911 matches
-
-se produce tulburări nervoase grave - pierderea cunoștinței, accese convulsive, abcese cerebrale, putând chiar surveni uneori moartea. Se asociază tulburări de creștere, îndeosebi staturale, dar de importanță variabilă [10]. EXAMEN OBIECTIV Stetacustic este prezent suflul cu următoarele caracteristici: -suflu sistolic de ejecție, perceput în aria pulmonară (spațiile II-III-IV) intercostal stânga parasternal); -intensitatea suflului este de grade variate, depinzând de gradul stenozei pulmonare, cu cât tetrada este mai severă cu atât suflul este mai scurt; -poate fi însoțit de freamăt în 50% din
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflului este de grade variate, depinzând de gradul stenozei pulmonare, cu cât tetrada este mai severă cu atât suflul este mai scurt; -poate fi însoțit de freamăt în 50% din cazuri. Alte semne: zgomot urmat adesea de un clic de ejecție aortică la 0,08-0,10”. -zgomot II este bine perceptibil pe marginea stângă a sternului, fiind audibilă componenta aortică particular de intensă, dar pe fonocardiogramă componenta pulmonară este prezentă, însă foarte slabă; -uneori: suflu continuu produs de un PCA sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
continuității normale între SIV și peretele anterior al rădăcinii aortice, aorta dilatată, „călare” pe SIV, VD dilatat, hipertrofiat, în Doppler color: mărimea și direcția shunt-ului, presiuni VD, AP. Ecocardiografia bidimensională indică originea AP din VD, modificările de la nivelul tractului de ejecție ventricular drept, hipoplazia moderată sau severă a arterei pulmonare și a ramurilor sale principale. 4. Cateterismul cardiac și angiocardiografia sunt decisive pentru diagnostic și pentru tactica operatorie care va fi adoptată, cu toate că studiile neinvazive sunt de o acuratețe crescută. Cateterismul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
computer tomografia (CT) rapidă pot delimita prezența și aspectul fluxului sanguin pulmonar, dar nu sunt foarte folosite. Ele sunt utilizate în special postoperator, pentru a aprecia cantitativ volumele bătaie ale ventriculului stâng și în special ale celui drept, fracția de ejecție, aspectul anatomic al TEVD, artere pulmonare, aorta și colateralele aorto-pulmonare și cuantificarea insuficiențelor valvulare restante (pulmonară, aortică și tricuspidiană). PERSISTENȚA CANALULUI ARTERIAL Persistența canalului arterial se întâlnește cu o frecvență de 12-15% din totalul cardiopatiilor congenitale atunci când survine izolată frecvența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
percepe numai un suflu sistolic, mai târziu diminuându-se și acesta astfel încât poate să lipsească atunci când presiunile din aortă și artera pulmonară se egalizează. Zgomotul 1 nu prezintă modificări decât în cazurile de HTP, când apare un clic sistolic de ejecție pulmonară. Zgomotul 2 poate fi precedat de un clic mezosistolic în spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
survine la 0,09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
teste imunologice. 2. Examenul radiologic toracic: - cardiomegalie, pulsații reduse, pericardită, pleurezie, leziuni infiltrative pulmonare. 3. ECG: segment ST subdenivelat, Taplatizat, negativ, rar unde Q, extrasistole atriale, ventriculare, tahiaritmii, tulburări de conducere. 4. Ecocardiografia: dilatație cardiacă, tulburări de contracție, fracție de ejecție globală scăzută, pericardită. 5. Scintigrafia miocardică, ventriculografia radioizotopică [10]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ Cardiomiopatiile reprezintă o problemă importantă în cardiologie, sub aspect epidemiologic, patogenetic, clinic și terapeutic. Cardiomiopatiile dilatative (CMD) constituie un grup heterogen de boli de cauze diverse, caracterizate prin afectarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semne de hipertensiune pulmonară. Figura 9.33. Cardiomiopatie dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura 9.34. Cardiomiopatie dilatativă, cord bovin (incidență P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia endomiocardică-pentru confirmarea sau excluderea unor cauze secundare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele gâtului); - la pacienții cu gradiente intraventriculare mari suflul reflectă atât turbulența din tractul de ejecție ventricular, cât