1,186 matches
-
nu văzuseși încă filmul, iar eu ar fi trebuit să-ți explic mesajul regizorului. Filmul meu are un mesaj urmărit încă de când mă gândeam la scenariu. Și, în general, cred că filmele trebuie să aibă mesaj. Filmul tău e foarte eliptic. Ai preferat să nu spui foarte multe, să-l lași pe spectator să construiască singur povestea. De ce? Îmi plac soluțiile eficiente. Mă plictisesc dialogurile bine scrise despre nimic. Am căutat să păstrez în film ce era cu adevărat esențial pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
se picură soluție de Penicilină și Streptomicină. Drenul de politen se adaptează la o trusă de aspirație. Se pudrează cavitatea cu Streptomicină și Rifampicină. Se suturează plaga cu fire BlairDonatti; pansament steril”. În timpul cervical al intervenției chirurgicale se practică „incizie eliptică ce circumscrie orificiul fistulos cervical și se descoperă traiectul fistulos pe o lungime de aproximativ 8 cm, până la hipofaringe, în spatele mușchiului sternocleidomastoidian stâng unde se rezecă. Se pudrează plaga cu Streptomicină și se suturează strâns”. Figurile 20,21. Sistemul de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer puternici ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar pe resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grâului boala produce pierderi însemnate de recoltă (I. Comes, 1978). Simptome. Plantele mălurate au o culoare verde albăstruie și o înălțime mult redusă față de a plantelor sănătoase, cu 60-80 % mai mică. Atacul este remarcat în vetre de formă circulară sau eliptică, în care plantele pitice au spice foarte mici, a căror semințe sunt aproape sferice. Deși, conținutul seminței este transformat în spori, masa acestora este densă și se sfărâmă greu. Plantele atacate au un număr mai mare de frați dar fiecare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și produce pierderi medii de 5 % din recoltă. La noi în țară este considerată ca fiind cea mai periculoasă rugină a grâului. Simptome. Boala poate apărea încă din toamnă și continuă în primăvară când se observă pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi brune, ce se extind și chiar se pot uni. În centrul zonelor uscate se observă puncte mici negre, fructificații (picnidii) cu spori. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete de decolorare alungite care devin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele și rahisul și pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig. 10). Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 12,5 mm brună-negricioasă. Țesuturile parazitate se usucă înainte de apariția fructificațiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului ciupercii poate fi observat în toamnă când, tinerele plante bolnave au baza tulpinii brunificată, putrezită și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, eliptic-ovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile brune-măslinii, ce dau simptomul cunoscut sub numele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grâului (vezi lista la pag.24 ) 1.2.4. Sfâșierea frunzelor Pyrenophora graminea Boala este deosebit de periculoasă atât pentru orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi unite, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, brunificate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
PUS-2 kg/t săm., produse care previn și apariția fusariozelor. 1.2.10. Rugina brună-pitică Puccinia hordei Boala deși este destul de răspândită nu produce pagube mari, prezentând deci o importanță mică. Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară a frunzelor, se deschid și lagărele de spori, de 0,5 0,8 mm lungime (în mod asemănător ca la rugina brună a grâului). Transmitere-răspândire. Ciuperca infectează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din producție. Simptome. Boala apare numai pe frunzele secarei sub forma unor pete mici, de decolorare, în centrul cărora se deschid crăpături pe fața superioară a frunzei, brune-ruginii, pline cu spori de vară. Grupările sporilor de rezistență care au formă eliptică asemănătoare cu forma grupurilor de spori de vară, au răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ea fiind semnalată doar în nordul Moldovei și Transilvaniei. Simptome. Agentul patogen atacă spre sfârșitul perioadei de vegetație, când pe frunze apar pete gălbui, între nervuri, vizibile pe ambele fețe. În dreptul petelor, subepidermic, se formează lagăre de spori de vară, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brună deschis. Ceva mai târziu apar lagărele cu spori de rezistență, brune-negricioase care pot produce în frunză crăpături pline cu un praf negru. Transmitere-răspândire. În țara noastră, această ciupercă ce are ca plantă gazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile se pot ridica până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene cenușii, mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed, pe fața inferioară a frunzei, în dreptul petelor apare un puf fin cenușiu de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tomatelor Botrytis cinerea Boala apare în culturile de tomate protejate și în câmp, numai în condiții de luminozitate scăzută, temperatură scăzută și umiditate mare. