940 matches
-
ale segmentului ST și undaT (unde T negative gigante), semne de HVS; - rar BRS, BRD, unde Q patologice; - tulburări de ritm ventriculare-tahicardia ventriculară, fibrilația atrială, tahicardii paroxistice supraventriculare; - majoritatea morților subite sunt electrice prin fibrilație ventriculară; - examenul radiologic-poate fi normal; - ecocardiografia - hipertrofie septală asimetrică; - hipokinezie septală; - scăderea dimensiunii cavității VS; - afectarea complianței VS; - Doppler pulsatil, continuu -flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu aspect bisferian -, apexocardiograma - cu triplu impuls
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tricuspidiană; - semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii. - Ecocardiografia - Îngroșarea pereților ventriculari și septului interventricular; - Endocard îngroșat [10, 20]. G. SINDROMUL INSUFICIENȚEI CARDIACE EPIDEMIOLOGIE. PREVALENȚA ȘI INCIDENȚA INSUFICIENȚEI CARDIACE Insuficiența cardiacă (IC) este o boală frecvent întălnită, fiind principala cauză de mortalitate în cardiologie. După Braunwald (2005) prevalența insuficienței
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
C. Carp în Tratatul de Cardiologie (2002) stabilește următoarele criterii de definire și diagnostic ale IC: CRITERII OBLIGATORII: 1. Simptome de IC în repaus sau la efort; 2. Semne de disfuncție ventriculară sistolică în repaus documentată prin metode obiective (radiologie, ecocardiografie, ventriculografie izotopică); CRITERII FACULTATIVE: 1. Răspunsul la tratamentul IC (poate înlocui criteriul 2 când nu sunt disponibile metodele obiective de evaluare sau când diagnosticul de IC rămâne nesigur); În anul 2005, Grupul de lucru al Societății Europene de Cardiologie definește
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lichid în formă de fus între plămâni și pleura adiacentă. - când presiunea capilar pulmonară depășește 25 mmHg, apare edemul alveolar, cu apariția și concentrarea „în nori” a lichidului în jurul hilurilor - „în fluture” și pot apărea revărsate lichidiene pleurale mari. D. Ecocardiografia - Este necesară de urgență pentru stabilirea cauzei insuficienței cardiace și, de asemenea, pentru determinarea gravității disfuncției ventriculare; - Când abordul transtoracic nu dă destule informații se practică ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lichidului în jurul hilurilor - „în fluture” și pot apărea revărsate lichidiene pleurale mari. D. Ecocardiografia - Este necesară de urgență pentru stabilirea cauzei insuficienței cardiace și, de asemenea, pentru determinarea gravității disfuncției ventriculare; - Când abordul transtoracic nu dă destule informații se practică ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
simple și disponibile metode de explorare paraclinică imagistică a aortei sunt: radiografia toracică simplă sau cu substanță de contrast intraesofagiană, în diferite incidențe (posteroanterioară, laterală, oblică anterioară stângă), radioscopia toracică; examinările imagistice moderne sunt grupate la rândul lor în neinvazive: ecocardiografie transtoracică (TTE), ecocardiografie transesofagiană (TEE), computer tomografie (CT), rezonanță magnetică nucleară (RMN, imagerie prin rezonanță magnetică - IRM), respectiv invazive: aortografie convențională sau cu substracție digitală utilizând substanță de contrast, ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
metode de explorare paraclinică imagistică a aortei sunt: radiografia toracică simplă sau cu substanță de contrast intraesofagiană, în diferite incidențe (posteroanterioară, laterală, oblică anterioară stângă), radioscopia toracică; examinările imagistice moderne sunt grupate la rândul lor în neinvazive: ecocardiografie transtoracică (TTE), ecocardiografie transesofagiană (TEE), computer tomografie (CT), rezonanță magnetică nucleară (RMN, imagerie prin rezonanță magnetică - IRM), respectiv invazive: aortografie convențională sau cu substracție digitală utilizând substanță de contrast, ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbați și mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
