în muncă. Intervievaților le-a fost solicitat răspunsul la două întrebări: "Care a fost perioada când v-ați simțit excepțional de bine la serviciu?", respectiv " Care a fost perioada când
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în condițiile în care au fost izolate toate variabilele în afara celei independente din cadrul experimentului. G1 control G2 -experimental G3 special înainte/după măsurare înainte nu nu da introducere variabilă muzeu nu da da măsurare după da da da Organigrama experimentului EȘANTIONAREA Etapa eșantionării a ținut cont atît de designul cercetării (împărțirea subiecților pe grupe experimentale și de control), cît și de criteriul științific impus de independența subiecților, știut fiind faptul că oamenii tind să aibă un comportament similar atunci cînd fac
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în care au fost izolate toate variabilele în afara celei independente din cadrul experimentului. G1 control G2 -experimental G3 special înainte/după măsurare înainte nu nu da introducere variabilă muzeu nu da da măsurare după da da da Organigrama experimentului EȘANTIONAREA Etapa eșantionării a ținut cont atît de designul cercetării (împărțirea subiecților pe grupe experimentale și de control), cît și de criteriul științific impus de independența subiecților, știut fiind faptul că oamenii tind să aibă un comportament similar atunci cînd fac parte din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mărimea grupului, iar restul de 28 de elevi au fost alocați grupului G3, mărimea acestui ultim grup nefiind importantă deoarece toți elevii participă atît în clasă, cît și în muzeu (grup de înainte și după)14. În consecință, tipul de eșantionare ales este simplă aleatoare, o eșantionare care nu induce erori suplimentare în cadrul experimentului și care este recomandată în literatura de specialitate atunci cînd avem posibilitatea să lucrăm cu întreaga populație. 2. ELABORAREA SCHEMEI OPERAȚIONALE DE CERCETARE: INDICATORI, IPOTEZE DE LUCRU
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de elevi au fost alocați grupului G3, mărimea acestui ultim grup nefiind importantă deoarece toți elevii participă atît în clasă, cît și în muzeu (grup de înainte și după)14. În consecință, tipul de eșantionare ales este simplă aleatoare, o eșantionare care nu induce erori suplimentare în cadrul experimentului și care este recomandată în literatura de specialitate atunci cînd avem posibilitatea să lucrăm cu întreaga populație. 2. ELABORAREA SCHEMEI OPERAȚIONALE DE CERCETARE: INDICATORI, IPOTEZE DE LUCRU, STABILIREA VARIABILELOR DEPENDENTE ȘI INDEPENDENTE, DESCRIEREA
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
05) putem să respingem ipoteza de nul fără să greșim. Aceeași concluzie o tragem și dacă observăm valoarea lui t, care este egală cu -5,0138. Această valoare se poziționează atît de mult în coada din stînga a distribuției de eșantionare, încît intră cu certitudine în zona de respingere a ipotezei de nul: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Iată, așadar, că rezultatele celor două experimente se validează reciproc. Fără nici o îndoială, putem
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
2000, P.U.F., Paris, 2000. 13. Neconcordanța dintre itemii de evaluare si obiectivele operaționale ale activității poate fi inclusă în domeniul factorilor variabilității, notării si aprecierii rezultatelor școlare. 14. În Anexa nr. 1, este prezentată structura grupelor rezultate în urma eșantionării (G1 30 elevi, G2 30 elevi, G3 28 elevi). 15. Această distincție a fost analizată și de Ion Șușală în lucrarea Educația vizuală de bază Sinteze pentru examenele de absolvire, definitivare și titularizare, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2003 și operaționalizată
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Centrul de Consultanță pentruPrograme Culturale Europene 5. LEGEA nr. 182 / 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național și LEGEA nr. 311 / 2003 Legea muzeelor și a colecțiilor publice, cap. 6, art.30, litera i ANEXA NR. 1 Structura grupelor rezultate în urma eșantionării GRUP CONTROL GRUP EXPERIMENT GRUP ÎNAINTE/DUPĂ 1 VI B 13 31 VI C 26 61 VI C 4 2 VI C 16 32 VI A 22 62 VI A 3 3 VI B 24 33 VI C 2 63
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ce să facă cu datele culese. Din acest motiv, o mare parte din lucrarea de față a fost rezervată redactării notelor de observație și inserției lor în raportul final. Am insistat asupra necesității de a fi sistematic în observație (exemplu: eșantionarea) fără a ne lasă pentru această închiși în rețete preconcepute. Astfel, prezentarea exemplelor de observație realizate în contexte diferite dovedește necesitatea adaptării la modul de organizare socială specific fiecărui mediu studiat. Din cauza abundentei și calității anchetelor axate pe observație conduse
