199,855 matches
-
conduci un popor, trebuie să ai cultură politică, educație politică și talent de conducător. Ion Iliescu avea vocație și cultură politică, dar, până la urmă, lipsa de educație a început să se vadă. Emil Constantinescu nu avea cultură și talent, doar educația politică nefiindu-i de ajuns. Traian Băsescu nu are cultură politică și ne conduce cum poate, cu simțul nativ și autoeducația de pe vapor. Petre Roman, veșnic rotitor în jurul cașcavalului puterii, nu are talent și educație politică, Teodor Stolojan nu are
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
avea cultură și talent, doar educația politică nefiindu-i de ajuns. Traian Băsescu nu are cultură politică și ne conduce cum poate, cu simțul nativ și autoeducația de pe vapor. Petre Roman, veșnic rotitor în jurul cașcavalului puterii, nu are talent și educație politică, Teodor Stolojan nu are vocație de conducător, Corneliu Vadim Tudor nu are talent și educație politică. Nicolae Ceaușescu și Gigi Becali fac parte din seria nativilor politici a lui Stalin, Hitler care, ocupați cu propria lor idee fixă și
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
politică și ne conduce cum poate, cu simțul nativ și autoeducația de pe vapor. Petre Roman, veșnic rotitor în jurul cașcavalului puterii, nu are talent și educație politică, Teodor Stolojan nu are vocație de conducător, Corneliu Vadim Tudor nu are talent și educație politică. Nicolae Ceaușescu și Gigi Becali fac parte din seria nativilor politici a lui Stalin, Hitler care, ocupați cu propria lor idee fixă și luați cu conducerea, n-au mai avut timp să se educe și să se cultive, nici măcar
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
construi ceva performant. Democrația exclude embrionii unei viitoare tiranii, dar, dacă tirania reușește să se instaureze, degeaba plângem că am votat ca orbii. Problema noastră nu e Gigi Becali, țara fiind plină de vadimi, becali sau vanghelii, ci lipsa de educație și cultură politică a electoratului care poate vota așa ceva, specific oricărei societăși pre-democratice, aflată într-o prea lungă perioadă de preaderare la structuri civilizate politic. Democratizarea Ungariei a început cu 10 ani înaintea căderii comunismului, nu cu 10 ani după
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
actorilor la vârsta la care se pensionează toată suflarea. Nici unul dintre proștii legislatori nu se referă la pensionarea înainte de termen a militarilor, de exemplu, sau a aviatorilor. Referirea le-ar fi ruinat argumentul principal, privind aplicarea nediferențiată a legii. Ministerul Educației i-a eliminat din CNADTU pe toți cei apropiați de 65 de ani. Dar, ca să încep cu sfârșitul, nu cumva tocmai în acest Consiliu care decide promovările își aveau locul "bătrânii" dascăli? Și oare la 62 de ani un medic
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
în lucrări de specialitate. La drept vorbind, n-a fost vorba, în cazul meu, de o opțiune, ci mai degrabă de-o determinare interioară. Să ne mutăm, puțin, în altă parte. Dacă ați avea, astăzi, poziția din '90, în Ministerul Educației, ce-ați schimba? Mă tem că întrebarea deschide o cutie a Pandorei. Pentru a vă răspunde corect, fără eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
domenii nu ușor de sistematizat, cîtă nevoie avem de profesioniști. (S.V.) Viața aiurea mi se părea ficțiune, realitatea era la București Doamnă Monica Heintz, ați plecat din România cînd vă pregăteați să dați la facultate, să vă alegeți o carieră. Educația din școală, semnalele pe care le primeați din jur vă spuneau că reușește cine muncește, sau dim potrivă? Nu îmi amintesc ca succesul să se fi evaluat numai în termeni de muncă sau nemuncă. În cadrul școlii, înainte de 1989, se vorbea
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
li se propună așa ceva. Din cauza aceasta am pierdut ocazia de a le măsura frustrarea la fața locului. Cam pe la ce etaj al piramidei lui Maslow ne oprim, considerîndu-ne mulțumiți? Ce ar însemna un român care se respectă? În funcție de pregătirea profesională, educație și caracter, așteptările variază. Și, o dată cu ameliorarea situației în România, ele vor crește. Un salariu decent, condiții de muncă decente, o muncă valorizantă și niște relații cordiale de muncă i-ar mulțumi pe mulți. Curînd însă nu va mai fi
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că ar mai fi o a treia soluție: să-și construiască și rezolve SINGUR destinul, nici după indicații de la Kremlin, nici de la Casa Albă, ci din... mintea și bunul-simț și din geniul lui... tustrele anesteziate, azi: “Nu-i nevoie de educație/ne-am săturat de stiință/ dar ne trebuie docilitatea.../... Este nevoie de șefi și/de sclavi..........” (cf. Lumină vine de la Răsărit, p. 83). ...Și asta, TOTDEAUNA! ...În definitiv, lumea, de ieri sau de azi, nu-i nici bună, nici rea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
geografia altora. În numele comunismului se putea face orice. Deposedări de pământuri, naționalizări, deportări, arestări, exterminări, demolări de case, de biserici și de suflete, reeducări forțate. Cretinul avea șansa să-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren fertil, datorită putregaiului adus de apele mocirloase ale unei ideologii ostile bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îi dezvăluie tainele CREAȚIEI! Numai ea are dreptul SĂ ȘTIE! După trei ani copilul nu mai poate, nu mai știe, nu mai vrea sau poate nu mai este lăsat să dea răspunsuri. El, profetul atotștiutor, este preluat de SISTEMUL de educație care trebuie sa il învețe ce e VIAȚA și să uite UNIVERSUL, a cărui cheie o deține. Copilul Adolescent varsă din nou Lacrimi de Revoltă pentru educatorii și profesorii pe care ii iubește, dar care nu știu că EI NU
