2,179 matches
-
și care distribuie plusvaloarea către o masă cât mai mare de beneficiari, creându-se astfel un sistem mult mai flexibil, adaptabil și sustenabil În același timp. Problema investițiilor străine, așa cum a fost și cazul României, dar și al altor economii emergente din zonă, a creat o segregare de curente În ceea ce privește evaluarea impactului local al filialelor unor companii multinaționale de renume. Practic, beneficiul major a fost creșterea competitivității la export, dar a atras și o dezvoltare orizontală prin efectul de atragere și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
presupune exploatarea unor resurse naturale transformate În produse cu un grad redus de prelucrare. De asemenea, tot În acest context, există opinia că multinaționalele sunt interesate de avantajul strategic de piață atunci când relocă astfel de facilități de producție În Țări emergente. În momentul de față, există o critică a teoriei de dezvoltare neoliberale, potrivit căreia obiectivul principal În perioada actuală este urmărirea consolidării fiscale, chiar dacă acest lucru a generat efecte prociclice. Această măsură este un răspuns radical la ceea ce s-a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
actualul model de dezvoltare. „Economia socială constituie o formă de economie distinctă de cea capitalistă și cea centralizată. Organizațiile cooperatiste, nonprofit și de ajutor reciproc, fundațiile, sindicatele și organizațiile nonguvernamentale etc. sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a răspunde nevoilor emergente și de a cunoaște nevoile societății, mai ales În perioadele de criză marcate prin transformări socioeconomice importante.”<footnote Bouchard, Marie J. (2009), The worth of the Social Economy: An International Perspective, published by P.I.E. Peter Lang S.A., Bruxelles footnote>. Ingredientele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fapt scos În evidență și de reducerea exporturilor. Acest lucru este o parte a unui context regional defavorabil accelerării reformei, stimulării consumului intern, liberalizării cursului de schimb. Celelalte membre BRICS, Brazilia, Rusia și India, dar și alte Țări cu economie emergentă, conferă cam același profil, făcând față cu greu revărsării asupra lor a influențelor negative venite dinspre marii actori economici la nivel global. 2.2.5. Concluzie Într-o perioadă a decontării notei de plată pentru cheltuielile publice cosmetizate, punctul nevralgic
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pentru cuantumul contribuției la bugetul UE etc.; pe de altă parte, indicatorii de creștere economică, luați În termeni nominali, au influențat În mod artificial exprimarea, În diverse medii, a ritmului de creștere consolidat la nivel UE. Se știe că economii emergente din estul Europei, printre care se numără și cea a României, au avut ritmuri care se apropiau de 8% din PIB sau chiar peste, iar În partea vestică a Europei, ritmul era undeva la 1-2% din PIB. Ce Înseamnă economie
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
licențe, know-how), În mai buna arhivare și implicit un acces facil, mai buna Împărtășire a cunoașterii și creșterea rolului capitalului intelectual. Progresele făcute În implementarea principiilor Managementului Cunoașterii În problematica absorbției fondurilor europene În România s-au datorat unor necesități emergente, și nu unei abordări structurale, raționale, a punerii În valoare a cunoașterii. Cu alte cuvinte, În ceea ce s-a realizat se constată o reiterare a principiului „reinventării roții”, lucru necesar dacă luăm În considerare că totuși respectivele instrumente ale cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pentru exemple de implementare a proiectelor de succes, secțiunea portalului destinată constituirii de parteneriate, Ghidul Achizițiilor Publice etc. Pe fondul performanței scăzute În accesarea fondurilor europene, iată că apar din ce În ce mai des instrumentele, principiile, metodele Managementului Cunoașterii, dar pe o cale emergentă, și nu prin introspecția și conștientizarea elementelor practice și teoretice ale Managementului Cunoașterii<footnote Tiwana, A. (December 7, 1999), Knowledge Management Toolkit: The Practical Techniques for Building a Knowledge Management System, Pearson Education, New York. footnote>, În Înșiruirea și interdependența lor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se constată un Început al introducerii mijloacelor Managementului Cunoașterii precum: manualul beneficiarului, ghiduri de bună practică, baze de date cu exemple de succes etc. Ceea ce aduce nou acest studiu este constatarea că toate demersurile făcute au venit pe o linie emergentă, impusă de necesitatea acoperirii anumitor neajunsuri, și nu pe linie rațională, prin implementarea Managementului Cunoașterii În sectorul accesării fondurilor europene, fie că vorbim despre autorități, fie despre beneficiari sau consultanți. Fără a avea pretenția că Managementul Cunoașterii este acel panaceu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
