5,804 matches
-
colecțiilor restante după explorarea incompletă. flegmonul retrotendinos se dezvoltă înapoia tendoanelor și determină compresiuni nervoase. Ambele forme se manifestă prin congestie și tumefacție mediopalmară cu durere spontană, exacerbată de tentativa de extensie a degetelor. Degetele sunt în semiflexie; poate apărea edem dorsal. Există riscul de difuziune spre pielea palmară (abces în „buton de cămașă”), loja tenară (pe traiectul ramului tenarian al nervului median) și către antebraț prin canalul carpian. Tratamentul constă în incizie sub anestezie generală. În localizările profunde, retrotendinoase, se
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Fierul eliberat din globulele roșii hemolizate se combină cu hidrogenul sulfurat producând fier sulfurat, care colorează în brunverzui mușchiul. În mod obișnuit, apar plaje necrotice în ficat, splină, rinichi și ganglioni ca efect al toxinelor absorbite. Mușchii sunt tensionați, cu edem și modificări de culoare, variind de la cărămiziu la verde sau negru. Între mușchi și țesutul subcutan se dezvoltă colecții gazoase. 9.2.3. TABLOU CLINIC Numeroase cazuri de gangrenă gazoasă sunt de origine endogenă prin contaminare cu flora intestinală [4
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
sau eventuală agitație psihomotorie; limba este uscată și încărcată; abdomenul poate fi destins; uneori subicter. 2. Semne locale: durerea este foarte importantă, mai ales inițial, datorită presiunii gazelor degajate; ulterior ea poate diminua în intensitate; la nivelul plăgii se constată edem important cu scurgerea unei serozități de culoare roz murdară. Pielea este palidă și, în timp, se instalează peteșii echimotice. La palpare apar crepitații caracteristice datorită gazelor de sub piele. Mușchii din zonă sunt paretici, de culoare cărămizie sau negru-verzuie[10]. Uneori
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
apar crepitații caracteristice datorită gazelor de sub piele. Mușchii din zonă sunt paretici, de culoare cărămizie sau negru-verzuie[10]. Uneori gangrena gazoasă poate apărea în zone acoperite de aparat gipsat. În această situație se constată: senzație de arsură la nivelul plăgii, edem la extremitatea membrelor, semne generale de toxemie (febră, modificări ale pulsului și stării generale). 3. Semne radiologice: zone transparente datorate gazului ce pot preciza nivelul extensiei lezionale. Prezența gazelor în țesutul subcutan nu înseamnă întotdeauna gangrenă gazoasă! 9.2.4
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
scrotală Fournier) [15]. Necroza consecutivă microtrombozelor vasculare afectează atât pielea cât și straturile profunde. Zona afectată, inițial foarte dureroasă, devine ulterior insensibilă prin distrugerea nervilor senzitivi. Procesul se extinde în continuare în țesutul celular, fascii și mușchi cu apariția unui edem inflamator palid, uneori cu producere de gaz și evoluție către necroză. Febra, tahicardia și șocul consecutive toxemiei apar în primele ore. Tratamentul include resuscitare și echilibrare hidroelectrolitică, antibioticoterapie în triplă asociere (penicilină, metronidazol, aminoglicozide) precum și abord chirurgical precoce cu excizie
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
bacil gram negativ, capsulat și sporulat. La microscop se prezintă sub forma unor bastonașe cilindrice cu capete pătrate, izolate sau în mici lanțuri de 2 sau 3 articole, înconjurate de o zonă clară considerată a fi capsulă. Bacilii izolați din edemul lezional sunt mai lungi iar cei din culturile lichide se prezintă sub formă de adevărate filamente articulate între ele. În forma capsulată sau sporulată este foarte rezistent, găsindu-se pe sol și plante, mai ales în locuri unde au fost
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
ori de origine animală (profesiile expuse: ciobani, măcelari, tăbăcari). 9.4.2. ANATOMIE PATOLOGICA Pătruns în piele, bacilul generează o reacție inflamatorie dermică profundă datorită căreia pielea se detașează și ulterior se necrozează. În jurul leziunii inițiale se produce un important edem în al cărui lichid se constată prezența germenilor . Leziunea constituită, pustula malignă, este formată dintr-o zonă centrală neagră, de piele necrozată înconjurată de un șirag de vezicule secundare și în afara acestora, o zonă areolară eritematoasă extensivă situată pe o
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
