1,590 matches
-
singur: sinuciderea”; „este nevoie de umilință, nu de orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea poate fi, așadar, eclipsă de sens, agresivitate, șantaj, act impulsiv, curaj, lașitate etc.
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de limbaj sau pierderea limbajului izolează persoana și generează o stare de angoasă. Acest tip de angoasă creează impresia unei bruște dispariții a propriului Eu, prin absența comunicării sau prin izolarea lingvistică. G. Amado vorbește în acest caz de o „eclipsă a psihismului” care generează sentimentul de „dezintegrare a Eului”. În aceste condiții viața psihică normală este resimțită în mod penibil, dureros, ca pe negativul ei, ca pe un „non-Eu”. Ființa își pierde sensul. Vidul psihic datorat necomunicării este invadat fie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.). Se poate vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine subiectivă, dominată și întreținută de emoțiile colective produse de conținutul pasional al discursului colectiv. Temele acestui discurs devin probleme de dezbatere permanentă și, în final, exclusivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din ornic (1988): reverii, fantezii, divagații grațios meditative, cu figurație de basm, geografie exotică, mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din Biletul la control! (1968), Ieșirea din labirint (1973), mai târziu și cele din Eclipsă în Cetatea Soarelui (1996) abordează probleme contemporane cu optica unui militant (apoi fost militant) politic, însă cu o gesticulație care afectează libertate de spirit, lărgime de vederi, intelectualitate, moralism clasic. În proza narativă P. debutează, imprevizibil, cu o construcție amplă
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
în presă. După 1989 a emigrat în Statele Unite ale Americii. Debutează în volumul colectiv Ascendență (1975), fiind, de asemenea, prezentă în plachetele bistrițene 9 dimineți (1975) și Spații posibile (1979), ca și în Zece poeți tineri (Iași, 1976). Prima carte, Eclipsa, îi apare în 1979. Colaborează cu versuri la revistele „România literară”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”. A fost distinsă cu Premiul Editurii Junimea (1974), Premiul „Tinere condeie” (1975), Premiul Festivalului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (1975
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
sale închinate unor orizonturi și însemne izvorâte din arhetipuri indicibile („nenumite semne”). Poeta spune despre misterii în care se articulează senzualul și gracilul, ascunsul și imensul, asperitatea și ființa spirituală, întocmai cum e alcătuirea sa sufletească. Definitorii în versurile din Eclipsa, dar și mai târziu, sunt ingenioasele metafore ale contradicțiilor interne, mizând pe surpriza alcătuirii paradoxale, oximoronice („Vei fi voioasă de tristă”, „fragedă paloare”, „voi fi puterea de a fi bătrână”). Sunt aici piese supuse unor exigențe prozodice speciale, sonete compuse
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