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi, privegheri, rugăciuni
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
chinurile la care vom fi supuși la judecata viitoare, și avându-i statornici în ajutor pe sfinți ne va fi mult mai ușor să ducem lupta pentru dobândirea virtuților<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
De nașterea unui prunc, se bucură nu numai omul, ci și Dumnezeu: nașterea unui copil este un eveniment pentru Dumnezeu Însuși, fiecare persoană fiind unică în ochii lui Dumnezeu; este un „altul”, un „tu”<footnote Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de astăzi, Edit. Deisis, Sibiu, 2000, p. 18. footnote>. Dumnezeu n-a fost constrâns de vreo necesitate ca să facă lumea, ci Însuși a hotărât, în voința Sa, ca toate făpturile să se poată bucura de plinătatea vieții
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
acești micuți (Matei 18, 14); să lăsăm deci copiii să vină la Mântuitorul și să nu-i oprim (Matei 19). Îi oprim să vină la El nu numai atunci când nu-i dorim, ci și atunci când nu ne ocupăm îndeaproape de educația lor creștină. Însă dacă educația își atinge scopul, binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă asupra părinților nu numai în această viață ci și în cea de după moarte, pentru că: nu este mică cinste să fie învrednicit cineva să treacă pe copiii lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
să lăsăm deci copiii să vină la Mântuitorul și să nu-i oprim (Matei 19). Îi oprim să vină la El nu numai atunci când nu-i dorim, ci și atunci când nu ne ocupăm îndeaproape de educația lor creștină. Însă dacă educația își atinge scopul, binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă asupra părinților nu numai în această viață ci și în cea de după moarte, pentru că: nu este mică cinste să fie învrednicit cineva să treacă pe copiii lui în Împărăția cerurilor și să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe care l-a avut Cuvântul asupra ei. Prin urmare, și ele „se înalță la un același nivel al
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23.9-12. footnote>. Filosofia conținută în Proverbe și Ecclesiast exersează ceea ce episcopul nyssean numește „facultatea pasională”, „mișcarea dorinței sufletului”<footnote Ibidem, I, 19, 11; 21, 16; 22, 14. footnote>. În mod evident, țelul acestei educații<footnote Martin Laird („Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 521) susține că este important să fim conștienți de o oarecare lipsă de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pasiune nepasională. Astfel de paradoxuri sunt tipice Sfântului Grigorie. Ele constituie pragul apofaticului și indică granița dincolo de care înțelesul noetic-erotic nu trece, ceea ce indică o ascensiune spre uniune dincolo de orice imagine și concept. În timp ce această nuanță apofatică caracterizează aparent sfârșitul educației solomonice timpurii a dorinței, reprezintă în mod evident și obiectivul primordial al Cântării Cântărilor<footnote Ibidem, p. 515. footnote>. Cu dorința întărită, purificată, amplificată și educată prin exercițiile de filosofie incluse în Proverbe și Ecclesiast, sufletul este pregătit pentru învățătura
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Interbelicul românesc a avut, în multe feluri, preocupare pentru tinerețe. Și mai mult, pentru tiparele după care, ascultînd, sau nu, de sfaturi, se așază tinerețea. Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație, se statornicește o societate. Așa că timpul dintre războaie s-a umplut cu scrisori, cu polemici sau cărți care aveau în ele ceva profesoral, foarte depărtat, însă, de sensurile de azi, specializate, plivite, ale lui "profesor". După cum nu mai recunoaștem, rar
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
de programă, să discute pe șleau cu școlarul valoarea ori nevaloarea cutărui text interzis." Însă înnoiri nu se pot face cu acei - mulți? puțini? - profesori plămădiți dintr-un material de duzină, trădîndu-și printr-o simplă vorbă găurile din propria-le educație, care-i fac, pe măsură ce ostenesc în meserie, sau chiar de la început, să semene cu niște mahalagii autoritari. De citit, de către toate profesoarele care ridică glasul, făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
de plîns, care-și ratează destinele lor și le-ncurcă pe-ale altora, decît siluitori, pasibili de condamnare, ai școlii românești. Una de care autorul a vreo 200 de pagini dezamăgite, cunoscător de franceză, germană și latină rătăcind prin haznalele educației de țară, nu pare să aibă ceva bun de spus, chiar dacă - ascuțită constatare, la '930... - "cine se ridică cu vrajbă împotriva tagmei din care face parte, trebuie să plece." O poză de ultimă filă, de trimis peste veac, în plicul
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
decât să-mi imaginez un răspuns: că unii dintre cei care sunt considerați, în mod rizibil, vârfuri ale culturii române, beneficiau din greu de atelele oficialității. S-au schimbat doar denumirile: astăzi nu mai e vorba de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ci de diverse posturi de televiziune și publicații. Oamenii sunt, însă, aceiași. Și cei care decid, și cei ridicați în slăvi.
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
ilegalitate. În ciuda încercărilor de exterminare cărora le-au căzut victime, cu precădere după 1948, alături de politicieni, și oamenii de cultură, o bună parte din forțele creatoare ale epocii venea direct din perioada interbelică, era reprezentată de personalități cu o serioasă educație artistică și academică și mulți dintre artiștii importanți erau acum la vîrste care nu mai îngăduiau nici un fel de educație. În această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ion }uculescu
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]