12,690 matches
-
Ion Simuț În imensa corespondență primită de Nicolae Iorga, editorii Petre Țurlea și Stelian Mândruț au ales o secvență tematică: aceea privitoare la relațiile unor universitari clujeni cu Nicolae Iorga, de la înființarea Universității românești din Cluj, în 1919, și până la moartea savantului, în 1940. E vorba de 283 de scrisori
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
-și îndeplinească programul, urîndu-le totodată să aibă o rezonanță mare și un tiraj pe măsură. Dilemateca Dilemateca se numește primul număr al unei noi reviste din familia Dilemei. Apariție lunară (în ultima vineri). Preț 4,9 lei. Pagini 84. Senior editor Mircea Vasilescu. Editori coordonatori: Simona Sora și Marius Chivu. Prezentarea grafică Dan Stanciu, inventatorul cuvântului "Dilemateca". Lansarea a avut loc într-o grădină bucureșteană, cu vinul lui Dinescu pe masă. Scopul declarat al revistei: să fie un echivalent românesc al
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
urîndu-le totodată să aibă o rezonanță mare și un tiraj pe măsură. Dilemateca Dilemateca se numește primul număr al unei noi reviste din familia Dilemei. Apariție lunară (în ultima vineri). Preț 4,9 lei. Pagini 84. Senior editor Mircea Vasilescu. Editori coordonatori: Simona Sora și Marius Chivu. Prezentarea grafică Dan Stanciu, inventatorul cuvântului "Dilemateca". Lansarea a avut loc într-o grădină bucureșteană, cu vinul lui Dinescu pe masă. Scopul declarat al revistei: să fie un echivalent românesc al revistei Lire, de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Deoarece în epoca pe care - să fim drepți - înclinăm a o idealiza, cea a Junimii, scrisul era socotit nu mai mult decît o "îndeletnicire gratuită", Maiorescu însuși împărtășind o asemenea inicvă opinie. Drept urmare, după o viață de luptă acerbă cu editorii și librarii, Caragiale se rostea cu un patetism, cu acest prilej, nedisimulat: "Douăzeci și patru de copii să am - să mă ferească Dumnezeu! - pe toți i-aș face oameni politici, adică avocați: și dacă unul n-ar fi în stare să învețe
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
alterată de o antipatie apriorică și cu neputință de vindecat? Ne gîndim la conferința de presă de la GDS, din joi 4 mai, avînd ca temă parteneriatul dintre AER și Ministerul Culturii. Incompatibilitatea de opinii între Gabriel Liiceanu, președinte al Asociației Editorilor din România (AER), și ministrul secretar de stat Ioan Onisei a făcut ca de proiectul parteneriatului să se aleagă praful. Acest episod l-am găsit înfățișat în două reviste culturale bucureștene: Revista 22 și Observator cultural. În prima revistă, Rodica
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
studențești în Europa” și veți scrie sau aproape ați terminat „Excursii în Statele Unite”? C.P.: Nu, abia am scris primele zece pagini. Dar anul acesta, până în octombrie, sper să o dau la imprimerie... D.C.: ...Deci, eu vin din California Hollywood, și editorul meu de ziar locuiește în Montreal - Canada. Suntem acum aici, dar asta e ca o paranteză, pentru că vreau să vă provoc, mai ales că veți scrie această carte cu excursii în America, incluzând și Canada... C.P.: Mexic, Statele Unite și Canada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Văceanu, I. Haiku, etc) și București.. Președintele acelui simpozion a fost Radu Florescu, secretar pcr Timiș ( după 1989, a înființat Partidul Socialist al Muncii, succesor fiind apoi Păunescu, etc). Eram la o masă cu excelentă poeta Doina Uricariu, Cornel Popescu, editorul meu de la Cartea Românească, Valeriu Bîrgău și alții, ce nu vor fi uitat ...Paul Anghel a fost un publicist, ideolog și scriitor total aservit lui Ceaușescu, dictaturii comuniste și un protocronist fanatic. Din “vastă” opera, maculatura a rușinii și minciunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Macedonski” Reproș Ce folos că altădată M-ai scos de sub urmărire Când m-agăți de astă dată și mă treci la nemurire! Dorința acuzatului Te implor, ca niciodată, ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și