contrariilor, ce se substituie până la confuzia reciprocă. Poemul dă seama și de metaforele tensiunilor ascunse în firea autoarei: „mi-am dictat / la masă scria un bărbat / îmi dicta. scriam după cum îmi dicta / și dictam ce-mi dicta. el scria”. SCRIERI: Eclipsa, Iași, 1979; Celălalt, București, 1985; Traversare marcată, București, 1987. Repere bibliografice: Al. Piru, Timpul penei. 5 preludii feminine, LCF, 1976, 26; Ulici, Prima verba, II, 94-95; Nicolae Ciobanu, „Eclipsa”, LCF, 1980, 4; Constanța Buzea, „Eclipsa”, AFT, 1980, 1; Lucian Vasiliu
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
după cum îmi dicta / și dictam ce-mi dicta. el scria”. SCRIERI: Eclipsa, Iași, 1979; Celălalt, București, 1985; Traversare marcată, București, 1987. Repere bibliografice: Al. Piru, Timpul penei. 5 preludii feminine, LCF, 1976, 26; Ulici, Prima verba, II, 94-95; Nicolae Ciobanu, „Eclipsa”, LCF, 1980, 4; Constanța Buzea, „Eclipsa”, AFT, 1980, 1; Lucian Vasiliu, „Eclipsa”, CL, 1980, 4; Valentin Tașcu, „Eclipsa”, ST, 1980, 4; Ciobanu, Opera, 227-229; Costin Tuchilă, „Celălalt”, LCF, 1985, 37; Dumitru Radu Popa, „Celălalt”, RL, 1985, 40; Al. Călinescu, „Celălalt
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
mi dicta. el scria”. SCRIERI: Eclipsa, Iași, 1979; Celălalt, București, 1985; Traversare marcată, București, 1987. Repere bibliografice: Al. Piru, Timpul penei. 5 preludii feminine, LCF, 1976, 26; Ulici, Prima verba, II, 94-95; Nicolae Ciobanu, „Eclipsa”, LCF, 1980, 4; Constanța Buzea, „Eclipsa”, AFT, 1980, 1; Lucian Vasiliu, „Eclipsa”, CL, 1980, 4; Valentin Tașcu, „Eclipsa”, ST, 1980, 4; Ciobanu, Opera, 227-229; Costin Tuchilă, „Celălalt”, LCF, 1985, 37; Dumitru Radu Popa, „Celălalt”, RL, 1985, 40; Al. Călinescu, „Celălalt”, CRC, 1985, 44; Simion, Scriitori, IV
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
Iași, 1979; Celălalt, București, 1985; Traversare marcată, București, 1987. Repere bibliografice: Al. Piru, Timpul penei. 5 preludii feminine, LCF, 1976, 26; Ulici, Prima verba, II, 94-95; Nicolae Ciobanu, „Eclipsa”, LCF, 1980, 4; Constanța Buzea, „Eclipsa”, AFT, 1980, 1; Lucian Vasiliu, „Eclipsa”, CL, 1980, 4; Valentin Tașcu, „Eclipsa”, ST, 1980, 4; Ciobanu, Opera, 227-229; Costin Tuchilă, „Celălalt”, LCF, 1985, 37; Dumitru Radu Popa, „Celălalt”, RL, 1985, 40; Al. Călinescu, „Celălalt”, CRC, 1985, 44; Simion, Scriitori, IV, 555-560; Ion Moise, Domnița Petri, „Minerva
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
marcată, București, 1987. Repere bibliografice: Al. Piru, Timpul penei. 5 preludii feminine, LCF, 1976, 26; Ulici, Prima verba, II, 94-95; Nicolae Ciobanu, „Eclipsa”, LCF, 1980, 4; Constanța Buzea, „Eclipsa”, AFT, 1980, 1; Lucian Vasiliu, „Eclipsa”, CL, 1980, 4; Valentin Tașcu, „Eclipsa”, ST, 1980, 4; Ciobanu, Opera, 227-229; Costin Tuchilă, „Celălalt”, LCF, 1985, 37; Dumitru Radu Popa, „Celălalt”, RL, 1985, 40; Al. Călinescu, „Celălalt”, CRC, 1985, 44; Simion, Scriitori, IV, 555-560; Ion Moise, Domnița Petri, „Minerva”, 1994, 24; Tanco, Dicț. lit. Bistrița
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
aspect al conflictelor ce jalonează existența. Preocuparea dozării eficiente a elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina de vară (1989) reunește povestiri al căror element tematic esențial îl reprezintă ratarea, iar în subsidiar - însingurarea și, eventual, sfârșitul; Eclipsa (1993) focalizează ideea morții, lăsând pe fundal însingurarea și vinovăția; Într-o după-amiază de vineri (1997) reflectă în primul rând starea de însingurare, apoi moartea și vinovăția. Naratorul „proteic” (Ioana Pârvulescu) se delectează „consumând” ironic experiențe. În povestirea Globul de