45 zile fenomene generale de toxemie: frison, febră, tahicardie, cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională. Dacă leziunea este la nivelul feței, laxitatea țesutului celular permite dezvoltarea unei forme clinice particulare: edemul malign al feței. Descris prima dată de Bourgeois, edemul malign este caracterizat de absența escarei centrale tipice și a coroanei veziculare . Frecvent a fost observat ca plecând de la pleoape și extinzându-se la față, gât și chiar extremitatea superioară a
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională. Dacă leziunea este la nivelul feței, laxitatea țesutului celular permite dezvoltarea unei forme clinice particulare: edemul malign al feței. Descris prima dată de Bourgeois, edemul malign este caracterizat de absența escarei centrale tipice și a coroanei veziculare . Frecvent a fost observat ca plecând de la pleoape și extinzându-se la față, gât și chiar extremitatea superioară a toracelui. Tumefacția edematoasă este palidă, gelatiniformă, semitransparentă, galbenă sau
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
menționând că profunzimea lor depinde atât de temperatură cât și de timpul de acțiune a agentului vulnerant. Punerea în contact a tegumentelor arse în faza acută - imediat după accident - cu gheață sau apă rece pentru efectul lor analgezic și prevenirea edemului a fost promovată de către H. Early în lucrarea să „însemnătatea micșorării efectelor focului asupra corpului uman” (1799). Dupuytren (1832) a elaborat 1ucrări asupra profunzirmii leziunilor combustionale - pe care le clasifică în șase grade (!) și a descris fazele de evoluție în
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
este cel anatomo patologic. Aprecierea clinică este cea care prevalează în orientarea tratamentului local și general. 15.4.1. GRADUL I Morfopatologic apare afectarea plexurilor intraepiteliale cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și hiperpermeabilizare capilară; Clinic eritem, edem, căldura locală, usturime; Evoluție restitutio ad integrum. 15.4.2. GRADUL ÎI Morfopatologie: se distrug toate straturile epidermului, inclusiv cel germinativ dar nu și membrana bazala; rezervele epiteliale sunt decapitate, dar nu distruse; fundurile de sac glandulare și foliculii piloși
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile datorită acțiunii directe asupra plexurilor subepidermice. Clinică: flictena de gradul ÎI cu lichid serocitrin; planșeul este alcătuit din resturi de strat germinativ și membrana bazala; durere vie după îndepărtarea flictenei; eritem, edem, căldura locală, usturime; aspectul local după îndepărtarea flictenei: dermul denudat are aspect roșuviolaceu cu picheteuri albicioase, extrem de sensibil la atingere; Evoluție: Restitutio ad integrum, fără cicatrici vicioase, dar cu posibile modificări de culoare de amploare variabilă de la individ la individ
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
musculare netede longitudinale și circulare în timp ce PGE2 le relaxează pe cele circulare și inhiba secreția gastrica (efect antiulceros) și reduce absorbția intestinala. PGF2α are acțiune bronhoconstrictoare iar PGE2 bronhodilatatoare. Prostaglandinele E și F sunt implicate în astmul bronșic, embolie și edemul pulmonar. Trebuie reținut efectul vasodilatator al PGI2, efectul de creștere a permeabilității capilare (potențând acțiunea histaminei și bradikininei ) pe care il au PGE2, PGD2 și prostaciclina. Prostaglandinele sunt responsabile de producerea febrei și a durerii în inflamație. Pe tegumenele arse
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
permeabilității pentru proteine, conducând la pierderea de lichide și proteine intravasculare. Deplasarea proteinelor și lichidelor prin membrana endoteliala este dictată de echilibrul presiunilor osmolare și hidrostatice. La nivelul leziunii de arsură modificările tisulare locale sunt dominate de creșterea progresivă a edemului prin creșterea permeabilității capilare și a presiunii hidrostatice ca urmare a acțiunii vasoactive a mediatorilor chimici (histamina, serotonină, radicali de oxigen, kinine și prostaglandine). Ca rezultat al alterării permeabilității vasculare și a interstițiului în zona arsă se produce o infuzie
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
