1,037 matches
-
au înțeles acest lucru și, pornind de la modele preconcepute, au transformat educația în "dresură". Mișcarea pedagogică din Elveția, reprezentată de Jean-Jacques Rousseau, Grégoire Girard și J. H. Pestalozzi se naște ca o reacție împotriva acestei orientări: "Măsura dreaptă o dă elvețianul, care îi lasă copilului multă libertate, dar îl ține sub privegheare, ce-i drept, depărtată, dar continuă, și intervine totdeauna cînd e nevoie"300. Una din condițiile importante ale unei bune educații o reprezintă, ca și pentru Rousseau, cunoașterea copilului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
terapeutice și prin incidența lor tot mai mare în rândul patologiei tumorale cerebrale [1]. Primele dovezi ale existenței unor tumori cu amprentă la nivelul calotei craniene prin modificarile hiperostotice aferente au fost descoperite în cursul explorărilor arheologice ale civilizațiilor precolumbiene. Elvețianul Felix Plater a fost, probabil, primul care a descris un caz de meningiom intracranian descoperit în 1536 la autopsia unui nobil (Caspar Bonecurtius) [2,3], iar primul studiu dedicat exclusiv meningioamelor aparține chirurgului francez Antoine Louis care, în 1774, publică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
baza derivării unei valori ilocuționare [C2] de recomandare care dă descrierii sensul ei în discurs (în interacțiunea ziarului cu cititorii săi). ORarg este marcată mai explicit în această publicitate la căile ferate federale elvețiene: T20 ZURICH Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Conectorul concesiv totuși decupează enunțul în două propoziții elementare (p și totuși q) orientate argumentativ într-un sens diferit, mai precis p [e1] incită la o concluzie [e0] în sens contrar lui q [e2]. Aceast tip de ORarg din fiecare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
următoare: Schema 10 Lucrurile stau cu totul altfel în prezentarea Genevei în același pliant publicitar: T21 GENEVA Oraș cosmopolit cu farmec franțuzesc. Pentru Geneva, aceeași proprietate "cosmopolită" este cuplată, fără concesie sau opoziție, cu un "farmec" ce nu are nimic elvețian. Dacă Zürichul este încă un oraș elvețian, Geneva nu mai este deloc așa, din PdV elvețian germanic pe care această Rd îl lasă să se întrevadă. Comparația între T20 și T21 incită la asocierea proprietății de "cosmopolit" cu pierderea potențială
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
GENEVA Oraș cosmopolit cu farmec franțuzesc. Pentru Geneva, aceeași proprietate "cosmopolită" este cuplată, fără concesie sau opoziție, cu un "farmec" ce nu are nimic elvețian. Dacă Zürichul este încă un oraș elvețian, Geneva nu mai este deloc așa, din PdV elvețian germanic pe care această Rd îl lasă să se întrevadă. Comparația între T20 și T21 incită la asocierea proprietății de "cosmopolit" cu pierderea potențială a identității naționale. În sistemul discursului publicitar al Căilor Ferate Federale elvețiene, cuvîntul capătă un sens
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
internare, în urma rănilor sale. Mama, o elvețiancă, a fost scoasă din cauză de către poliție. T13 Pe lacul din Annecy, înotau trei tineri. Unul, Janinetti, dispăru. Plonjonul celorlalți. Îl scoaseră la suprafață, DAR mort. (Fénéon) T20 ZURICH Cosmopolit ȘI TOTUȘI tipic elvețian. • Conectori contra-argumentativi, mărci ale unui argument slab: desigur, deși, în pofida..., cu toate că etc. T5 DEȘI strada este foarte circulată, trupul copilașului nu a fost lovit de nici un vehicol. T60 ÎN POFIDA jandarmilor, polițiștilor și militarilor, un incendiu a făcut pagube de 300
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un fel de secvență. - a1. Pre-tematizare (sau ancorare): denumirea imediată a obiectului care deschide (incidență la dreapta) o perioadă descriptivă și care anunță un întreg. T14 Manta [pd pre-Tem.] Alură. Și temperament! T20 ZURICH [pd pre-Tem.] Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Alegerea unui substantiv propriu sau a unui nume de obiect mai mult sau mai puțin specific, schimbă, desigur, cadrajul obiectului discursului (Manta / Mașina; Zurich / Orașul evețian; Paris / Capitala / Orașul lumină). - a2. Post-tematizare (sau afectare): denumirea întîrziată a obiectului (incidență la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a fi: "Stînca este excelentă". Adeseori este o relație predicativă de tipul a avea care realizează operațiunea de împărțire, rareori fără o caliicare legată: "Are ochi mari". T20 prezintă (cu bold) proprietățile întregului: T20 ZURICH Cosmopolit [pd1] Și totuși tipic elvețian [pd2]. T19 și T66 insistă asupra proprietăților părților întregului (întregul fiind redat fotografic în ambele cazuri): T19 Decor verde [pd1] Stîncă tare și masivă [pd2] T66 Siluetă zveltă [pd1], chip fin [pd2], ochi mari [pd3] și gură frumoasă [pd4], Sabine