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
este pacientul în comă din salonul unui spital, care în starea-limită dintre moarte și viață își analizează viața de familie, ajungând la concluzia că întreaga sa existență de până la momentul accidentului nu fusese decât un eșec continuu. În Farsa (din Eclipsa), naratorul trece în spatele „măștii” lui Cain, chemat în fața instanței pentru uciderea lui Abel, pe care, în final, îl asasinează a doua oară, în chip absurd, lovind cu ciocănelul judecătorului (redevenit Abel) umbra unei făpturi greu de identificat din cauza întunericului; Jurnalul
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
lui Cain, chemat în fața instanței pentru uciderea lui Abel, pe care, în final, îl asasinează a doua oară, în chip absurd, lovind cu ciocănelul judecătorului (redevenit Abel) umbra unei făpturi greu de identificat din cauza întunericului; Jurnalul unui locatar (tot din Eclipsa) îl aduce iarăși în prim-plan pe narator, acum posesor al unui apartament cu două camere, situat la etajul al zecelea, care constată, mai întâi cu uimire, apoi cu o angoasă din ce în ce mai accentuată, că vecinii îi mor de la o zi
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
teatru”. De altfel, două piese de teatru, Farsa (1994; Premiul UNITER) și Primăvara la bufet (1995; Marele Premiu la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt altceva decât transpuneri în registru dramatic după povestiri din volumul Eclipsa. P. realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București, 1989; Eclipsa, București, 1993; Farsa, București, 1994; Primăvara la bufet, București, 1995; Într-o după-amiază de vineri, București, 1997; Mici schimbări de atitudine, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Un debut remarcabil, RL, 1989, 23; Adriana Babeți, Terapie intensivă, O, 1989, 32
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Proza scurtă în avangardă”, ST, 1990, 1; Gabriel Dimisianu, Proza cotidianului, CC, 1990, 3; Mircea Țicudean, Realitatea prozei tinere, ECH, 1990, 3-4; Nicolae Manolescu, Polimorfie stilistică, RL, 1993, 11; Claudiu Constantinescu, O artă a nevrozei, RL, 1993, 11; Augustin Frățilă, „Eclipsa”, CNT, 1993, 11; Ioana Pârvulescu, „Eclipsa”, „Dilema”, 1993, 13; Ștefan Ion Ghilimescu, Un prozator mai subțire ca moartea, LCF, 1993, 29, Alunița Cofan, Sufletul formei, CC, 1993, 10-11; Gheorghe Mocuța, Un prozator dezlănțuit, „Arca”, 1993, 7-9; Iulian Boldea, Câteva noțiuni
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
1; Gabriel Dimisianu, Proza cotidianului, CC, 1990, 3; Mircea Țicudean, Realitatea prozei tinere, ECH, 1990, 3-4; Nicolae Manolescu, Polimorfie stilistică, RL, 1993, 11; Claudiu Constantinescu, O artă a nevrozei, RL, 1993, 11; Augustin Frățilă, „Eclipsa”, CNT, 1993, 11; Ioana Pârvulescu, „Eclipsa”, „Dilema”, 1993, 13; Ștefan Ion Ghilimescu, Un prozator mai subțire ca moartea, LCF, 1993, 29, Alunița Cofan, Sufletul formei, CC, 1993, 10-11; Gheorghe Mocuța, Un prozator dezlănțuit, „Arca”, 1993, 7-9; Iulian Boldea, Câteva noțiuni de epică, VTRA, 1993, 8; Al.