limitată la arc sau aortă descendentă; -să identifice aspectele anatomice ale disecției: extensia, locul de intrare și reintrare, prezența trombozei în lumenul fals, afectarea vaselor colaterale, prezența și severitatea insuficienței aortice, prezența sau absența tamponadei cardiace, implicarea ostium-ului coronarian. 1. Ecocardiografia transtoracică completată cu cea transesofagiană reprezintă una din metodele cele mai utilizate în diagnosticul sindromului de disecție aortică. Semnul ecocardiografic de elecție în disecția aortică este considerat a fi prezența unui fald intimal ondulant în interiorul aortei care separă lumenul adevărat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cea transesofagiană reprezintă una din metodele cele mai utilizate în diagnosticul sindromului de disecție aortică. Semnul ecocardiografic de elecție în disecția aortică este considerat a fi prezența unui fald intimal ondulant în interiorul aortei care separă lumenul adevărat de lumenul fals. Ecocardiografia transtoracică are o senzitivitate destul de redusă, imaginile fiind afectate frecvent de obezitate, emfizem, spații intercostale diminuate sau ventilație mecanică. Ecografia transesofagiană efectuată la patul pacientului este mult mai fezabilă decât cea transtoracică, ea detectând atât insuficiența aortică cât și hemopericardul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
oxigen, a presiunii venoase centrale, a tensiunii arteriale invazive și noninvazive, a presiunii din atriul stâng (direct sau indirect, prin măsurarea presiunii în capilarul pulmonar sau prin măsurarea presiunii diastolice a arterei pulmonare), a temperaturii centrale și periferice și prin ecocardiografia transesofagiană. Monitorizarea continuă ECG permite detectarea oricăror modificări ale segmentului ST, pe parcursul by-pass-ului cardiopulmonar este folosit pentru detectarea persistenței activității electrice sub clampaj aortic. Subdenivelarea segmentului ST în absența modificărilor hemodinamice, poate să nu necesite tratament farmacologic, iar ischemia cu
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
perfuzie miocardică a ventriculului stâng (este rezultatul scăderii PAS din valoarea tensiunii arteriale sistemice). Destul de rar o creștere a presiunii capilarului pulmonar, a presiunii diastolice a arterei pulmonare sau a presiunii atriului stâng poate fi singura manifestare a ischemiei miocardice. Ecocardiografia transesofagiană este un indicator sensibil și specific al modificărilor de kinetică segmentară a zonelor afectate de ischemie. Aceasta poate fi utilizată pentru ghidarea administrării fluidelor, a suportului inotropic sau vasopresor și a terapiei antiischemice, mai ales la pacienții cu boală
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
în populația generală, la bolnavii cu IRC în stadiile predialitice, la dializați și la cei transplantați renal. Există o legătură între calcificările cardiace valvulare și HVS? Această întrebare a fost formulată de către Ventura și col. [2002], care au examinat cu ajutorul ecocardiografiei convenționale și al celei Doppler indexul de masă ventriculară stângă (IMVS) și gradientele de presiune transvalvulară aortice. Calcificările aortice au fost prezente la 78% dintre pacienții uremici, asociate cu stenoza aortică la 8% și cu insuficiență aortică la 29%. Calcificările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
dispnee, infarct miocardic în antecedente, fumat, vârsta >40 ani la bărbați, >50 ani la femei, intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1 - 2 criterii monitorizare segment ST sau Holter 24 h Există ischemie≥ 1 h Ecocardiografie cu dipiridamol Există modificari de kinetică ventriculara variabile Cateterism cardiac Există modificări de kinetică ventriculară fixe Leziuni corectabile chirurgical Leziuni necorectabile chirurgical PTCA sau bypass coronarian Intervenție chirurgicală Moitorizare invazivă Supraveghere TI Există ischemie < 1 h Moitorizare invaziva Supraveghere TI
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
