4,682 matches
-
poet, apărut în 1939. Susținută ca teză de doctorat în 1938, lucrarea reprezintă o tentativă de a evalua poezia titanului renascentist dintr-un unghi extraestetic - ca necesitate de exprimare plenară a personalității și ca valoare filosofică - pentru a-i demonstra echivalența cu opera plastică. Michelangelo - crede exegeta - a căutat eternitatea în frumusețea vremelnică a lumii, poezia și artele vizuale fiind fațete congenere ale structurii sale artistice. Capodoperele lui din pictură, sculptură și arhitectură ar reprezenta înfăptuiri indirecte ale poeziei, în măsura în care exprimă
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
abstract, astfel încât „nu înțelegem cele două naturi separat, ci spunem că există una a unei singure ființe”; însă pentru Efrem „una” desemnează ipostaza și nu natura. El dezvolta apoi, cu ajutorul unui dosar de extrase patristice, o argumentare prin care nega echivalența dintre physis și hypostasis. Această scriere ar putea fi aceea din care se cunoaște un fragment ce ar proveni „din a treia carte contra lui Sever”, dedicată celor două tipuri de voință, divină și rea, care se nasc din facultatea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
spiritual. Dincolo de tușe ce trimit la modernism (fluidizarea senzațiilor, dominanta muzicală), tonalitatea generală a ciclului se înscrie în linia unui romantism minor, discret elegiac. Nici cele douăsprezece poeme din Zenit, cu lirismul lor sublimat, alunecând spre un ermetism orfic, nici echivalențele emoțiilor generate de muzică din Mirajul sunetelor nu conduc către experiențe esențiale ale sufletului, însă mențin poezia într-un climat rafinat. H. a tradus, publicându-le în revista „Pământul” din 1937, versuri din Paul Verlaine, Jean Moréas, Stuart Merill, Paul
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
trecutul familial (diacronice) 250 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări 252 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivă 254 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive 257 Capitolul 10 Principii metodologice și tehnici de asistență și terapie 10.1. Metode nonverbale 263 10.2. Arta de a pune întrebări 265 10.3. Metafora 267 10.4. Inventare, contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și acreditări științifice - formale și informale - depind de acestea. Astăzi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferită și ideile diferite. Dar chiar și atunci când este în joc doar invenția terminologică, ea are în general efecte benefice în dinamica științei. În acest sens, când întreprindem o (meta)analiză a abordărilor și modelelor terapeutice, poate fi utilă sintagma „echivalențe enunțiale” (Iluț, 1984), ce acoperă ideea că sub expresii diferite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt posibile disocieri și subtilități foarte fine, însă atunci când termenii lucrează efectiv în textele de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și echivalențelor, vom proceda în continuare la o selecție și sistematizare a principalelor concepte și aserțiuni întâlnite în literatura de specialitate după criteriul distinctivității lor, al puterii lor discriminativ-teoretice: - familia funcționează ca un sistem, cu granițe (limite) bine conturate față de exterior. Ea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Bonifaciu Florescu dă câteva nuvele, iar I.A. Bassarabescu este autorul unor schițe și nuvele cu subiecte alese din viața micilor funcționari și a studenților săraci. Din Lamartine transpune, în versuri clare, Mircea Demetriade (poezia Bonaparte), în timp ce Bonifaciu Florescu realizează echivalențe românești pentru versurile poetului albanez Ghusé Schirò. Mai apar cronici artistice - Al. Bogdan-Pitești, Impressions d’art. M. Vermont, Panait Zosân, Expoziția artiștilor independenți - și dramatice. R.Z.
