1,130 matches
-
drept cadru de analiză macroenunțul frazei sau, mai precis, al unei înlănțuiri de fraze. Elipsa corespunde mai curînd enunțului, remarcabil prin incompletitudinea lui, decît unei operații de omisiune-suprimare care produce un astfel de enunț, fapt atestat de însăși denumirea de elipsă, care se aplică la un fenomen static și nu are în franceză [...] nici un verb înrudit. (1983:156) Așa cum admit Fontanier și Bally, elipsa este una din formele cele mai comune ale limbii. Datorită ei, reluarea pronumelui personal anaforic subiect în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decît unei operații de omisiune-suprimare care produce un astfel de enunț, fapt atestat de însăși denumirea de elipsă, care se aplică la un fenomen static și nu are în franceză [...] nici un verb înrudit. (1983:156) Așa cum admit Fontanier și Bally, elipsa este una din formele cele mai comune ale limbii. Datorită ei, reluarea pronumelui personal anaforic subiect în primele trei versuri din T1 și T4, de exemplu, nu este obligatorie: T1 v. 1: Trois forçats se procurent des revolvers v. 2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ø] Se reped afară din celule și [Ø] ucid patru gardieni din curte] 24. T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi [Ø] îl azvîrliră. Am văzut mai sus că elipsa din T4 este semnificativă: cum pronumele ei nu are referent, absența lui îi estompează și mai mult pe agresori. Elipsele verbului au fost exemplificate în cap. 2 (§ 3.3), cu începutul lui T14. Elipsa este frecventă în seriile enumerative. Aici
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi [Ø] îl azvîrliră. Am văzut mai sus că elipsa din T4 este semnificativă: cum pronumele ei nu are referent, absența lui îi estompează și mai mult pe agresori. Elipsele verbului au fost exemplificate în cap. 2 (§ 3.3), cu începutul lui T14. Elipsa este frecventă în seriile enumerative. Aici ea are rol de construire și de structurare ritmică a unei porțiuni de text mai lungă sau mai scurtă (cel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
azvîrliră. Am văzut mai sus că elipsa din T4 este semnificativă: cum pronumele ei nu are referent, absența lui îi estompează și mai mult pe agresori. Elipsele verbului au fost exemplificate în cap. 2 (§ 3.3), cu începutul lui T14. Elipsa este frecventă în seriile enumerative. Aici ea are rol de construire și de structurare ritmică a unei porțiuni de text mai lungă sau mai scurtă (cel mai adesea o frază periodică, așa cum vom vedea în cap. 5). De exemplu, cele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ar fi la fel de inutilă aici ca și în T36, unde utilizarea rimbaldiană a linioarei face ca structura să fie și mai vizibliă. Ar fi inutil să vorbim aici de incompletitudine sintactică. Ceea ce contează sînt efectele formale și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ficționale de publicitate la produse alimentare pentru animale: T38 Dacă peștii ar putea vorbi, v-ar recomanda HYKRO. T34 Pisicuțele ar cumpăra Whiskas. Structura frazei ipotetice complete gramatical pe care o propune publicitatea T38 [Dacă p (atunci) q] suferă o elipsă în T34. T34 este incompletă semantic și gramatical. Este redată numai apodoza [(atunci) q], lipsește protaza [Dacă p], a cărei sarcină este totuși să determine cadrul în care propoziția q devine adevărată. Ca să înțelegem această deplasare argumentativă, trebuie să înlocuim
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p?] pentru forma interogativă de suprafață: T40 Și dacă adevărata frumusețe ar veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri Opoziția dintre vorbirea explicită
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
două puncte, este ritmat în mod simplu (D1.1-1.2-1.3) și complex (D1-2). Cele două ritmuri sînt marcate prin doi ȘI, unul pentru finalul seriei enumerative de trei infinitive, iar celălalt, un fel de ȘI de reluare, însoțește o elipsă a subiectului EI, care confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
D1-2). Cele două ritmuri sînt marcate prin doi ȘI, unul pentru finalul seriei enumerative de trei infinitive, iar celălalt, un fel de ȘI de reluare, însoțește o elipsă a subiectului EI, care confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a cărui incidență depășește cu mult limitele lui P1. Din punct de vedere sintactic, acest enunț este, în limba spaniolă, direct legat de verbul "a povesti" (refieren). În spaniolă, alăturarea metonimică a locului și a sursei povestirii este posibilă, cu elipsa subiectului enunțător: locuitorii regiunilor Junín sau Tapalqé ("sau" subliniind incertitudinea, o referință destul de vagă) sînt cei care povestesc o întîmplare care aparține memoriei colective. În traducerea acestei mediații, avem de ales între "A Junin ou à Tapalqué, on (ils/les
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
legăturile intrași inter-fraze într-un text și anume unitățile care se interpretează datorită altor constituanți, plasați anterior sau prezenți în "memoria discursivă" (anafora) și cei care apar ulterior în cotext (catafora); repetiția constituanților (cazul numelor proprii), ștergerea unor constituanți prin elipsă, ceea ce implică evidențierea unor presupoziții, modul în care progresează informațiile în text de la elementul cunoscut (temă) la un aport de informație (remă); felul în care sunt folosite timpurile verbale; natura conectorilor dintre fraze (de opoziție, de cauză, de consecință, de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Tocmai descriptivul acesta sec aproape e poate mai impresionant decât orice retorisme. "Acum sub Luna lipsită de-un obraz/ ce se zice că era în eclipsă/ era o groapă din care alcoolul fumega/ și prin aburi îngeri dormind pluteau în elipsă/ pluteau îngeri cu aripi de mucava". Încununarea creației divine o reprezintă tocmai universul fals paradiziac. Alcoolul se volatilizează și devine singura ofrandă care se mai ridică spre înălțime, rugăciune sau imn de slavă ridicat spre golul din înalt. Celelalte titluri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