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, cozile acestora, tulpinile și fructele. La baza tulpinilor apar zone ușor scufundate, eliptice, de culoare brună, ce se acoperă cu un miceliu cenușiu, ce dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în jurul cărora se observă un inel galben. Petele sunt situate la început pe marginea frunzei, apoi întreaga frunză se zbârcește, se înnegrește și se usucă (fig. 136-b și fig. 137). Petele de pe cozile frunzelor sunt tot negre, dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România prima semnalare a excoriozei a fost făcută de C. Rafailă în anul 1970. Boala, provoacă pagube însemnate în multe podgorii din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați au o creștere slabă, sunt mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înmulțire vegetativă se tratează prin scufundare în această suspensie înainte de plantare. Boli produse de ciuperci 11.1.7. Înnegrirea garoafelor Mycosphaerella dianthi Simptome. Boala apare pe garoafele din câmp, solarii sau seră, sub forma unor pete de decolorare circulare sau eliptice, înconjurate de o zonă violacee. În condiții favorabile ciupercii, petele se brunifică, se extinde zona atacată și în final frunzele se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă. Tulpinile florilor atacate se frâng foarte ușor în dreptul țesuturilor brunificate și înnegrite. Bobocii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt suficiente. e. 100 de litri sunt o nimica toată. Ca și enunțurile anterioare cu propoziții reduse, verbul din aceste propoziții este non-agentiv, frecvent copulativ sau cauzativ. O explicație pentru lipsa acordului la plural ar fi aceea că enunțurile sunt eliptice. Sintagmele nominale ajung în poziția de subiect prin elipsa unor verbe și a altor fragmente de propoziții. Verbul este la singular deoarece în structura fără elipsa acestor elemente, el era construit cu o propoziție conjuncțională subiectivă, deci avea forma de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doi, patru, al treilea) sau indefinit numeric (unii, unul, niciunul, fiecare, vreunul, oricare, câțiva etc.): (i) N1 este un cuantificator partitiv (1) a. un sfert / o jumătate / 40% dintre copii b. majoritatea / restul copiilor (ii) N1 este o sintagmă pseudopartitivă eliptică; sintagmele partitive de la (2)a provin din sintagme de tip (2)c. În (2)b sunt listate sintagme pseudopartitive: (2) a. o mulțime din(tre) studenți, un kilogram din unt, o ceașcă din lapte - comp. cu: b. o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
spre deosebire de conjuncțiile adversative ci și dar, această grupare admite coordonarea în GN: (127) a. Nu numai Ion, ci / dar și Vasile a venit. b. *Ion, ci / dar Vasile a venit. Acest argument este discutabil, întrucât structurile pot fi analizate ca eliptice, bipropoziționale, la fel ca structurile cu ci (structura Nu Ion, ci Vasile a venit este eliptică de predicat în prima parte, deci bipropozițională). În ciuda sensului cumulativ, acordul cel mai frecvent este cu cel mai apropiat conjunct: (128) Nu numai Steaua
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion, ci / dar și Vasile a venit. b. *Ion, ci / dar Vasile a venit. Acest argument este discutabil, întrucât structurile pot fi analizate ca eliptice, bipropoziționale, la fel ca structurile cu ci (structura Nu Ion, ci Vasile a venit este eliptică de predicat în prima parte, deci bipropozițională). În ciuda sensului cumulativ, acordul cel mai frecvent este cu cel mai apropiat conjunct: (128) Nu numai Steaua, ci și Rapid a pierdut pe "mâna" lui Bunică. (www.suceavasport.ro) Acordul la singular este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care se stabilește între cei doi termeni juxtapuși, prin conjuncția ci sau prin conjuncția dar. Conjuncția ci stabilește relații doar între propoziții, nu și între părți de propoziție. În enunțul (131) sunt două propoziții coordonate, dintre care a doua este eliptică de predicat: (131) A venit nu Ion, ci Maria. < (132) A venit nu Ion, ci Maria a venit. Conjuncția dar stabilește relații și între părți de propoziție: (133) a. Este [inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate adversativ, rostite cu pauză între ele, a doua fiind eliptică de predicat. În general, conjuncția dar nu poate lega termenii coordonați ai unor argumente multiple: (134) a. *Am luat pâine, dar lapte. vs b. Am luat pâine, dar veche / nu proaspătă. c. Am luat pâine, dar nu lapte. d. *Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]