puțin dezvoltate, precum și restructurarea zonelor rurale și urbane. Investițiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii și stabilirea legăturilor locale cu rețelele naționale, europene și intercontinentale care conectează România la piețele internaționale. Acțiunile vizează coridoarele și polii de dezvoltare existenți sau emergenți și vor crea condițiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu rețelele regionale, naționale și transeuropene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local și regional și la dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, În vederea susținerii turismului și dezvoltării mediului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
înregistrează în fiecare an peste 100.000 de invenții. d. Creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu, la noi modalități de exprimare specifice talentelor. E caracteristică unei minorități, unei elite. e. În fine, creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluționează un domeniu științific, ori la creația artistică, deschizând căi noi de abordare, așa cum a realizat A. Einstein în fizică sau L. van Beethoven în muzică. În raport cu aceste trepte de creativitate, orice om
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a creatorului, de varietatea cunoștințelor sale. 5. Dezvoltarea creativitățiitc "5. Dezvoltarea creativit\ții" Multă vreme creativitatea a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorități restrânse, ceea ce este adevărat dacă ne gândim la nivelul creativității inovatoare și la cel al creativității emergente. Distingându-se mai multe trepte calitative în creație și observând cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată în impas, astăzi nu se mai face o separare netă între omul obișnuit și cel creator
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Crutchfield, R. (1962), „Conformity and creative thinking”, în H. Gruber, G. Terrell și M. Wertheimer (eds.), Contemporary approaches to creative thinking (pp. 120-140), Atherton, New York. Csikszentmihalyi, M. (1978), „Intrinsic rewards and emergent motivation”, în M. Lepper și D. Green (eds.), The hidden costs of reward (pp. 205-216), Erlbaum, Hillsdale, NJ. Csikszentmihalyi, M. (1988), „Motivation and creativity: Towards a synthesis of structural and energistic approaches to cognition”, New Ideas in Psychology, 6, pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în care o nouă elită industrială să nu fie lăsată să se afirme de către o elită tradițională care își bazează influența pe proprietățile funciare. Dimpotrivă, în Marea Britanie am asistat la un proces de adaptare reciprocă între elitele stabilite și cele emergente, proces pe care nu l-am mai găsim nicăieri în alte țări. Acest proces de adaptare a fost posibil datorită procesului de socializare oferit de sistemul școlilor publice (public schools), a aflat ulterior în conjuncție cu studiile continuate la Oxford
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
abia odată cu preluarea sa de către dizidenții din America Latină și Europa de Est, care vedeau s.c. ca pe singura cale de a se împotrivi statului. De aici, conceptul a fost transferat în discursul occidental mai întâi cu privire la societățile nedemocratice sau la democrațiile emergente, iar apoi chiar cu referire la societățile occidentale, odată cu observarea unei implicări din ce în ce mai slabe a cetățenilor în viața politică. Se consideră că revitalizarea s.c. va aduce cu sine și o revitalizare a democrației (vezi Glasius, 2001). Societate civilă și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
odată cu observarea unei implicări din ce în ce mai slabe a cetățenilor în viața politică. Se consideră că revitalizarea s.c. va aduce cu sine și o revitalizare a democrației (vezi Glasius, 2001). Societate civilă și democrație În cazul societăților nedemocratice sau al democrațiilor emergente, s.c. este tratată, în general, ca un oponent al statului totalitar, respectiv ca un înlocuitor al unui stat slab, corupt. Se consideră că, în aceste două situații, calea către un sistem democratic funcțional este tarsată de preluarea anumitor funcții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o perspectivă asupra unei poziții certe, sigure, care urmează să fie atinsă prin intermediul unui plan întocmit cu atenție, cu rezultatele și s. reflectate într-un model. Acest model în decizii și acțiuni definește ceea ce Mintzberg numea „strategie realizată” și „strategie emergentă”. Nici literatura de specialitate nu excelează la capitolul definirii termenului, autorii preferând, mai degrabă, să critice definițiile anterioare și să ofere, la rândul lor, o definiție pe care ei înșiși o apreciază ca fiind vulnerabilă. Însă, ca o caracteristică generală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o serie de CTN și-au creat rețele globale de afaceri utilizând progresele în domeniul transporturilor și cel al comunicațiilor. Aceste rețele sunt administrate de la sediul din țara de origine - SUA, Japonia, statele vest-europene și, în număr foarte mic, economii emergente, în curs de industrializare rapidă - și cuprind filialele, subcontractanții, clienții și alți actori economici din sfera corporațiilor transnaționale (Held, McGrew, Goldblatt, Perraton, 2004, p. 297). La baza expansiunii CTN se află investițiile externe directe (IED), iar guvernele țărilor-gazdă optează uneori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