olog,/ corbul fiind împăiat, domnul cu gambetă era ventriloc". Imaginea nebunului este și aici o imagine a omului comun, care se lasă înnebunit, fascinat de fals, de ceea ce e contrafăcut și tinde să confunde spectacolul cu realitatea. Exprimarea lapidară, cu elipsa predicatului în structura enumerativă conduce și ea la impresia de proces-verbal care înregistrează sec informația. Pasărea neagră se transformă dintr-un simbol cultural într-o emblemă a unei lumi răsturnate și titlul descriptiv pune-n evidență destructurarea simbolului, reducerea lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Paris, 1952 JAUSS, H. R., Pour une esthétique de la réception, Gallimard, Paris, 1978 JEAN, Georges, Le român, Seuil, Paris, 1971 JOUVE, Vincent, L'effet personnage dans le român, P.U.F., Paris, 1992 JUCAN, Marius, Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Dacia, Cluj-Napoca, 1998 KERNBACH, Victor, Mit. Mitogeneză. Mitosferă, Casa Școalelor, București, 1995 KEYSERLING, Hermann, Franța, în KEYSERLING, Hermann, Analiza spectrala a Europei, Institutul European, Iași, 1993, p.43-69 KLEIMAN, Rita Ia., Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a Moldovei, Chișinău, 2001 KRAKOVSKI
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Coșbuc) „Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu mai au de sânge două picături...” „Ale turnurilor umbre...” (Gr. Alexandrescu) - meteteză - deplasare, schimbare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comparație (în stilul publicistic, superlative create cu formanți lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" din București și publicate începând din anul 1970, abordează în detaliu diferitele procedee de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne. În Cuvântul-înainte la primul volum, regretata Mioara Avram, redactor responsabil, amintea și elipsa printre "fenomenele care interesează formarea cuvintelor fără a fi procedee ale acesteia". Autorul volumului de față susține un punct de vedere oarecum diferit sau mai degrabă delimitativ asupra chestiunilor complexe pe care le vădește fenomenul elipsei. Într-adevăr, termenul denumește
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
redactor responsabil, amintea și elipsa printre "fenomenele care interesează formarea cuvintelor fără a fi procedee ale acesteia". Autorul volumului de față susține un punct de vedere oarecum diferit sau mai degrabă delimitativ asupra chestiunilor complexe pe care le vădește fenomenul elipsei. Într-adevăr, termenul denumește "fenomene lingvistice destul de variate, cuprinse prin tradiție în aceeași categorie" (Enciclopedia limbii române, ed. a II-a, coord.: Marius Sala, București, Univers Enciclopedic, 2006, s.v. elipsă). Emil Suciu tinde să renunțe la această tradiție, subliniind deosebirile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
degrabă delimitativ asupra chestiunilor complexe pe care le vădește fenomenul elipsei. Într-adevăr, termenul denumește "fenomene lingvistice destul de variate, cuprinse prin tradiție în aceeași categorie" (Enciclopedia limbii române, ed. a II-a, coord.: Marius Sala, București, Univers Enciclopedic, 2006, s.v. elipsă). Emil Suciu tinde să renunțe la această tradiție, subliniind deosebirile considerabile dintre, pe de o parte, tipurile de elipsă care apar la nivelul propoziției sau frazei, contextual-situaționale sau condiționate textual ori independente de context (în care absența unui element este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuprinse prin tradiție în aceeași categorie" (Enciclopedia limbii române, ed. a II-a, coord.: Marius Sala, București, Univers Enciclopedic, 2006, s.v. elipsă). Emil Suciu tinde să renunțe la această tradiție, subliniind deosebirile considerabile dintre, pe de o parte, tipurile de elipsă care apar la nivelul propoziției sau frazei, contextual-situaționale sau condiționate textual ori independente de context (în care absența unui element este indicată doar de intonație), și, pe de altă parte, fenomenul detașării, la nivelul sintagmelor sau compuselor, și lexicalizării unor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în speță are o serie de particularități care îl deosebesc de celelalte mecanisme și procedee aparținând categoriilor menționate, chiar dacă are câte ceva din toate acestea. Principala distincție pe care ne străduim să o realizăm și să o justificăm este aceea dintre elipsă și condensarea lexico-semantică, de vreme ce, după părerea noastră, aceasta din urmă nu constă pur și simplu în omiterea unui element inutil sau a altuia dintr-un șir de cuvinte ordonate după reguli sintactice, ci are unele caracteristici care o disting de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
până atunci o denumire generală, întrebuințată pentru diferite fapte de limbă asemănătoare -, oamenii de știință îi caută și îi găsesc un termen mai exact, definitoriu și exclusiv. Procedeul pe care îl studiem poartă, în terminologia folosită de obicei, denumirea de elipsă; aceasta desemnează însă, cum vom vedea, modalități diverse de scurtare a comunicării. Alți cercetători îl numesc trunchiere sau absorbție, termeni care au fost și ei deja atribuiți unor fapte de limbă diferite. Dacă sunt aplicați și unui fenomen lingvistic cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]