38,024 matches
-
România." Etc. etc. Lăsând de-o parte limbajul de balamuc, mentalitatea de milog (vezi "etica împărtășirii") și încurajarea furtului, a plagiatului, a însușirii muncii și gândirii altuia ("lupta împotriva proprietății intelectuale"), te întrebi: ce legătură au aceste idei cu discriminarea, egalitatea individului, nedreptățile și abuzurile politice? Doar corifeii acelor instituții ne pot spune. Textul te duce, însă, la ceea ce se află dincolo de sinistrele amestecuri ale politicului și economicului. Nu cred că trebuie săpat prea adânc pentru a da de profitorii unor
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
majorității. S.U.A. nu au în spate o istorie a diferențelor (colective sau individuale) precum bătrânul continent, iar evoluția lor comună le-a conferit trăsături ce justifică concluzia (sugerată de François Furet în Trecutul unei iluzii) că sunt - ca urmare a egalității acceptate consensual între indivizi - națiunea sau poporul burghez prin excelență. în Europa, dezvoltarea asincronică a structurilor statale și, implicit, a comunităților naționale, formate în epoci diferite, a generat configurarea unor orizonturi simbolice profund delimitate și dificil armonizabile. Iar experimentele politice
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
în raport cu legile și procedeele aplicate întregii populații. Faptul că în România mileniului al treilea afirmațiile patriotarde, etnicitatea și apartenența la diverse grupuri de presiune conferă statut privilegiat e o veritabilă crimă. Suntem încă departe și de "patriotismul civic" și de egalitatea clamată de mărimile zilei, dar batjocorită la scenă deschisă. Și suntem încă mai departe de normalitate. Popularitatea incredibilă a bisericii, într-o țară în care te șochează tocmai lipsa de credință, continuă să rămână pentru mine un mister insondabil. Există
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
civil - n-a devenit o unealtă a represiunii. De ce-ar fi făcut-o, atunci, niște oameni care se pretindeau "aleși", posedând, pe lângă "har", privilegii și imunități la care omul de rând din vremea comunismului nu visa? Pretind, prin urmare, egalitate de tratament pentru toți cei care au fost cetățeni ai României în perioada comunistă. Dacă unii dintre ei încearcă, prin strategii care amintesc de formulele de intimidare ale Securității, să se sustragă acestui control - care, finalmente, nu este al CNSAS
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
A decreta că ultimul cretin e egal cu savantul premiat cu Nobelul arată în ce fel și la ce intensitate își bat joc aceste creaturi de ideea de democrație. Ei pot și trebuie să fie egali într-o singură privință: egalitatea de șanse și egalitatea exercitării drepturilor constituționale. Dar de aici până la a uniformiza societatea e un drum fără sfârșit. Ceea ce ne lipsește, de fapt, e o politică educațională pe termen lung. Ce fel de cetățeni vrem să scoatem din școală
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
cretin e egal cu savantul premiat cu Nobelul arată în ce fel și la ce intensitate își bat joc aceste creaturi de ideea de democrație. Ei pot și trebuie să fie egali într-o singură privință: egalitatea de șanse și egalitatea exercitării drepturilor constituționale. Dar de aici până la a uniformiza societatea e un drum fără sfârșit. Ceea ce ne lipsește, de fapt, e o politică educațională pe termen lung. Ce fel de cetățeni vrem să scoatem din școală? Pentru ce-i pregătim
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
fost imens. A doua mare capcană în care a căzut televiziunea publică a fost încercarea de a se adapta la competiția cu vulgaritatea de neimaginat a posturilor private. Printr-o lege strâmbă, canalul public a fost pus pe picior de egalitate, în competiția pentru publicitate plătită, cu celelalte canale. În felul acesta, se crea o dublă inechitate: pe de o parte, aveam un canal de televiziune cu surse de finanțare multiple, pe de alta se deschideau baierele abuzurilor și corupției. Amestecul
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