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
ca moartea, LCF, 1993, 29, Alunița Cofan, Sufletul formei, CC, 1993, 10-11; Gheorghe Mocuța, Un prozator dezlănțuit, „Arca”, 1993, 7-9; Iulian Boldea, Câteva noțiuni de epică, VTRA, 1993, 8; Al. Cistelecan, Proza de plăcere, „Euphorion”, 1993, 3; 29; Dan Stanca, Eclipsa spiritului prin suflet, VR, 1994, 1; Nicolae Iliescu, „Eclipsa”, „Arc”, 1994, 1-2; Elena Beram, „Eclipsa”, JL, 1994, 1-4; Lovinescu, Unde scurte, V, 206-210; Alex. Ștefănescu, Teatrul ca discuție, RL, 1996, 29; Radu Călin Cristea, Despre Răzvan Petrescu, „Arc”, 1997, 1-2
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
CC, 1993, 10-11; Gheorghe Mocuța, Un prozator dezlănțuit, „Arca”, 1993, 7-9; Iulian Boldea, Câteva noțiuni de epică, VTRA, 1993, 8; Al. Cistelecan, Proza de plăcere, „Euphorion”, 1993, 3; 29; Dan Stanca, Eclipsa spiritului prin suflet, VR, 1994, 1; Nicolae Iliescu, „Eclipsa”, „Arc”, 1994, 1-2; Elena Beram, „Eclipsa”, JL, 1994, 1-4; Lovinescu, Unde scurte, V, 206-210; Alex. Ștefănescu, Teatrul ca discuție, RL, 1996, 29; Radu Călin Cristea, Despre Răzvan Petrescu, „Arc”, 1997, 1-2; Daniel Cristea-Enache, Expresionismul bine temperat, CC, 1997, 3-4; Ioan
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
prozator dezlănțuit, „Arca”, 1993, 7-9; Iulian Boldea, Câteva noțiuni de epică, VTRA, 1993, 8; Al. Cistelecan, Proza de plăcere, „Euphorion”, 1993, 3; 29; Dan Stanca, Eclipsa spiritului prin suflet, VR, 1994, 1; Nicolae Iliescu, „Eclipsa”, „Arc”, 1994, 1-2; Elena Beram, „Eclipsa”, JL, 1994, 1-4; Lovinescu, Unde scurte, V, 206-210; Alex. Ștefănescu, Teatrul ca discuție, RL, 1996, 29; Radu Călin Cristea, Despre Răzvan Petrescu, „Arc”, 1997, 1-2; Daniel Cristea-Enache, Expresionismul bine temperat, CC, 1997, 3-4; Ioan Stanomir, Întâmplări din irealitatea imediată, LCF
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
un pas de Hermes, ALA, 1997, 395; Dan Stanca, Jupuirea cotidianului, LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II, 303-305. C.M.B.
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
cu progresele matematicilor” (p. 185). Cum ar putea Însă fenomenele fizice să asculte de deducțiile matematice, dacă acestea nu ar fi expresia Însăși a raporturilor reale ale naturii? Și tot așa cu astronomia. Cum s-ar putea stabili prin calcule eclipsele de soare și de lună și fixa cu precizie timpul când ele vor avea loc, dacă matematica nu ar corsepunde cu esența universului? Chimia care parvine cu ajutorul formulelor ei „a crea specii noi și, prin urmare, a crea Însușiri sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
repetate În prezent și În viitor, pentru a dispărea din nou În trecut, pe când faptele Într-adevăr trecute sunt acelea ce au dispărut pentru totdeauna și nu se mai reproduc. Dar noi nu vedem nici o deosebire ca existență, bunăoară, Între eclipsa de soare prezisă de Tales În anul 610 Î.Hr. și viața filosofului care a prevăzut-o. Dacă se admite realitatea celei dintâi, trebuie să admitem numaidecât realitatea celei de-a doua. Eclipsa Însă se reproduce fără Încetare, În răstimpuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vedem nici o deosebire ca existență, bunăoară, Între eclipsa de soare prezisă de Tales În anul 610 Î.Hr. și viața filosofului care a prevăzut-o. Dacă se admite realitatea celei dintâi, trebuie să admitem numaidecât realitatea celei de-a doua. Eclipsa Însă se reproduce fără Încetare, În răstimpuri care pot fi prezise, pe când Tales nu va mai retrăi niciodată În personalitatea lui particulară. Existența Însă a lui Thales este tot atât de sigură ca și aceea a eclipsei. Această realitate trecută și dispărută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]