optează uneori pentru măsuri de limitare sau chiar blocare a intrărilor de investiții (fie pentru a favoriza capitalul intern, fie din alte motive, cum ar fi cele ideologice). Astfel de fenomene au fost mult mai frecvente în țările cu economii emergente sau în curs de dezvoltare, ale căror guverne s-au dovedit însă mai vulnerabile în fața presiunilor venite din lumea dezvoltată. În aceste condiții, CTN au căutat - și deseori au reușit - să impună aranjamente care să le fie favorabile. Exceptând cazurile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Asia, sau Eurasia, plus teritoriul Africii). Argumentul lui Mackinder extins la realitățile începutului de secol XXI ar schimba un pic referențialul zonal, în sensul în care ar identifica heartlandul fie în Golful Persic bogat în petrol, fie în economiile emergente din Asia de Sud-Est, însă liniile teoretice ar rămâne identice: cine stăpânește zona industrială și comercială esențială la un moment dat va controla „insula-lume” și, odată cu aceasta, va stăpâni politica internațională. Ultimul mare reprezentant al școlii geopolitice anglo-saxone este americanul Nicholas J.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au încercat proglobaliștii, transformativiștii și scepticii să demonstreze, fiecare fiind numai parțial convingător; iv. comportamentul, imprevizibil în mare măsură, al țărilor în curs de dezvoltare, al celor sărace (încadrate în sintagma „Lumea a treia”, sau țările „ratate”); v. exemplul țărilor emergente al căror cuvânt va avea greutate din ce în ce mai mare în politică și economia Terrei. Este propusă și soluția de a elimina din incertitudinile de mai sus asupra viitorului societății umane și instaurarea unei guvernări mondiale puse în serviciul umanității și echității
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu conexiuni cu economia reală, legală. La interfața dintre bine și rău pot fi menționate țările care știu și pot să preia din procesul de globalizare componentele care convin politicilor și strategiilor naționale. Asemenea țări fac parte din cele numite „emergente” și în care apar propriile corporații transnaționale (de exemplu, China, India, Coreea de Sud etc.) cu aport propriu la procesul de globalizare. Dar sunt și țări care asimilează mai greu procesul de globalizare, în schimb izolarea nu este un avantaj, ducând la
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
transnaționale pentru o astfel de țară este trezit de prezența resurselor naturale care pot fi exportate, poziția geostrategică, mărimea pieței interne, costul forței de muncă, legislația permisivă etc. O a doua premisă este calitatea sistemului de conducere. Exemplul unor țări emergente (China, India, Coreea de Sud, Brazilia) poate fi edificator. În aceste țări, subsistemele de conducere strategică, tactică și operativă ale sistemului național funcționează corect, armonizate, subordonate unui obiectiv strategic național care reușește să motiveze întreaga populație la realizarea lui. În R.P. Chineză
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
liderii chinezi puteau restabili încrederea pe piața financiară a lumii prin surplusul de fonduri financiare acumulate la buget. Aici s-a evidențiat faptul că cele mai bogate state ale lumii au devenit dependente, din punct de vedere economic, de statele emergente. Turcia este unul dintre cei trei pivoți ai spațiului geopolitic european, alături de UE și Rusia. După anul 1989 (încetarea Războiului Rece și „perimarea umbrelei americane”), Turcia și-a propus o politică proprie, egocentrică, naționalistă, foarte sigură pe sine, o atitudine
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
irakian la Bagdad, bosniac la Sarajevo sau Samarkand în Asia Centrală, iar cu aceste entități promovăm principiul fără probleme cu vecinii”. India este a doua mare economie din Asia, care cunoaște un ritm de dezvoltare care o propulsează în categoria țărilor emergente, iar prin dimensiunile sale geografice, prin numărul populației și prin potențialul economic se impune și modifică piața globală a resurselor naturale de care India are nevoie. Economia încearcă să valorifice avantajele comparative ale Indiei, dezvoltând industriile manufacturiere, agricultura, confecțiile textile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
patru trilioane de dolari în 2020, iar în 2018 va egala ritmul de dezvoltare al Chinei;<footnote Balovina, B., India - A leader among emerging markets, www.euroweeklynews.com, accesat la 30 septembrie 2010. footnote> în triada celor trei mari puteri emergente ale viitorului, India va ocupa locul doi, după China. În anul 2010, creșterea PIB-ului Indiei a fost de 9,4%, comparativ cu 10,5% în China și 6,5% în Brazilia. Pentru anul 2011, estimările acordau Indiei o creștere
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]