KorAP: Find »[drukola/base=ebraic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...217 >

5,416 matches

Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206

din oraș a fost tipărită o Hagada de Pesach în limba ebraică, ”cu litere mari și splendide, cu Șir Hașirim (=Cântarea Cântărilor. n.n.), căreia i-am adăugat numărătoarea Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai in ebraică). Altă ediție ebraică a apărut în același an (dar pe copertă apare numai anul ebraic, 5682), tot ”cu litere mari și spendide” la editura ”Safruth”, tipărită la tipografia Fraternitas. În anul 1938 este tipărită o nouă ediție, ebraico-maghiară, la ”Litografia

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
fost tipărită o Hagada de Pesach în limba ebraică, ”cu litere mari și splendide, cu Șir Hașirim (=Cântarea Cântărilor. n.n.), căreia i-am adăugat numărătoarea Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai in ebraică). Altă ediție ebraică a apărut în același an (dar pe copertă apare numai anul ebraic, 5682), tot ”cu litere mari și spendide” la editura ”Safruth”, tipărită la tipografia Fraternitas. În anul 1938 este tipărită o nouă ediție, ebraico-maghiară, la ”Litografia Braun” din Cluj

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
și splendide, cu Șir Hașirim (=Cântarea Cântărilor. n.n.), căreia i-am adăugat numărătoarea Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai in ebraică). Altă ediție ebraică a apărut în același an (dar pe copertă apare numai anul ebraic, 5682), tot ”cu litere mari și spendide” la editura ”Safruth”, tipărită la tipografia Fraternitas. În anul 1938 este tipărită o nouă ediție, ebraico-maghiară, la ”Litografia Braun” din Cluj (anterior numele orașului fusese scris în limba idiș, ”Kloyzenburg”; de data aceasta

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
o introducere și explicații în limba maghiară. Tot în același an, la aceeași litografie, apare aceeași Hagada de Pesach, cu aceleași desene, dar însoțită de o ”introducere de Emeric Szabo, traducere de Rudolf Kasztner”. Titlul ei este atât în limba ebraică, cât și în limba română; introducerea este în limba română, iar textul este tradus în limba română. La Oradea, în perioada 1938-1944 au apărut 9 ediții ale Hagadei de Pesach, de orientări diferite asupra editorilor și cititorilor posibili, fapt reflectat

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Șir Hașirim) și la ”Sefirath HaOmer” (=Numărătoarea Omerului, care începe în cea de a doua seară de Pesach și durează până în ajun de Șavuoth, Ziua Primirii Thorei), precum și de explicații ale rabinului Yechezkel Șaraga Halberstam, a fost publicată în anul ebraic 5699 (=1939), la tipografia Friedmann din Oradea. Aceeași variantă a fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
două seri ale Pesah-ului”. Traducerea nu este semnată. Ambele ediții au câte 64 pagini și sunt ilustrate. Prima ediție a fost difuzată de ”Librăria A. Schaechter”. Cea de a doua ediție nu indică tipografia, dar are și titlu în limba ebraică, menționând anul ebraic 5639 și editura ” Eș-Dath”. Câțiva ani mai târziu, în anul ebraic 5704 (=1943-1944, desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Pesah-ului”. Traducerea nu este semnată. Ambele ediții au câte 64 pagini și sunt ilustrate. Prima ediție a fost difuzată de ”Librăria A. Schaechter”. Cea de a doua ediție nu indică tipografia, dar are și titlu în limba ebraică, menționând anul ebraic 5639 și editura ” Eș-Dath”. Câțiva ani mai târziu, în anul ebraic 5704 (=1943-1944, desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
și sunt ilustrate. Prima ediție a fost difuzată de ”Librăria A. Schaechter”. Cea de a doua ediție nu indică tipografia, dar are și titlu în limba ebraică, menționând anul ebraic 5639 și editura ” Eș-Dath”. Câțiva ani mai târziu, în anul ebraic 5704 (=1943-1944, desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
ediție nu indică tipografia, dar are și titlu în limba ebraică, menționând anul ebraic 5639 și editura ” Eș-Dath”. Câțiva ani mai târziu, în anul ebraic 5704 (=1943-1944, desigur înaintea deportărilor la Auschwitz), la Oradea a fost publicată o nouă ediție ebraică a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind tipărită la tipografia B. Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
a Hagadei de Pesach, însoțită de comentariul și predicile rabinului Eliezer Falkles (1754-1826), ”Maaseh beRabi Eliezer”, editor fiind rabinul Itzchak Aizik Steiner, cartea fiind tipărită la tipografia B. Z. Rubinstein din localitate, iar data fiind scrisă sub forma unei fraze ebraice. În Bucovina, la Cernăuți, la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik din Vatra Dornei. În anul 5630 (=1930), o Hagada de Pesach însoțită de explicații

