1,263 matches
-
vieții sociale, înființând în 1920 "Societatea sportivă a studenților Școlii Politehnice", originea lui Poli Timișoara, fiind primul ei președinte. În 1957 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. a III-a, iar în 1962 a primit titlul de profesor universitar emerit. A organizat și a fost un lung și de ani președintele filialei Banat a Uniunii Arhitecților din România. A întocmit peste 200 de proiecte pentru diferite edificii. A contribuit la Palatul Administrativ al Prefecturii Timiș, construit între 1938 - 1943 sub
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
împreună un fiu, stabilit în Statele Unite și absolvent de studii masterale în management, cu calificativul "Magna Cum Laude" în California. În 1973, Doinei Petruța Băicoianu-Cojocaru i s-a conferit titlul de "„Maestru al Sportului”", iar în 1998, titlul de "„Maestru Emerit al Sportului”" pentru medalia de argint obținută la Campionatul Mondial din 1973. În 1976, Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În memoria ei, la Școala cu clasele I-
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
grup și colective, lucrările sale au prezentate publicului în retrospectivele organizate în 1958 la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj. Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
sale au prezentate publicului în retrospectivele organizate în 1958 la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj. Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964). Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat, din punct de vedere artistic, românește. El s-a străduit
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
Academiei Române (1956-1975). A fost membru fondator al Academiei de Științe din România. În 1948 a devenit membru titular al Academiei Române (numită pe atunci „Academia RPR”). A fost distins cu ordinul "Meritul Științific" (1966) și cu titlul de "Om de Știință Emerit" (1962). A încetat din viață la 11 martie 1975, la București. Cercetările efectuate de Eugen Bădărău asupra descărcărilor electrice în gaze și în fizica plasmei i-au adus recunoașterea ca fondator al unei școli românești de cercetare în acest domeniu
Eugen Bădărău () [Corola-website/Science/302663_a_303992]
-
are nici o obligație față de lumea exterioară. Cubismul a fost la început o mișcare în pictură, dar a fost urmată foarte repede de sculptură: însuși Picasso a realizat sculpturi cubiste din anul 1909 și nu după mult timp au apărut sculptori emeriți ca Jacques Lipchitz (1891-1973). Cubismul a fost urmat la scurt timp și de alte curente: futurismul, constructivismul, dadaismul, care și-au trăit epoca de aur înaintea primului război mondial. Două efecte importante, însă aparent contradictorii, au influențat sculptura modernă: arta
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
a evoluat în total în 110 de partide, în care a înscris 187 goluri. Actualmente, Christine Petrovici este stabilită în Germania. În 1970, Christinei Petrovici i s-a conferit titlul de "„Maestru al Sportului”", iar în 1998, titlul de "„Maestru Emerit al Sportului”" pentru medalia de argint obținută la Campionatul Mondial din 1973. În 1976, Christine Petrovici a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În octombrie 2010, cu ocazia competiției „Trofeul Carpați”, Federația
Christine Petrovici () [Corola-website/Science/331051_a_332380]
-
Constanța. A apărut pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balșoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese și recunoaștere fără precedent în străinătate. A primit titlul de Artist Emerit (anterior anului 1965). Cel care avea să fie supranumit Sfinxul Slav s-a născut în localitatea Vosnesensk, din Ucraina, dar avea origini germane: tatăl său, von Hildebrand, aparținea unei familii de baroni aduși de Petru cel Mare din Germania. Când
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
1924, când a ținut în București primul Congres Internațional al Studiilor Bizantine, la care au luat parte cei mai importanți experți în domeniu. A mai predat la Institutul italian Ramiro Ortiz din București. Tot atunci, Iorga a fost numit profesor emerit de Universitatea din Paris, primind onoarea de a găzdui studenți străini la școala Vălenii de Munte, și a publicat un număr de lucrări științifice și eseuri, ca: "Brève histoire des croissades" („O scurtă istorie a cruciadelor”), "Cărți reprezentative din viața
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Evolution of the Birds, Convention on the Coservation of Migratory Species of Wild Animals, BirdLife International. A fost președinte al Societății de Ornitologie din Moldova. A condus proiectul Omul și Biosfera. I s-a conferit în 1979 titlul de Om Emerit în știință din Republica Moldova. În 1989 devine Laureat al Premiului de Stat în domeniul științei și tehnicii.