o excreție alterată în mod fiziologic pentru diverse droguri, crește riscul de insuficiență renală. Acumularea medicației anestezice și opioide crește timpul de intubare, iar frecvența disfuncției cognitive postoperatorii este un element de luat în considerare. Frecvent, pacienții chirurgicali sunt supuși ecocardiografiei transesofagiene (ETE) pre‑ și intraoperatorii, ceea ce poate crește riscul de dezvoltare a disfagiei și a riscului de pneumonie de aspirație. În consecință, pacientul vârstnic, deși cu indicații și beneficii clare pentru chirurgia cardiacă valvulară, devine o dată în plus fragil prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
studiilor de specia - litate. În aceste cazuri, în centre specializate, se practică valvuloplastia cu balon, care ameliorează temporar simptomatologia, restenoza producându-se în 6-12 luni sau înlocuirea valvulară transcateter (TAVI) (4). Evaluarea preoperatorie Testele preoperatorii standard includ analize de laborator, ecocardiografie, ecografie Doppler carotidiană, electrocardiogramă (ECG), cateterism cardiac, consulturi interclinice pentru evaluarea comorbidităților sau identificarea unor eventuale contraindicații ale intervenției chirurgicale. În cazul particular al pacienților în etate, evaluarea preoperatorie poate include examinarea computer-tomografică (CT) fără administrare de substanță de contrast
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
capului în ritmul bătăilor cardiace), semnul Hill (dife- rența dintre tensiunea arterială (TA) sistolică popliteală și cea femurală peste 60 mmHg), TA cu valori divergente, șoc apexian en dôme, suflu sistolic muzical aspirativ în focarul aortic (suflu Austin Flint telediastolic). Ecocardiografia transesofagiană (ETE) este esențială în definirea anatomiei valvei și a aortei ascendente în special când se preconizează o intervenție cu prezervarea valvei. 25.1.2.2. Evoluția naturală IA evoluează natural în funcție de etiologie, rapiditatea instalării și apariția complicațiilor cardiovasculare. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
IA acută severă se indică intervenția chirurgicală în urgență. În IA cronică, obiectivele corecției chirurgicale presupun ameliorarea prognosticului, diminuarea simptomelor, prevenția insuficienței cardiace, evitarea complicațiilor la pacienții cu dilatare anevrismală a aortei ascendente, evitarea decesului. Evaluarea preoperatorie presupune ETE și ecocardiografie transtoracică (ETT), ECG, test de efo rt pentru diagnosticarea anomaliilor latente ale funcției VS, cateterism cardiac (evaluarea arterelor coronare, a funcției ventriculare și a aortei ascendente), ecografie caroti- diană, CT/IRM pentru evaluarea aortei ascendente la pacienții cu sindrom Marfan
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pulmonară masivă. Schimbarea obișnuită este lărgirea arterei pulmonare și a compartimentelor drepte ale cordului. Pot apare focare infiltrative la nivelul plămânului sau atelectazii. Semnele radiologice certe se instalează de obicei doar după ore de la debut [1, 2,5,8,13). Ecocardiografia transtoracică (TTE) și transesofagiană (TEE) are sensibilitate de 80-90% și specificitate de aproape 100% la embolia pulmonară masivă. Aspectele ecocardiografice tipice sunt reprezentate de: dilatația ventricolului drept, asociată de hipochinezie, hipertensiune pulmonară, mișcări paradoxale ale septului interventricular („mișcare de bombare
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
decât trombembolismul pulmonar cronic. - Electrocardiograma prezintă deviație axială dreaptă, semne de hipertrofie dreaptă și nu rareori bloc incomplet sau complet de ramură dreaptă. - Eco-Doppler venos periferic poate evidenția sechele de tromboză venoasă periferică la 35-45% din cazuri [1,2,6]. - Ecocardiografia transtoracică evidențiază în funcție de stadiul evolutiv al bolii, grade diferite de supraîncărcare ventriculară și dilatare a atriului și ventricolului drept. Funcția sistolică ventriculară este deprimată, insuficiența tricuspidă este constantă, septul interventricular este deplasat la stânga, fiind afectate funcția diastolică și sistolică a
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