și insuficiența mitrală concomitentă - astfel suflul este holosistolic cu iradiere spre apex și axilă; - se accentuează în timpul manevrei Valsalva (crește gradientul intraventricular) și la ridicarea din poziție ghemuită („pe vine”, „squatting”); - scade în poziție ghemuită și la strângerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fibrilația atrială, tahicardii paroxistice supraventriculare; - majoritatea morților subite sunt electrice prin fibrilație ventriculară; - examenul radiologic-poate fi normal; - ecocardiografia - hipertrofie septală asimetrică; - hipokinezie septală; - scăderea dimensiunii cavității VS; - afectarea complianței VS; - Doppler pulsatil, continuu -flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu aspect bisferian -, apexocardiograma - cu triplu impuls, jugulograma - undă atrială „a”proeminentă; - examenul radioizotopic-scintigrama de perfuzie și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la care au putut fi identificați, tratați și eliminați factorii precipitanți este mai bun decât prognosticul pacienților a căror boală cardiacă de bază a avansat până în stadiul de apariție a insuficienței cardiace. FORME CLINICE ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE INSUFICIENȚA CARDIACĂ ANTEROGRADĂ Ejecția insuficientă a sângelui în sistemul arterial: principalele manifestări clinice sunt determinate de reducerea debitului cardiac, având ca rezultat o reducere a perfuziei organelor vitale, incluzând creierul, musculatura scheletică și rinichiul, determinând confuzie, slăbiciune musculară și retenție hidrosodată. INSUFICIENȚA CARDIACĂ RETROGRADĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase, boala Beri-Beri, boala Paget, anemie, sarcină. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ SISTOLICĂ Este o tulburare de ejecție a sângelui - status inotrop deprimat: principalele manifestări clinice sunt consecința unui debit cardiac anterograd insuficient. Exemple: embolism pulmonar acut masiv, cardiomiopatie dilatativă. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DIASTOLICĂ Reprezintă alterarea capacității ventriculilor de a accepta sângele, un defect al umplerii ventriculare care poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt excluse zgomotul III fiziologic la copiii și adulții tineri sănătoși, pericardita constrictivă, regurgitarea mitrală sau tricuspidiană sau șunturile stânga - dreapta; - pulsul alternant: ritm regulat cu contracții alternative puternice și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pentru o perioadă de peste 60 secunde) care nu asociază durere anginoasă, la pacienții vârstnici (peste 65 ani) cu boală coronariană, respectiv pacienții de vârstă mijlocie (sub 60 ani), care au modificări arteriografice (scor Gensini pozitiv) și funcție cardiacă (fracție de ejecție) comparabile, a arătat diferențe semni- ficative între cele două grupuri. Subdenivelarea de segment ST fără durere anginoasă a fost semnificativ mai frecventă (77%) la vârstnici față de grupul cu vârsta sub 60 de ani (45%). Totuși, diferența nu s a menținut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
printr-un test de mers sau de efort, dacă răspunsul la doza stabilită inițial nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și a infarctului miocardic recurent non-fatal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
afectat după o perioadă lungă de ischemie globală severă la acești pacienți [98]. Cianoza cronică reprezintă o condiție des întâlnită la copii care sunt supuși unei intervenții cardiace [99]. Experimental s-a dovedit că hipoxia cronică determină scăderea fracției de ejecție, scăderea dramatică a rezervelor de fosfați și îngreunarea recuperării postoperatorii a funcției sistolice și diastolice după o perioadă de oprire cardiacă și de reperfuzie. Substratul acestor modificări nu este clar, dar se bazează probabil pe interacțiunea complexă dintre hipoxie și
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
cu vârsta peste 50 de ani [Darne et al., 1989; Madhavan et al., 1994; Benetos et al., 1997]. Cauza acestui fenomen o reprezintă faptul că atât TA sistolică, cât și PP sunt rezultatele interacțiunii dintre factori cardiaci (volumul-bătaie, viteza de ejecție) și factorii opozanți ai ejecției din VS. PP poate crește și datorită augmentării volumului-bătaie (cum se observă la atleții de performanță cu bradicardie spontană, acest fenomen neasociindu-se însă cu un risc cardiovascular crescut). Riscul CV crescut se observă atunci când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