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
() a fost un intelectual de pe Valea Mureșului Superior, învățător emerit și pasionat muzeograf, care s-a consacrat în eforturile sale culturalizării marei mase a țărănimii. Acesta s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Maiorești din comuna Rușii-Munți din județul Mureș, fiind cel mai mare dintre cei
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
UK, ca profesoară titulara la diverse licee de stat ori particulare, având normă întreagă (1981-prezent). Mariana Zavati Gardner a fost membră a colegiului editorial al revistei „Orizont”, a Liceului Teoretic Internat de Fete/ Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, condusă de profesorul emerit de literatură română, prozatorul Marin Cosmescu Delasabar, Bacău 1967, fiind recomandată de eminentul profesor de limbă română de la Școala generală nr.5 Bacău, Voicu Ichim. Se dedică definitiv scrierii din 2001. 1959-1963: Școală primară de pe Strada Negel Bacău; 1963-1967: Școala
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Vladimir Modestovici Brădiș (în , n. 23 decembrie 1890 - 23 mai 1975) a fost un matematician rus sovietic. A fost numit "învățătorul învățătorilor" sovietici și a fost creator emerit în știință în RSFS Rusă. S-a născut în orașul Paskov unde a terminat învățământul mediu. A continuat studiile la Universitatea din Sankt Petersburg. A fost profesor la Scoala Comercială de pe lângă Uzina Putilov. Apoi este profesor de matematică la Tver
Vladimir Bradis () [Corola-website/Science/326569_a_327898]
-
la împlinirea vârstei de 75 ani. La 24 iunie 1999 papa Ioan Paul al II-lea a acceptat retragerea episcopului Kräuter și l-a numit pe Martin Roos episcop diecezan de Timișoara. În perioada 27-30 august 2005 Sebastian Kräuter, episcop emerit de Timișoara, a făcut parte alături de mitropolitul ortodox Nicolae Corneanu și de Martin Roos, episcopul diecezan de Timișoara, din delegația care l-a primit pe Heinz Josef Algermissen, episcop diecezan de Fulda (Germania), cu ocazia inaugurării unui parteneriat între cele
Sebastian Kräuter () [Corola-website/Science/308966_a_310295]
-
A făcut parte din următoarele societăți și asociații științifice: membru în nouă comitete ale Asociației Juriștilor din Italia, Franța, Austria, Olanda, Belgia, Slovacia, Cehia etc.; membru al Academiei Tiberiene din Italia și al Academiei de Științe din New- York; membru emerit al Universității Pontz. A participat la 35 congrese internaționale (Mamaia, Sofia, Belgrad, Varșovia, Trieste, Viena, Berlin, Roma, Bruxelles, Amsterdam etc.), prezentând comunicări științifice, care au fost publicate în țară și în străinătate. Vasile Gionea este autorul a 11 volume din
Vasile Gionea () [Corola-website/Science/305474_a_306803]
-
fiind format din "*landa" « pământ » și "*hlauts" « sorți, soartă »). Acest termen a fost preluat de către Mauri și deformat fonetic în "al-Andalus", urmărind etapele: landa-hlauts > landa-lauts > landa-luts > landa-lus > Al-Andalus. Această ipoteză a fost preluată și de specialiști precum Marianne Barrucand, profesor emerit de artă islamică la Universitatea Paris IV - Sorbonne și specialist în arheologie islamică. După ce au subjugat întreaga parte nordică a continentului african, arabii și-au îndreptat atenția spre sud-vestul continentului european având cale liberă în anul 711 când șeful arab
Al-Andalus () [Corola-website/Science/309447_a_310776]
-
Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale. După anunțul retragerii, făcut pe 11 februarie 2013, a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013, ora 20.00 (CET). Noul său titlu este acela de „papă emerit”. Între anii 1946 și 1951 a studiat Teologia și Filosofia la Universitatea din München. În 1951 a fost hirotonit preot, împreună cu fratele său mai mare Georg Ratzinger. În anul 1953 a devenit doctor în teologie iar în 1957 docent pentru