de citoliză miocardică, DDimeriîn limite normale și ProBNP cu valori crescute1055pg/ml. Diagnosticul prezumtiv pe baza anamnezei, simptomatologiei, a examenului fizic a fost de „Tamponadă cardiacă. Accident la puncția osoasă sternală. Obs. Disecție de aortă”. S-a efectuat în urgență ecocardiografie transtoracică care a relevat prezența lichidului pericadic 16 mm, distribuit circumferențial, iar pentru elucidarea etiologiei certe a hemopericardului s-a efectuat computer tomografie în urgențăcare a confirmat, de asemeni, prezența lichidului pericardic și a infirmat disecția de aortă. Sub monitorizare
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Iulia-Cristina Roca, Ciprian Rezuş, Mihaela Grecu, Gabriela Dorohoi, Diana Carmen Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1089]
-
unde P înalte, prelungirea intervalului P-R, sau aritmii atriale, toate acestea apărând în general la copiii mari și adulți. Radiografia toracică este modificată in DSA largi: supraîncărcarea circulației pulmonare dilatarea arcurilor corespunzătoare atriului drept, ventriculului drept și arterei pulmonare. Ecocardiografia este metoda principală de diagnostic și evaluare a DSA. Examinarea bidimensională (2D) permite determinarea localizării și mărimea defectului, precum și impactul hemodinamic asupra AD și VD. Cea mai bună incidență este cea subxifoidiană deoarece septul atrial este aproape perpendicular în această
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cave. Examenul Doppler pune în evidență fluxul prin defect care de obicei este laminar și ușor de evidențiat, dar în cazurile de DSA mic, restrictiv crește velocitatea și turbulența jetului [6]. La pacienții cu imagine transtoracică suboptimală este obligatorie efectuarea ecocardiografiei transesofagiene. Cateterismul cardiac nu se efectuează de rutină la pacienții cu tablou clinic și ecocardiografic tipic de DSA. Este însă obligatoriu pentru evaluarea anomaliilor asociate: stenoza pulmonară valvulară, hipertensiune pulmonară, pentru poziția și conexiunile venelor pulmonare, precum și la pacienții vârstnici
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
mici. Un „shunt” mare produce cardiomegalie, accentuarea arcului inferior și mijlociu stâng și încărcarea circulației pulmonare iar apariția hipertensiunii pulmonare determină accentuarea arcului inferior drept și hipertransparența pulmonară periferică. În HTP severă dimensiunea cordului scade iar vascularizația pulmonară este redusă. Ecocardiografia (M-mod, 2D, Doppler) reprezintă principala metodă de diagnostic, fiind în majoritatea cazurilor suficientă pentru stabilirea indicației de tratament. Examinarea trebuie efectuată în mai multe incidențe pentru a putea preciza cu exactitate poziția și dimensiunea DSV. Defectele largi, mai mari
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
copiii cu CAP mic. Se decelează HVS la cei cu CAP larg; când se asociază HTP apare hipertrofia biventriculară. Radiografia toracică: modificată în prezența unui „shunt” semnificativ: cardiomegalie, arcul mijlociu stâng proeminent, circulație pulmonară încărcată cu hipertransparență periferică in HTP. Ecocardiografia. Este metoda folosită pentru identificarea canalului arterial dar și pentru excluderea altor anomalii asociate. Un CAP larg poate fi vizualizat și măsurat în imaginea 2D în timp ce un CAP mic este adesea vizibil numai Doppler color. Examinarea Doppler color permite identificarea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
evidențiază ax QRS deviat antiorar, hemibloc anterior stâng, BRD, frecvent BAV grad I, interval P-R prelungit, hipertrofie biatrială și biventriculară. Radiografia toracică evidențiază circulație pulmonară încărcată cu hipertransparență pulmonară periferică în HTP, cardiomegalie, dilatarea AS în regurgitarea mitrală severă. Ecocardiografia reprezintă modalitatea principală de diagnostic a CAV. Rolul ecocardiografistului nu este doar acela de a stabili mărimea DSA sau DSV, ci și anatomia și funcționalitatea valvei atrioventriculare, echilibrul biventricular (măsura în care valva atrio-ventriculară este dedicată ambilor ventriculi sau predominant
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]