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care a fost procedeul rusesc? „Dacă nu ne iubesc românii, îi iubim noi pe ei. Noi vrem Petrom, vrem aluminiu, vrem țevi! Ei preferă să vândă întreprinderile oricui, numai nu rușilor. Bine, vor veni occidentalii cu banii noștri. Austrieci, germani, elvețieni, americani, greci, israelieni și care or mai fi dragi românilor! Nicio problemă!” Așadar, deocamdată un lider de la Kremlin nu are ce face în România. Tot ce-a vrut capitalul rus în România a obținut! Inclusiv Petrom-ul, prin Austria. Și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în masă și a răspuns tăios că ei trebuie să răscumpere clădirea, dacă n-o dăm de bunăvoie. Am ieșit la miezul nopții. Ne aștepta la ușă o unguroaică, abia vorbea românește. Cu lacrimi în ochi, i-a dat flori elvețianului: <<Să nu credeți că suntem toți așa!>> Ne-a întrebat dacă avem unde dormi sau ne ia acasă la ea. Noi l-am iertat pe Bardoczy, dar justiția trebuie să-și facă datoria. Am câștigat recent un proces la Bacău
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
erau vreo 300 de prostituate de la Crucea de Piatră și hoațe. Le potoleam cu rugăciunea. Atunci am făcut jurământ și-am zis că, dacă îmi va da cineva o casă, am să mă ocup de orfani, de prostituate.» În 1990, elvețienii au văzut la televizor situația gravă a copiilor abandonați din România. Cineva de la Alba Iulia le-a zis să meargă în Harghita și Covasna. Au făcut la Gheorgheni o casă pentru bătrâni, au reparat cele trei biserici, spitalul și au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în Harghita și Covasna. Au făcut la Gheorgheni o casă pentru bătrâni, au reparat cele trei biserici, spitalul și au donat 100 de apartamente pentru familii sărace. Așa s-a format acolo Fundația «Sfântul Nicolae», care primește ajutoare din Elveția. Elvețienii nu știau de problemele noastre cu ungurii și au venit la Odorhei. Ei au concesionat terenul Bisericii Greco-Catolice. Inițial, Cyril Burger a vrut să doneze clădirea primăriei. Când a văzut că primarul nu mai vrea să facă orfelinat, ci... școală
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
știau de problemele noastre cu ungurii și au venit la Odorhei. Ei au concesionat terenul Bisericii Greco-Catolice. Inițial, Cyril Burger a vrut să doneze clădirea primăriei. Când a văzut că primarul nu mai vrea să facă orfelinat, ci... școală postliceală, elvețianul nu a acceptat. A cerut garanții că primăria are un milion de dolari să termine clădirea și că poate plăti întreținerea cinci ani. Nu au primit aceste garanții și atunci Cyril Burger din Elveția a întrebat-o pe maica Ionela
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că primăria are un milion de dolari să termine clădirea și că poate plăti întreținerea cinci ani. Nu au primit aceste garanții și atunci Cyril Burger din Elveția a întrebat-o pe maica Ionela dacă nu vrea să primească orfelinatul. Elvețienii au asigurat-o că plătesc cinci ani întreținerea orfelinatului. Atunci a început conflictul. Un paradox cu unguri: Burger a fost declarat persona non grata la Odorhei și cetățean de onoare la Gheorgheni. Același om! «Gabor Kolumban a propus pentru românii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
suprimat condițiile de experimentare. Formula helvetică Deși fără nici o legătură cu dispozitivul imaginat de Karl Renner, conștiința elvețiană relevă un mod de identificare politică nu mai puțin refractar categoriilor obișnuite ale apartenenței naționale. Identitatea helvetică se simte criticată din exterior. Elvețienii nu ignoră faptul că, deși nu li se spune explicit, li se reproșează faptul de a nu se fi sacrificat în masacrele războinice ale Europei după înfrîngerea lor de la Marignan, în 1515. Ei știu că sînt priviți ca niște trișori
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai curînd evită acest calificativ. Națiunea, statul sau teritoriul acestuia sînt noțiuni evitate, substituite adesea de ideea de pact politic a cărui particularitate este aceea de a fi considerat drept un simbol fondator. Acest pact este în mod constant activat, elvețienii recunos-cîndu-se între ei drept "confederați"; altfel spus, cetățeni legați printr-un acord voluntar în virtutea căruia ei se recunosc totuși ca fiind diferiți. La un nivel mai trivial, aceasta este concepția conform căreia, un serviciu public ca rețeaua feroviară se intitulează
