9,499 matches
-
în temeiul Legii nr. 356/2007 pentru aderarea României la Convenția privind definirea statutului școlilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994, elevilor români înscriși în sistemul școlilor europene, reintegrați în sistemul educațional național, li se recunosc și li se echivalează în procedură simplificată, pe baza cererii avizate de către Ministerul Educației, prin direcția cu atribuții în domeniul școlilor europene, notele/calificativele obținute, cu încadrarea în clasa corespunzătoare. Articolul 126 (1) Elevilor dintr-o unitate de învățământ de stat, particular sau confesional
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
persoană, indiferent de cetățenie sau statut, solicită înscrierea în sistemul de învățământ românesc după începerea cursurilor noului an școlar, se aplică procedura referitoare la recunoaștere și echivalare și, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul școlar parcurs în străinătate. Articolul 127 (1) Consiliile profesorale din unitățile de învățământ de stat, particular sau confesional validează situația școlară a elevilor, pe clase, în ședința de încheiere a cursurilor, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
fiecare disciplină/modul la care susțin examenul de corigență, cel puțin calificativul „Suficient“/media 5. (3) Media obținută la examenul de corigență, la cel de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați pentru un an și la examenul de diferență care echivalează o disciplină studiată timp de un an școlar constituie media anuală a disciplinei respective și intră în calculul mediei generale anuale. (4) La examenul de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați media obținută constituie media anuală a elevului la
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
exigențele Constituției, iar interpretările izolate nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale, ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar [a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
de persoane care nu sunt atestate ca lectori în condițiile prezentelor norme, cu condiția ca ponderea acestor subiecte să nu depășească 20% din durata PFPC. (7) Auditorilor financiari care susțin cursuri aferente domeniilor de studii incluse în PFPC li se echivalează orele de predare cu ore FPCS numai pentru cursurile cu tematică diferită. (8) PFPC se întocmește anual, de către ASPAAS, în baza propunerilor personalului de specialitate din cadrul ASPAAS, a propunerilor transmise de CAFR, în cazul delegării, precum și a
ORDIN nr. 356 din 19 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258584]
-
tarlaua, parcela, categoria de folosință și suprafața). ... 33. Curtea observă, totodată, că, instituind regula scăderii din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor suprafețe de teren, în temeiul unei hotărâri judecătorești precis individualizate, titlul anexei menționate echivalează cu o ipoteză normativă cu caracter de noutate, iar în cuprinsul Legii nr. 45/2009 sau în cel al legii deduse controlului de constituționalitate nu există un temei-cadru pentru această soluție legislativă. ... 34. Referitor la scăderea unor suprafețe de teren din
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
Constituțională a statuat că legiuitorul poate institui oricând derogări de la cadrul normativ în vigoare, în virtutea principiului de drept conform căruia specialia generalibus derogant, însă actul normativ derogatoriu nu trebuie să lipsească de eficiență dispozițiile constituționale, ceea ce ar echivala cu nerespectarea cerințelor de calitate a legii. ... 50. Or, prin legea criticată, transferul din domeniul public al statului în domeniul privat al comunei a unor bunuri care în prezent fac parte din categoria bunurilor indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
operare a derogărilor realizate prin legea criticată de la acesta reprezintă o încălcare de către Parlament a obligațiilor impuse prin art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare conduită pune semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucât echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul legal oricând și în orice condiții. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
prevederea în cuprinsul actelor de reglementare primară a tuturor impozitelor, taxelor sau a altor contribuții care se fac venit la bugetul de stat. Însă textul constituțional de referință nu vizează și stabilirea în concret a cuantumului taxei; acest lucru nu echivalează cu posibilitatea acordată Guvernului ca printr-un act de reglementare secundară să impună un cuantum exagerat sau excesiv al taxei, pentru că, în acest caz, s-ar încălca art. 56 alin. (2) din Constituție. Cuantumul taxei trebuie să fie unul
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă potrivit Legii fundamentale și legii de organizare și funcționare a instanței de contencios constituțional (Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
sociale cuprinse în vectorul fiscal, la rubrica “Suma datorată/de plată” se completează cu cifra 0 (zero). Necompletarea tabelului din această secțiune, pentru impozitul pe venit și/sau pentru contribuțiile sociale cuprinse/necuprinse în vectorul fiscal, pentru care există obligație declarativă potrivit legii, echivalează cu nedeclararea obligației respective. Coloana “Denumire creanță fiscală” - se completează cu denumirea obligației de plată conform Nomenclatorului "Creanțe fiscale", datorată în perioada de raportare. Coloana “Suma”: - Rândul 1 “Suma datorată" - se completează cu sumele reprezentând impozitul pe venit/contribuții sociale obligatorii
ANEXE din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257622]
-
Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că lipsa incidenței prevederilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală în cazul în care în procedura redeschiderii urmăririi penale suspectul/inculpatul nu a fost legal citat echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al acestui participant la procesul penal, care are interesul procesual de a dovedi neîntrunirea condițiilor privind redeschiderea urmăririi penale în privința sa; aceasta ar avea drept urmare - conform considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 496 din
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
la „condițiile legii“ în reglementarea constituțională a căilor de atac. ... 20. De asemenea, Curtea a constatat că reglementarea de către legiuitor, alături de judecata în primă instanță și de calea ordinară de atac a apelului, a căilor extraordinare de atac echivalează cu asigurarea unor garanții procesuale suplimentare în scopul aflării adevărului, principiu al aplicării legii procesual penale prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. ... 21. Totodată, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