scriitor Și-a-ncropit o editură Ce lucrează cu mult zel, Singur, la maculatura, O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nitrogen Compounds,” apărută la New York în 1973. Profesorului Thomas M. Graber, 19172007, ale cărui titluri au fost DMD, MSD, PhD, Odont. Dr. hc., DSc, ScD, MD, FRCS, University of Illinois, Chicago, îi sunt recunoscător pentru că m-a redat cercetării. În calitate de editor al celei mai importante reviste de specialitate din ortodonție, m-a îndrumat spre analiză și discuția aparatelor folosite în acest domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă P. G., atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI - prescurtat GNO), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960. footnote>. În Omilia a 12-a, el reflectează asupra caracterului extraordinar de frumos al tuturor lucrurilor create, între care se numără și umanitatea care, făcută frumoasă prin iradierea (φαιδρός) vieții, este dotată cu o frumusețe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
A Reareading of Gregory of Nyssa’s De hominis opificio”, în Journal of Early Christian Studies, 7, 1999, p. 219-247; Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophyin Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 227-246; Morwenna Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, în special p. 56-64. Lista ar mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al subiectului uman ca nucleu al raționalității dotat cu impulsuri ...”<footnote Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophy in Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 229. footnote>. Ca atare, în viziunea lui Stead, realizarea umană ar fi o problemă de separare a impulsului și dorinței pentru proiectul subiectului rațional de a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
din arhiva rămasă de la tatăl său. Am ales pentru a le publica în România literară două scrisori către poet, una trimisă în 1938 de Ștefan Baciu, alta, din 1989, de la criticul Mircea Zaciu. Mai publicăm un memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm ce
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
sub sceptrul său! Dl. Dulea - care mi-a distrus Dicționarul, unde aveați un frumos capitol. Din informațiile culese acolo cu trudă de peste zece ani, se înfruptă acum - căci volumul I (A-L) circulă în cîteva zeci de exemplare speculate de editor și cenzori - se înfruptă, zic, prefațatorii de ocazie și autori de improvizații istorico-literare. Dar - părăsind zonele nefaste - cîtă satistacție îți furnizează adevărata poezie ce respiră din întregul Dvs volum! Puteți fi mulțumit că ați jucat un rol major în mișcarea
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Aveam o tipografie mică cu o singură mașină plană Nr. 6. Aici am început să tipăresc pe cheltuiala mea primele lucrări ale unei întregi serii de scriitori, azi cu renume, care pe atunci erau lipsiți de mijloace și nu găseau editori în altă parte. Riscurile erau mari căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra cei mai mulți dintre ei erau poeți iar publicul cetitor nu avea gustul format pentru poezii. Gîndul însă că prin activitatea mea aveam să contribui la promovarea
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
suntem mai puțin responsabili pentru că, sub ochii noștri, mor ocupații culturale de mare valoare. Am scris de câteva ori pe această temă. Mai mult, la Institutul Cultural Român încercăm de aproape doi ani să punem pe picioare o echipă de editori - iar rezultatele sunt deprimante. Înafara celor câțiva eroi încă în viață (de la Niculae Gheran la D. Vatamaniuc și de la G. Pienescu la Gabriela Omăt, Cornel Simionescu, George Gană - și alți câțiva pe care îi rog să mă ierte că nu
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
fiecare un pisc în genul lui - ei bine, acești ași sunt prea snobi ca să laude un simplu fabricator de succes. Nici temele mele, de la antropologie la holocaust, nu sunt ,ușoare", nici drumul cărților n-a fost neted când am căutat editori - ba dimpotrivă - întoarcerea, de pildă, a trecut prin 18 respingeri până s-o publice Grove Press din New York. Hazardez o teorie: dacă Patapievici scria Zborul la Paris ori Londra, ar fi avut la început mai mulți fani englezi ori francezi