ani [Darne et al., 1989; Madhavan et al., 1994; Benetos et al., 1997]. Cauza acestui fenomen o reprezintă faptul că atât TA sistolică, cât și PP sunt rezultatele interacțiunii dintre factori cardiaci (volumul-bătaie, viteza de ejecție) și factorii opozanți ai ejecției din VS. PP poate crește și datorită augmentării volumului-bătaie (cum se observă la atleții de performanță cu bradicardie spontană, acest fenomen neasociindu-se însă cu un risc cardiovascular crescut). Riscul CV crescut se observă atunci când creșterea PP se asociază cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
IMVS s-a corelat direct cu ambele variabile. Depunerile calcifice la nivelul valvei aortice se asociază cu hipertrofia ventriculară stângă (un predictor major al morbi-mortalității cardiovasculare) la pacienții hemodializați. Această legătură este stabilită probabil de rezistența crescută a valvelor la ejecția ventriculară, demonstrată de viteza fluxului transaortic și de gradientele de presiune. Calcificările arteriale și complianța arterială Calcificările arteriale au loc la nivelul intimei, în asociere cu placa aterosclerotică, similar la pacienții renali și la cei non-uremici, cu observația că la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
complicațiilor majore postoperatorii. Bolnavii cu boală obstructivă pulmonară cronică severă vor fi atent evaluați iar abordarea transhiatală poate fi o soluție în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii cu antecedente de infarct cu fracția de ejecție reziduală redusă, sau care prezintă manifestări cardiace ischemice. Deși vârsta nu este considerată un factor de evoluție semnificativ, totuși morbiditatea postoperatorie este crescută la vârstnici. b. Tehnica operatorie Abordarea chirurgicală în rezecția esofagiană depinde de localizarea și caracteristicele tumorii, experiența
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea și cal - cificarea cuspelor, cu formarea unui obstacol în calea tractului de ejecție a ventriculului stâng (VS) și augmentarea în plan funcțional a postsarcinii (travaliul cardiac) și gradientului presional aorto‑ventricular (3) ( figura 25.2). Reactivitatea miocardică se manifestă într‑o primă fază de compensare prin hipertrofie ventriculară stângă (HVS) concentrică până la epuizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
sunt cei mai importanți factori decizionali, la care se asociază posibilul deficit neurologic postoperator. Până în prezent, concepția generală a chirurgilor cardiovasculari și a cardiologilor a fost că pacienții cu vârste de peste 80 de ani, cu multiple comorbidități și fracție de ejecție (FE) VS redusă, sunt grevați de un prognostic nefast după protezare valvulară, motiv pentru care intervenția chirurgicală este refuzată în 30‑48% dintre cazuri conform studiilor de specia - litate. În aceste cazuri, în centre specializate, se practică valvuloplastia cu balon
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pacienții cu dilatație cardiacă evoluând cu fenomene de insuficien ă cardiacă și asociind un exces de mortalitate. Din acest punct de vedere, vârstnicii ca subgrup al pacienților cu IMA evoluează mai frecvent decât pacienții tineri cu dilatație VS, fracție de ejecție VS scăzută și fenomene de insuficiență cardiacă. În consecință, vârstnicii ar beneficia cel mai mult de pe urma blocării SRAA. Această clasă terapeutică a fost studiată la pacienții cu IMA care asociază fie disfuncție sistolică, fie fenomene clinice de insuficien ă cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
date de registru că dozele mici de betablocant au aceleași beneficii ca și dozele mari la un an după IMA, dar comportă un risc mai mic de decompensare a insuficienței cardiace (41). La vârstnicii cu disfuncție sistolică, cu fracție de ejecție < 40% post-IMA, în clinica noastră se preferă utilizarea carvedilolului, pentru efectele sale dovedite în această instanță. În studiul CAPRICORN, media de vârstă a pacienților incluși a fost de 63 de ani (25-90 de ani) (42). De asemenea, în studiul SENIORS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]