REVISTA ORIENTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
traducător l-a atins cu versiunile la poezii eminesciene, strânse în 1937 în volum și premiate de Academia Română (Premiul „Constantin Hamangiu”). R. excelează - după aprecierea lui Harald Krasser - în tălmăcirea poemelor filosofice (Scrisori ș.a.), fiind mai puțin norocos în alegerea echivalențelor pentru versurile de inspirație folclorică. Traducerile lui și-au păstrat valabilitatea, la ele apelând frecvent cei care alcătuiesc antologii sau ediții în limba germană din lirica lui Eminescu. Traduceri: Vasile Alecsandri, Pastelle..., București, 1904; Emanoil Antonescu, Meister Manole. Dramatische Phantasie
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
începuse la Paris o tălmăcire a Bibliei, contestată de clericul ardelean pentru incompetență teologică și pentru întrebuințarea unei exprimări artificiale în locul limbajului bisericesc și a graiului popular. În manuscris i-a rămas o gramatică (Grammatica valachica), redactată în latinește (cu echivalențe românești), inspirată din lucrarea similară a lui Constantin Diaconovici-Loga. O rostire simplă, fără efecte retorice sau înfloriri de stil, având ca sursă limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
pe departe divergențele presupuse de unii autori și că nu se poate vorbi despre superioritatea uneia sau alteia. Este vorba, așa cum se întâmplă și în alte raportări interparadigmatice, de conținuturi ideatice identice în expresii diferite - ceea ce am dezvoltat ca „teoria echivalențelor enunțiale” (vezi și capitolul 1, „Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament”) - sau de accente și complementarități descriptiv-explicative. În efortul de compatibilizare a României cu valorile lumii științifice contemporane se înscrie și recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) coordonată de profesorul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
considerate nevoi spirituale sau trebuințe superioare (Zörgö, 1975). Idealul personal, o dată constituit, devine el însuși valoare, iar trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori: harnic, prietenos. Suntem aici cu totul pe teritoriul a ceea ce s-ar putea numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică prin expresii deosebite se vizează conținuturi conceptuale identice, cum ar fi „valori interiorizate”, „scară personală de valori”, „orientarea axiologică”, „sistem de valori” (vezi și în continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre culturi, argumentând importanța distincției dintre situații-limită și situații obișnuite în înțelegerea respectivului fenomen (vezi, pe larg, Iluț, 1985; Radu și Iluț, 1994). De asemenea, examinând comparativ diferite teorii și concepte referitoare la domeniul axiologicului, am pus în evidență aplicabilitatea echivalențelor enunțiale (Iluț, 1984). Cu alte cuvinte, dacă un oarecare coeficient de confuzie în respectivul limbaj este datorat faptului că autorii desemnează prin aceiași termeni lucruri relativ diferite, este constatabil și fenomenul invers: prin expresii deosebite se vizează conținuturi identice, mergând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele expresive și de la sinele instituțional la cel intim, spontan, lucru recunoscut implicit și într-o recentă carte de psihologie comportamentivist-cognitivistă (Mynatt și Doherty, 2002). Or, aceste constatări venite din câmpul psihologiei și psihologiei sociale sunt aproape în raport de echivalențe enunțiale cu ceea ce R. Inglehart și alți autori numesc valori postmaterialiste sau de împlinire personală. 2) Există o serie de argumente consensuale, extrase atât din studii sistematice, din experiențe cotidiene, cât și din situațiile și episoadele sociopolitice internaționale, potrivit cărora
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale rețelelor de comunicare, cum ar fi frecvența, multiplexitatea, durabilitatea și asimetria, pot să aibă un rol important în construcția influenței în rețelele de comunicare. B. Erickson descrie, de asemenea, alți doi factori care sunt circumscriși teoriei contagiunii: coeziunea și echivalența structurală. Astfel, contagiunea prin coeziune implică faptul conform căruia atitudinile și comportamentele altor persoane cu care membrii rețelei sunt direct conectați îi influențează pe aceștia din urmă. De altfel, utilitatea acestui fapt este evidentă: este suficient să dezvoltăm o atmosferă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rețelei sunt direct conectați îi influențează pe aceștia din urmă. De altfel, utilitatea acestui fapt este evidentă: este suficient să dezvoltăm o atmosferă sinergică în cadrul unui grup pentru ca procesele de influențare să fie mai profunde. La rândul ei, contagiunea prin echivalență structurală implică faptul conform căruia alte persoane care au patternuri similare de relaționare cu cele ale rețelei îi influențează pe membrii acesteia (o caracteristică a contextului este similaritatea - de aceea, atât coeziunea, cât și echivalența structurală trebuie folosite în procesul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