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
inclusiv norme halahice asupra ei în limba idiș), ca și cartea Șir Hașirim (=textul Cântării Cântărilor, citită în Șabatul de Chol-Hamoed Pesach). În Vechiul Regat, ediții complete ale Hagadei de Pesach, fie însoțite de traducere românească, fie numai în limba ebraică sau însoțite de traducerin în idiș, au apărut probabil începând din anul 1901. Prima ediție pe care am identificat-o, apărută în acest an, a fost pregătită de rabinul ”modern” sefard din București Dr. Isaac David Bally (1840-1928), ”sefarady tahor

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
în idiș, au apărut probabil începând din anul 1901. Prima ediție pe care am identificat-o, apărută în acest an, a fost pregătită de rabinul ”modern” sefard din București Dr. Isaac David Bally (1840-1928), ”sefarady tahor”, după cum menționează în subtitlul ebraic al cărții. Absolvent al Seminarului Rabinic de la Breslau, director al școlii de fete din comunitatea spaniolă, autor al mai multor scrieri de prezentare a iudaismului în limbile română și iudeospaniolă, Bally a fost influențat de traducerile Hagadei de Pesach în

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
în limbile română și iudeospaniolă, Bally a fost influențat de traducerile Hagadei de Pesach în limba germană. Titlul cărții este dublu, ebraico-român: ”Seder Hagadah șel Pesach, keminhag Așkenaz veSefarad - Ritual pentru primele doue nopți ale Pascelor israelite”. Cartea include textul ebraic, traducerea lui în românește și unele explicații ale unor cuvinte neclare, în loc de comentariu explicativ. Autorul traducerii a vrut să difuzeze cartea atât în comunitatea așkenază (majoritară în România), cât și în cea sefardă, de care aparținea. Ediția a fost publicată

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
limba română, este Em. Hoenig. Titlul, in româna originală, este: ”Hagada șel Pesach: orânduirea citaniilor liturgice și explicațiile preceptelor ceremoniale ce însoțesc masa rituală, seder-ul; Paștele, sărbătoarea libertății, un studiu introductiv despre Paște, de Em. Hoenig”. Dintre edițiile apărute în ebraică însoțite de traducere idiș publicate în Vechiul Regat în perioada interbelică, menționăm două apărute la Botoșani, prima în anul ebraic 5625 (=1924-1925), iar a doua la începutul anilor 1930. Ele includ și povestiri populare în idiș. În anii 1920 a

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
ce însoțesc masa rituală, seder-ul; Paștele, sărbătoarea libertății, un studiu introductiv despre Paște, de Em. Hoenig”. Dintre edițiile apărute în ebraică însoțite de traducere idiș publicate în Vechiul Regat în perioada interbelică, menționăm două apărute la Botoșani, prima în anul ebraic 5625 (=1924-1925), iar a doua la începutul anilor 1930. Ele includ și povestiri populare în idiș. În anii 1920 a apărut încă o ediție în limba ebraică însoțită de traducere, explicații și povestiri în limba idiș, asemănătoare cu ediția de la

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Vechiul Regat în perioada interbelică, menționăm două apărute la Botoșani, prima în anul ebraic 5625 (=1924-1925), iar a doua la începutul anilor 1930. Ele includ și povestiri populare în idiș. În anii 1920 a apărut încă o ediție în limba ebraică însoțită de traducere, explicații și povestiri în limba idiș, asemănătoare cu ediția de la Chișinău din 1930. Orașul în care a apărut această carte și anul apariției ei nu sunt menționate. Singura indicație este mențiunea ”Confecțiuni de Hârtie”, ceea ce indică apariția

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Putem menționa și fragmente ale Hagadei de Pesach, precum și explicații pentru organizarea și celebrarea Seder-ului, existente în manualele de religie mozaică, apărute în perioadele antebelică și interbelică în limba română, autori fiind A. S. Gold, I. Smotrici și - în manualele de ebraică - N. Zelevinski. În anul ebraic 5707 (=1946-1947), a apărut o nouă ediție a Hagadei de Pesach, la București, incluzând numai textul ebraic. Editor și publicator a fost rabinul Menachem Gutman din Iași, rabin hasidic. Ediția a apărut în seria ”Biblioteca