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
basarabeni Vakulovski). Una dintre problemele cu care se confruntă este chiar această multiplă specializare ce-l proiectează uneori în plin conflict de interese. Mai mulți colaboratori ai Editurii Aula întrerup indignați relațiile cu directorul acesteia, nevoind să facă distincție între editorul Mușina și scriitorul cu același nume. Primul publică volume într-un regim al economiei de piață și încheie contracte cu diverși autori; al doilea este el însuși autor și își îngăduie prezervarea tuturor libertăților sale critice și creatoare. ,Cămașa de
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
scriitorul cu același nume. Primul publică volume într-un regim al economiei de piață și încheie contracte cu diverși autori; al doilea este el însuși autor și își îngăduie prezervarea tuturor libertăților sale critice și creatoare. ,Cămașa de forță" a editorului este atât de strâmtă, încât numai patul procustian al criticului care lucrează și ca PR o întrece în inconfort: ,Cel mai periculos pentru mine, acum, e că risc să-mi pierd colaboratorii de la editură. Dacă n-aș fi editor, lucrurile
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
a editorului este atât de strâmtă, încât numai patul procustian al criticului care lucrează și ca PR o întrece în inconfort: ,Cel mai periculos pentru mine, acum, e că risc să-mi pierd colaboratorii de la editură. Dacă n-aș fi editor, lucrurile ar fi suportabile. Editorul (neguțătorul, că tot vorbeam despre el într-o scrisoare anterioară) e, trebuie să fie maleabil, o persoană Ťfără oaseť, un contorsionist. Dar unul șters, cameleonic, mai exact spus, care n-are identitate. Nu una exterioară
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
strâmtă, încât numai patul procustian al criticului care lucrează și ca PR o întrece în inconfort: ,Cel mai periculos pentru mine, acum, e că risc să-mi pierd colaboratorii de la editură. Dacă n-aș fi editor, lucrurile ar fi suportabile. Editorul (neguțătorul, că tot vorbeam despre el într-o scrisoare anterioară) e, trebuie să fie maleabil, o persoană Ťfără oaseť, un contorsionist. Dar unul șters, cameleonic, mai exact spus, care n-are identitate. Nu una exterioară, oricum; eventual una doar Ťinterioarăť
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
neguțătorul, că tot vorbeam despre el într-o scrisoare anterioară) e, trebuie să fie maleabil, o persoană Ťfără oaseť, un contorsionist. Dar unul șters, cameleonic, mai exact spus, care n-are identitate. Nu una exterioară, oricum; eventual una doar Ťinterioarăť. (...) editorul e, trebuie să fie, în spațiul public, cineva aproape anonim, fără personalitate, un fel de valet, de majordom. Or eu, în scrisori, eram, sunt exact pe dos. Spun și spun și spun și spun (aproape) fără să mă cenzurez. În
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod înduioșător. Provincia îngroașă tușele acestui contrast, dar nici Bucurescii culturali nu stau prea comod în scrisorile cu ghimpi ale eseistului editor, universitar și poet. Unii sunt provinciali în raport cu capitala României, ceilalți sunt marginali față de capitalele artistice ale lumii de azi: ,O mentalitate de margine resentimentară, obidită, pe care - la un alt nivel și cu un alt orizont de referință - o regăsim
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
câtă a rămas neatinsă de corvezile zilnice. Și, riscând să plec pe un drum bătătorit, cred că îmi place să scriu fiindcă mi-a plăcut și-mi place în continuare să citesc. (În treacăt fie spus, nici nu poți fi editor de carte dacă nu te simți convocat mereu la întâlnirea cu pagina scrisă.) Când a declarat că ,ai atâtea vieți câte cărți ai citit", Gabriel Liiceanu a rostit un lucru căruia îi dădusem la rândul meu târcoale, fără să găsesc
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]