La rândul ei, contagiunea prin echivalență structurală implică faptul conform căruia alte persoane care au patternuri similare de relaționare cu cele ale rețelei îi influențează pe membrii acesteia (o caracteristică a contextului este similaritatea - de aceea, atât coeziunea, cât și echivalența structurală trebuie folosite în procesul de analiză afenomenului comunicațional într-o dublă modalitate: atât ca obiective, cât și ca instrumente). Luând drept criteriu nivelul de interacțiune dintre membrii unui grup, putem observa mai multe astfel de modalități de structurare. Cele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activității educaționale. Roberts și Hunt considerau că majoritatea grupurilor presupun expectații echivalente pentru majoritatea membrilor lor. Din punctul nostru de vedere, o manieră de lucru utilă educațional ar putea presupune structurarea grupurilor de la o etapă inițială a unei astfel de echivalențe de roluri până la o dezvoltare superioară prin expectații diferențiate, individualizate, de rol pentru fiecare membru al grupului educațional în parte. Printre strategiile concrete care se pot aplica sugerăm: - varierea resurselor și adaptabilitatea grupului (resurse mai puține pentru a efectua o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt valorificate eroi-comicul grotesc, situațiile hilare, savuroase, susținute de o oralitate neaoș arhaică. Socotit al patrulea baladist al Cercului Literar la apariția Străzii care urcă la cer (în echivalență proprie, Himmelsberggasse sau La Rue qui monte au ciel), S. se deosebește însă de tonul solemn hieratic, neoromantic în fond, caracteristic lui Ștefan Aug. Doinaș sau vărului său Radu Stanca. Evocând Strada Dealului și Orăștia copilăriei, emblemă, de fapt, a
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
abstract, astfel încît „nu înțelegem cele două naturi separat, ci spunem că există una a unei singure ființe”; după Efrem, „una” desemnează ipostasul, și nu natura. El dezvolta apoi, cu ajutorul unui dosar de extrase patristice, o argumentare prin care nega echivalența dintre physis și hypostasis. Scrierea ar putea fi aceea din care se cunoaște un fragment ce ar proveni „din a treia carte contra lui Sever”, dedicată celor două tipuri de voință, divină și rea, care se nasc din facultatea volitivă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și articole S. abordează teme din literatura engleză și americană, făcând adesea demersuri comparatiste pertinente. Ca traducător, optează pentru valorile consacrate ale literaturii engleze și americane, pe care le transpune în românește cu o grijă deosebită pentru acuratețea stilului, găsind echivalențe adecvate individualității fiecărui autor. SCRIERI: Orientări în literatura Sudului american, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Charles Lamb, Mary Lamb, Povestiri după Shakespeare, Cluj-Napoca, 1977; Tobias Smollett, Aventurile lui Peregrine Pickle, I-II, București,1987; Joseph Conrad, Corsarul. Falk, Cluj-Napoca, 1988, Trăsnaia lui
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
puterea lui Dumnezeu, constantă în Exod, este dusă până la alegorie de Philon. Acesta vede în Faraon spiritul care își arogă puterea sau independența sau se vede dobândindu‑le prin Egipt, trupul”. Creștinismul va merge încă și mai departe stabilind o echivalență, cu bază teologică, între <ϑ∴2γ≅Η și <ϑ∴ΠΔ4Φϑ≅Η. Într‑adevăr, cel care se opune lui Dumnezeu se opune de asemenea lui Cristos și invers. Cu sensul acesta, adjectivul va apărea mai târziu la Ignațiu, Epist. 5, 12
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cineva de realitatea Judecății lui Dumnezeu? În contextul evanghelic, parabola nu poate fi citită și înțeleasă decât în felul acesta. La Irineu, ea dobândește o cu totul altă semnificație. Într‑adevăr, probabil sub influența unei tradiții orale, Irineu stabilește o echivalență între personajul judecătorului nedrept (iniquus iudex) și Anticrist, între văduvă, despre care ni se spune că era „uitătoare de Dumnezeu” (oblita Dei) și terrena Hierusalem, „Ierusalimul pământesc”. Câteva decenii mai târziu, Hipolit va adopta, cu unele nuanțe, această interpretare. Văduva
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dumnezeu și n‑a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu l‑a strămutat”. Autorul Epistolei către Evrei citează acest verset, interpretându‑l în felul următor: „Prin credință Enoh a fost strămutat, ca să nu cunoască moartea” (10, 5). El stabilește deci o echivalență între „strămutarea” de care vorbește Gen. 5,24 și nemurirea dăruită de Dumnezeu unui personaj exemplar: Enoh continuă să trăiască în cer după ce a părăsit pământul în mod tainic. 4Rg. 2, 11 descrie ridicarea lui Ilie într‑un car de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]