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Hagadei de Pesach, precum și explicații pentru organizarea și celebrarea Seder-ului, existente în manualele de religie mozaică, apărute în perioadele antebelică și interbelică în limba română, autori fiind A. S. Gold, I. Smotrici și - în manualele de ebraică - N. Zelevinski. În anul ebraic 5707 (=1946-1947), a apărut o nouă ediție a Hagadei de Pesach, la București, incluzând numai textul ebraic. Editor și publicator a fost rabinul Menachem Gutman din Iași, rabin hasidic. Ediția a apărut în seria ”Biblioteca Bal-Șem-Tov”. Ulterior, după stabilirea lui

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
în perioadele antebelică și interbelică în limba română, autori fiind A. S. Gold, I. Smotrici și - în manualele de ebraică - N. Zelevinski. În anul ebraic 5707 (=1946-1947), a apărut o nouă ediție a Hagadei de Pesach, la București, incluzând numai textul ebraic. Editor și publicator a fost rabinul Menachem Gutman din Iași, rabin hasidic. Ediția a apărut în seria ”Biblioteca Bal-Șem-Tov”. Ulterior, după stabilirea lui la Ierusalim, rabinul Menachem Gutman (1902-1988), a reluat această serie, dar a publicat alte cărți în cadrul ei

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
și publicator a fost rabinul Menachem Gutman din Iași, rabin hasidic. Ediția a apărut în seria ”Biblioteca Bal-Șem-Tov”. Ulterior, după stabilirea lui la Ierusalim, rabinul Menachem Gutman (1902-1988), a reluat această serie, dar a publicat alte cărți în cadrul ei, în ebraică, română, engleză. După prăbușirea regimului comunist și reorganizarea vieții evreiești din România sub formă de comunitate mică, la București au apărut și cărți de iudaism. Printre ele o ediție nouă a Hagadei de Pesach, apărută în limbile ebraică și română

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
ei, în ebraică, română, engleză. După prăbușirea regimului comunist și reorganizarea vieții evreiești din România sub formă de comunitate mică, la București au apărut și cărți de iudaism. Printre ele o ediție nouă a Hagadei de Pesach, apărută în limbile ebraică și română în anul 2014, sub titlul: ”Hagada de Pesach: 5774: seder organizat în premieră la Sinagoga Mare din București”. Această ediție a apărut sub auspiciile instituțiilor: ”Federația Comunităților Evreiești din România; CEB, Comunitatea Evreilor București; JCC București, Centrul Comunitar

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Pesach 5718”. În anul 1962, la Tel Aviv a fost publicată o ediție reproducând textul ediției de la Oradea, probabl din anul 1939. Această ediție a fost publicată în mod privat, fără nici o mențiune indicativă, în afară de localitate (Tel Aviv) și anul ebraic (5722), cu titlul: ”Hagada: povestirea eșirii lui Israel din Egipt, pentru uzul primelor două seri ale Pesah-ului”. În anul următor, 1963, editura Sinai din Tel Aviv, specializată în publicarea și republicarea de cărți religioase iudaice în limba ebraică însoțite de

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
și anul ebraic (5722), cu titlul: ”Hagada: povestirea eșirii lui Israel din Egipt, pentru uzul primelor două seri ale Pesah-ului”. În anul următor, 1963, editura Sinai din Tel Aviv, specializată în publicarea și republicarea de cărți religioase iudaice în limba ebraică însoțite de traduceri, a preluat și republicat această Hagada de Pesach bilingvă ebraică-română. Dar ediția este diferită, în 104 pagini. Deși păstrează grafia română originală, a anilor 1930, ea adaugă ”36 ilustrațiuni de Zeev Raban, Bezalel Ierusalim și note muzicale

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
de Pesach bilingvă ebraică-română. Dar ediția este diferită, în 104 pagini. Deși păstrează grafia română originală, a anilor 1930, ea adaugă ”36 ilustrațiuni de Zeev Raban, Bezalel Ierusalim și note muzicale”. De asemenea, tiparul este plăcut, ușor lecturii, literele - atât ebraice, cât și latine - fiind frumoase și clare. Ortografia folosită este cea adoptată de Academia Română. Această ediție a fost difuzată și în România prin intermediul comunităților evreiești, în anii 1969-1970. Ulterior, în anul 1971, editura Sinai a publicat o nouă ediție, cu

CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367

că așa este și, mai rău, toți au știut treaba asta și nu i-au spus. Apoi, într-o dimineață la clubul pensionarilor, omul nostru a povestit, așa într-o doară, ca la insistențele copiilor a optat pentru un nume ebraic, foarte domnesc. Din Biblie! Dorel SCHOR Țel Aviv 1 iunie 2014 Referință Bibliografica: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (1) - UN NUME DOMNESC / Dorel Schor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV, 07 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014

UN NUME DOMNESC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367]