l-a închinat, "realitățile sempiterne ale satului", în varianta sa maramureșeană, una dintre cele mai legate de conservarea tradiției, ale unui "suflet" iradiant al acestuia. Fervent al reîntoarcerii ideale în mediul natal, poetul îl echivalează cu o continuitate vitală, cu egalitatea cu sine a eternității: "Uneori acasă cînd revin/ îmi simt atît de aproape părinții/ încît uit pentru moment/ Că ei dorm/ Sub pacea salcîmului.// îmi reapar în gînd/ Cum cireșii în floare,/ Mă îmbrățișează, învie/ Cîntece din nord// Cucul vorbește
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
ce imagina ea s-a întemeiat tocmai pe această "joacă serioasă", pe bucuria de a pătrunde dincolo de oglindă. Ar fi dovadă de narcisism să spun că Dana mi-a ilustrat cărțile; de fapt a fost un dialog pe picior de egalitate, ca în sonatele pentru vioară și pian. După câteva cărți și premii obținute împreună ne-am încumetat să scoatem și o revistă pentru copii, revistă editată pe cont propriu în 1990 și 1991, când credeam cu toții că tot ce zboară
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
III Începutul Modernizării Rețeaua de școli primare din județul Gorj Legea instrucțiunii din 1864, instituie obligația instrucției elementare pentru toți copiii, indiferent de sex, cu vârsta de la 8 la 12 ani. Prin această lege s-au uniformizat programele de studiu, egalitatea sexelor la învățătură, pregătirea învățătorilor, ocuparea posturilor vacante prin concurs, inspectarea periodică a școlilor, de către revizori, recensamantul anual al copiilor de vârsta scolara, frecventarea școlii de toți copiii recenzați dar și obligațiile și indatoririle consiliilor comunale față de școală prin alocarea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
război împotriva Rusiei. Pentru a continua războiul, Imperiul Otoman a realizat unele reforme, cu ajutorul Franței, acestea fiind făcute în domeniul armatei, dar și în domeniul fortificațiilor. Planurile turcilor au fost zădărnicite datorită izbucnirii Revoluției Franceze și a devizei acesteia: „Libertate, egalitate, fraternitate”, care erau contrare spiritului de asuprire naționale și sociale. Pericolul care plana asupra monarhiilor europene datorită Revoluției Franceze din 1789, au determinat Imperiile Habsburgic și Rus să încheie pace cu Imperiul Otoman, în timpul domniei lui Abdul Hamid I, la
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
lui Abdul-Aziz (1816-1876). Este suveranul Imperiului Otoman, care a avut ocazia să recunoască statul național român și pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn legitim al acestuia. Acest sultan a rămas în istorie ca un suveran, care a tratat pe principiul egalității pe toți locuitorii Imperiului, indiferent de etnie. El spunea că „toți sunt fiii aceleiași patrii”. El n-a mai făcut distincția între musulmani, mozaici sau creștini, care trăiau în Imperiul Otoman. În anul 1869 va da o lege în acest
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Codul civil, acaparatorii trec la exploatarea în scop comercial a sistemului de resurse. Inegalizarea averilor și posibilitatea folosirii unor tehnici avansate de exploatare fac ca vechiul principiu al exploatării bunurilor după puteri și nevoi să devină o problemă în ceea ce privește menținerea egalității drepturilor de exploatare. Apariția unor noi competitori în cadrul interacțiunilor de exploatare a sistemului de resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită dintr-o perspectivă modernă . Adică, nu existau diferențe de proprietate semnificative, luând o măsură economică modernă; totuși, trebuie să fi existat diferențe în posesiuni ca, spre exemplu, numărul de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită dintr-o perspectivă modernă . Adică, nu existau diferențe de proprietate semnificative, luând o măsură economică modernă; totuși, trebuie să fi existat diferențe în posesiuni ca, spre exemplu, numărul de vite sau alte animale ori unelte. Aceste diferențe ar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puterea de muncă personală și numărul membrilor capabili de muncă ai gospodăriei, ar fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor sunt egale în sens economic și politic: în părți indivize egale din proprietatea obștii, în părți egale din produsul acesteia și în drepturi egale de participare la decizii. 4. Inalienabilitate - dreptul nu poate fi vândut sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]