invocarea dreptului general de subrogare al asigurătorului instituit prin art. 2.210 din Codul civil, ci este necesară analiza în concret a normelor speciale în materie de regres al asigurătorului RCA. ... 32. Dezlegarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene echivalează cu stabilirea unei norme conflictuale de legi, iar în măsura în care trimite la legea română, analiza legii astfel desemnate nu poate fi limitată doar la anumite dispoziții, ci urmează a se avea în vedere întreg sistemul de drept aplicabil
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență A.1. Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreționar al Guvernului și, cu atât mai mult, această abilitare constituțională nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanțelor de urgență. Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
și adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecințe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar drept fundamental. (Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, cu titlu exemplificativ) ... B.4. Urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. (Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, Decizia nr. 361 din 26 mai 2016, cu titlu exemplificativ) ... B.5. „Invocarea elementului de oportunitate, prin definiție
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de neadmitere în profesia de executor judecătoresc, constatarea îndeplinirii cerințelor de admitere în această profesie și obligarea pârâtului la emiterea actului de numire în această funcție, Înalta Curte constată că soluționarea acestora în sensul celor cuprinse în acțiunea introductivă ar echivala cu o substituire a instanței de judecată în atribuțiile autorității publice pârâte, în condițiile în care recurenta-reclamantă nu a înțeles să formuleze cerere de chemare în judecată și în contradictoriu cu ceilalți candidați admiși în procedura contestată în baza prevederilor
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
încălcarea unor drepturi fundamentale prin actul administrativ atacat să fie analizat de către o instanță. A concluzionat că nu există niciun temei de drept pentru admiterea excepției lipsei de interes actual invocată de instanță din oficiu, iar admiterea acestei excepții echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, respectiv a dreptului de acces la o instanță, motiv pentru care a solicitat respingerea excepției ca netemeinică și nelegală. ... I. Soluția primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 44
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
îndestulare a acestora; ... – creanțe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de acordul de restructurare; ... ... e) creanțele în litigiu și tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creanțele în litigiu nu echivalează cu recunoașterea dreptului litigios; ... f) expunere de motive care explică de ce acordul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența debitorului și de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reușita lui. Această expunere de motive va
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
îndestulare a acestora; ... – creanțe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de planul de restructurare; ... ... e) creanțele în litigiu și tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creanțele în litigiu nu echivalează cu recunoașterea dreptului litigios; ... f) expunere de motive care explică de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența debitorului și de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reușita lui. Această expunere de motive va
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
debitor. Raportul poate fi consultat în format electronic de creditorii interesați. (4) Debitorul are posibilitatea de a include în planul de restructurare creanțele aflate în litigiu, în tot sau în parte, fără ca includerea acestora în planul de restructurare să echivaleze cu recunoașterea dreptului litigios. Creanțele în litigiu vor avea drept de vot cu valoarea inclusă în planul de restructurare. (5) Dispozițiile art. 133 alin. (5) lit. K și art. 135^1 se aplică corespunzător. (6) În cazul contractelor a căror scadență
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
iulie 2021, precitată, paragraful 22). ... 19. De asemenea, cu referire la aceeași critică, Curtea a mai reținut că acceptarea criticilor formulate cu privire la omisiunea legiuitorului de a reglementa salarizarea asistenților judiciari în raport cu vechimea efectivă în funcție ar echivala cu transformarea Curții Constituționale în legiuitor pozitiv. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]
-
sunt delimitate de Legea nr. 176/2010, respectiv Legea nr. 115/1996, ar presupune ca, în mod direct/indirect, instanța să fie sesizată cu propunerea de confiscare a averii de către ANI, iar nu de către comisia de cercetare a averilor, ceea ce echivalează cu înlăturarea atribuției esențiale de filtru a acestei comisii și cu permiterea ca sesizarea instanței să fie făcută de către ANI, în baza propriei aprecieri a probelor, înfrângând astfel efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010. Pe
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
de legea nouă. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, apreciind că este încălcat și principiul proporționalității infracțiunilor și pedepselor. Susține că nereducerea pedepsei care nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă echivalează cu neaplicarea legii penale mai favorabile și impunerea unei pedepse considerate excesive și disproporționate față de infracțiune. ... 6. Judecătoria Arad - Secția penală arată că prin dispozițiile criticate se reglementează unica situație de incidență a principiului mitior lex în raport cu
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
inclusiv sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei. Instanța opinează că reducerea pedepsei în maniera propusă de către autorul excepției ar conduce la reaprecierea fondului cauzei definitiv judecate și, implicit, la încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare, echivalând totodată cu o nouă cale de atac, neprevăzută de lege. Prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, consacrate în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât pentru a putea discuta despre
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]