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al lui Renan. El reprezintă o dublă alienare: aceea care a refulat "poporul suveran" ai cărui guvernanți moderni se reclamă totuși din afara sferei puterii reale, și aceea care a determinat poporul să fie mulțumit de această operațiune. În schimb, pentru elvețieni, pactul politic nu reprezintă o noțiune abstractată. El se sprijină pe obligațiile reciproce și scrise ale contractanților egali, respectînd cantoanele, statul federal constituind un fel de delegație controlată, fiind perceput mai curînd ca o birocrație comună, la urma urmelor necesară
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
distanțare mentală. În fapt, singură armata elvețiană este națională iar aceasta evită, bineînțeles, să se acopere de glorie. Pactul helvetic poate fi astfel interpretat ca un angajament de "co-cetățenie" mai curînd anarhistă decît aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care postulează sinonimia cuvintelor popor și guvernanți și care atribuie națiunii un destin sublim în ordinea universală. Contractul elvețienilor nu se joacă cu cuvintele și nu manifestă nici o ambiție educativă. Năzuința sa modestă se supune mai curînd unui resort negativ decît pozitiv. În definitiv el rămîne strict securitar, indiferent în egală măsură față de cucerirea de prestigiu, ca și față de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
propriu. Încă o dată, interpretările canonice ale fenomenului național nu lămuresc geneza acestui mod de identificare. Acesta este anterior afirmării liberale și moderne a suveranității populare, care nu datează decît din secolul al XVIII-lea. În această privință, conștiința civică a elvețienilor apare mai cu-rînd medievală și patriciană la originea sa, Stadtsbürger, în sensul burghezului-cetățean al unui stat liber comparativ cu Staatsbürger, în virtutea căruia cetățeanul este investit cu capacitate politică prin grația unui stat hotărît să domnească în numele său. De asemenea, el
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fapt enunțat în artcolul 44 al Constituției. Aici se vorbește totodată de "drepturile cetății", de "indigenat" cantonal, de naționalitate confederală, fără ca vreu-na din aceste noțiuni să dețină prioritatea particulară.403 Sentimentul de apartenență primordială este o problemă intimă a fiecărui elvețian. Poate că acesta se confundă cu vreuna din subordonările determinate de norma constituțională, poate se circumscrie cadrului teritorial al unui canton sau se atașează aceluia, relativ transteritorial, al confederației întregi. Însă la fel de bine el poate să ignore această normă, supunîndu-se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
normă, supunîndu-se unei alegeri lingvistice, "romandă", adică francofonă sau germanică sau, mai rar în zilele noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu? Spania oferă un exemplu recent de reformulare a logicii naționale sau, mai curînd, ilustrează după 1977, schimbarea concepției unificării, a națiunii spaniole reafirmate sub
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fi ideea de națiune cea mai apropiată de concepția dumneavoastră despre stat și democrație?", răspunsul francez nu este altul decît: "E foarte simplu: Franța."428. Inutil să mai interogăm, în același registru, un britanic, un suedez, un olandez sau un elvețian, ca să nu mai spunem de un german, incapabil de a se îndoi vreo clipă de valoarea sa. Reacția față de îndoctrinarea bazată pe elogiul eterogenității se impune atenției datorită repercusiunilor imediate. Nu e cazul să comentăm o dată în plus impunerea curentelor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Défense et Illustration de l'esprit suisse, Bondry, Ed. de la Différence, 1991, p.19-20. 401 D.-L. Seiler, "Introduction", p.17, în D.-L. Seiler, R. Knüsel (sub îndrumarea), Vouz avez dit Suisse romande?, Lausanne, Éd. 24 Heures, 1989. 402 Elvețienii reclamă o foarte mare vechime, imemorială și in-tangibilă, întreținută de esențe profunde, dar greu de definit. 403 Cf. J.Rohr, La Démocratie en Suisse, Paris, Economica, 1987, pp.68-71. 404 Situată în extremitatea atlantică, în partea de nord-vest a Spaniei
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]