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lumina recentei crize, precum și să surprindă aspecte legate de evoluția rapidă care are loc în zonele tehnologiei și inovării) și, deoarece urmărește colectarea datelor din foarte multe economii, a fost tradus în peste 20 de limbi. În plus, instrucțiunile de eșantionare au fost revizuite în 2008, cu sprijinul organizațiilor internaționale de consultanță în sondaje și în colaborare cu Institutul de Strategie și Competitivitate de la Harvard Business School. <footnote Ibidem, p. 59. footnote> De asemenea, mărimea eșantionului s-a extins, atingând un
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
să evalueze, pe o scară de la 1 la 7, un anumit aspect din mediul în care funcționează. La un capăt al scalei, 1 reprezintă situația cea mai rea, iar 7 reprezintă situația cea mai bună.<footnote Ibidem, p. 58. footnote> Eșantionarea pentru sondaj presupune o dublă stratificare bazată pe mărimea întreprinderii și sectorul de activitate. Instrucțiunile de eșantionare pentru sondaj cer institutelor partenere să parcurgă următoarele etape:<footnote Ibidem, p. 59. footnote> 1) elaborarea unui „cadru al eșantionului”, sau o listă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
La un capăt al scalei, 1 reprezintă situația cea mai rea, iar 7 reprezintă situația cea mai bună.<footnote Ibidem, p. 58. footnote> Eșantionarea pentru sondaj presupune o dublă stratificare bazată pe mărimea întreprinderii și sectorul de activitate. Instrucțiunile de eșantionare pentru sondaj cer institutelor partenere să parcurgă următoarele etape:<footnote Ibidem, p. 59. footnote> 1) elaborarea unui „cadru al eșantionului”, sau o listă de respondenți potențiali, care include firme din principalele domenii de activitate ale economiei: agricultură, industria prelucrătoare și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
validarea rezultatelor sondajului este garantată de o serie de factori care pot fi grupați în două categorii, și anume: <footnote Ibidem, pp. 152-153. footnote> a) din punct de vedere statistic, validarea sondajului depinde de: reprezentativitatea eșantionului (dată de metoda de eșantionare utilizată); mărimea eșantionului (determină precizia rezultatelor). Totuși, trebuie precizat că un eșantion mic poate fi reprezen tativ în măsura în care respectă structura (caracteristicile) colectivității, după cum, un eșantion mare poate fi nereprezentativ.<footnote M.C. Demetrescu, op. cit., p. 30. footnote> b) factori materiali și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
obținute și informații de natură calitativă. Mai mult decât atât, cercetările calitative și cele cantitative nu trebuie să fie privite în competiție, ci considerate complementare.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 89. footnote> 3.3. Constituirea eșantionului - alegerea metodei de eșantionare Cea mai importantă caracteristică a eșantioanelor utilizate în cercetări este reprezentativitatea, <footnote Ibidem, p. 505. footnote> deoarece „eșantioanele nereprezentative pot duce la rezultate eronate și, în orice caz, nu oferă posibilitatea generalizării.”<footnote M.C. Demetrescu, Marketing, op. cit., p. 27. footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
footnote M.C. Demetrescu, Marketing, op. cit., p. 27. footnote> În vederea obținerii unui eșantion care să constituie o entitate reprezentativă trebuie luate, în prealabil, mai multe decizii referitoare la definirea corectă a colectivității studiate, determinarea bazei de sondaj, alegerea unei metode de eșantionare potrivite ș.a. În plus, trebuie avute în vedere și alte aspecte importante:<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 505. footnote> unitățile de observare trebuie să fie clar definite, distincte, dar similare în privința caracteristicilor și prezente o singură dată în structura
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
să fie clar definite, distincte, dar similare în privința caracteristicilor și prezente o singură dată în structura eșantionului; unitățile de observare trebuie să fie selectate obiectiv și sistematic, evitând-se erorile, influențele sau distorsiunile. Există două mari categorii de metode de eșantionare: a) metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]