la nivelul țesutului ars, cu 10 15 mEq/l mai mult decât în plasma și cu tendința de accentuare a acestei diferențe. Aceasta ar putea explica dezechilibrul inițial al presiunii osmotice asociat cu pierderea de sodiu care trebuie rapid corectata. Edemul crește timp de circa 36 de ore de la traumatism datorită efectului hidrostatic crescut al presiunii tisulare, în primele ore existând o dinamică ridicată a lichidelor și proteinelor. Fiziopatologia edemului postcombustional nu este încă pe deplin elucidata. S-a observat o
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
presiunii osmotice asociat cu pierderea de sodiu care trebuie rapid corectata. Edemul crește timp de circa 36 de ore de la traumatism datorită efectului hidrostatic crescut al presiunii tisulare, în primele ore existând o dinamică ridicată a lichidelor și proteinelor. Fiziopatologia edemului postcombustional nu este încă pe deplin elucidata. S-a observat o creștere a fluxului sangvin în microcirculație atât în țesuturile arse cât și în cele nearse. La nivelul țesuturilor arse apare o scădere tranzitorie a fluxului sangvin urmată de vasodilatație
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
pe deplin elucidata. S-a observat o creștere a fluxului sangvin în microcirculație atât în țesuturile arse cât și în cele nearse. La nivelul țesuturilor arse apare o scădere tranzitorie a fluxului sangvin urmată de vasodilatație arteriolară. Rata și volumul edemului depind de profunzimea arsurii și de cantitatea de fluide administrată. În arsurile mari, edemul este maxim de obicei la 18-24h. Edemul care apare și în țesuturile nearse s-ar datora creșterii generalizate a permeabilității microvasculare. Edemațierea țesuturilor nelezate din arsurile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
în țesuturile arse cât și în cele nearse. La nivelul țesuturilor arse apare o scădere tranzitorie a fluxului sangvin urmată de vasodilatație arteriolară. Rata și volumul edemului depind de profunzimea arsurii și de cantitatea de fluide administrată. În arsurile mari, edemul este maxim de obicei la 18-24h. Edemul care apare și în țesuturile nearse s-ar datora creșterii generalizate a permeabilității microvasculare. Edemațierea țesuturilor nelezate din arsurile mari de peste 25-30% se poate explica fie prin acțiunea sistemică a unor mediatori eliberați
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
nearse. La nivelul țesuturilor arse apare o scădere tranzitorie a fluxului sangvin urmată de vasodilatație arteriolară. Rata și volumul edemului depind de profunzimea arsurii și de cantitatea de fluide administrată. În arsurile mari, edemul este maxim de obicei la 18-24h. Edemul care apare și în țesuturile nearse s-ar datora creșterii generalizate a permeabilității microvasculare. Edemațierea țesuturilor nelezate din arsurile mari de peste 25-30% se poate explica fie prin acțiunea sistemică a unor mediatori eliberați local fie prin mecanisme încă necunoscute. În
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
și în țesuturile nearse s-ar datora creșterii generalizate a permeabilității microvasculare. Edemațierea țesuturilor nelezate din arsurile mari de peste 25-30% se poate explica fie prin acțiunea sistemică a unor mediatori eliberați local fie prin mecanisme încă necunoscute. În țesuturile nearse, edemul apare mai târziu decât în cele arse datorită hipoproteinemiei care atinge valoarea maximă la 8-12 ore după accident. Edemul postcombustional determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
25-30% se poate explica fie prin acțiunea sistemică a unor mediatori eliberați local fie prin mecanisme încă necunoscute. În țesuturile nearse, edemul apare mai târziu decât în cele arse datorită hipoproteinemiei care atinge valoarea maximă la 8-12 ore după accident. Edemul postcombustional determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
mai târziu decât în cele arse datorită hipoproteinemiei care atinge valoarea maximă la 8-12 ore după accident. Edemul postcombustional determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
determina scăderea oxigenării tisulare și a fluxului sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
sangvin, ceea ce crește ischemia și favorizează infecția în niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
niște țesuturi deja compromise de arsură. Edemul toracic poate creea dificultăți respiratorii importante ducând chiar la insuficientă pulmonară. În plan terapeutic trebuie făcută diferența între edemul țesuturilor arse (greu de prevenit) și edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]