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
armonizează diferite piese muzicale pe instrumente, pentru Orchestra Radiodifuziunii Române. Moare la data de 7 mai 1963 la București, la vârsta de 69 de ani. Este înmormântat la Bozovici, în localitatea sa natală. A fost distins cu titlul de "Artist Emerit" (1955), pentru merite deosebite în activitatea artistică și în domeniul radiofoniei. La 7 mai 1983, la împlinirea a 20 de ani de la moartea sa, Radiodifuziunea Română i-a dedicat o emisiune omagială. Prezentarea a fost făcută de Maria Banu și
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
1984) etc. A colaborat fructuos cu mai mulți regizori, cum ar fi de exemplu regizorul Vasile Pascaru. Statul sovietic moldovenesc i-a decernat Premiul de Stat din Moldova în anul 1968. De asemenea, a fost deținător al titlului de Maestru emerit al artelor din Moldova (1960) și de Artist al Poporului (1982). I s-au acordat premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova. La data de 16 septembrie 1997, președintele Petru Lucinschi i-a acordat "Ordinul Republicii", cea mai înaltă distincție
Vasile Zagorschi () [Corola-website/Science/309970_a_311299]
-
sezonul 2002/03, Rapid București câștigă competiția internă, cucerind al șaselea titlu de campioană națională, după 36 de ani de la cel anterior, obținut în 1967 de antrenorul Francisc Spier. În 2007, după o carieră îndelungată și încununată de trofee, profesorul emerit Constantin Popescu se retrage definitiv din funcția de antrenor și se dedică activității federale. În 1960, lui Constantin Popescu i s-a conferit titlul de „Maestru Emerit al Sportului” pentru medaliile de aur de obținute la Campionatele Mondiale în 11
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Francisc Spier. În 2007, după o carieră îndelungată și încununată de trofee, profesorul emerit Constantin Popescu se retrage definitiv din funcția de antrenor și se dedică activității federale. În 1960, lui Constantin Popescu i s-a conferit titlul de „Maestru Emerit al Sportului” pentru medaliile de aur de obținute la Campionatele Mondiale în 11 jucătoare din 1956 și 1960. În anul 2000, Constantin Popescu primește Crucea națională Serviciul Credincios Clasa a II-a, conferită de președintele Emil Constantinescu prin Decretul nr.
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
de teorie muzicală. A fost în câteva rânduri compozitorul casei al teatrului Rustaveli din capitala Georgiei. Între anii a fost directorul colegiului muzical din Batumi , iar un timp a fost numit ministru adjunct al culturii al Regiunii Autonome Adjaria. Artist emerit al Georgiei, a fost pentru o vreme și directorul artistic al Societății de muzică a Georgiei. In anul 1995 a emigrat în Israel, unde se stabiliseră de mult numeroși membri ai familiei sale. În Israel a lucrat la început câteva
Iosef Bardanașvili () [Corola-website/Science/313532_a_314861]
-
localitatea Horezu-Poenari, amplasată la sud de municipiul Craiova, în județul Dolj. După ce a absolvit Liceul Teoretic numărul 3, din Craiova, azi Colegiul Elena Cuza, a urmat, apoi cursurile Conservatorului Cornetti, din aceeași localitate, secția actorie, clasa profesorului Ovidiu Rocoș, artist emerit. Prin mâna maestrului au trecut talente autentice, care vor face carieră la diferite teatre din țară, precum Ion Marinescu, Constantin Sassu și alții. Pe scena prestigioasă a Teatrului Național din Craiova, Dumitru Paraschivescu a fost coleg cu celebrități de necontestat
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
Buli” Yehoshua sau pe scurt A.B.Yehoshua (n. 19 decembrie 1936, Ierusalim) este un romancier, eseist și dramaturg israelian. Este laureat al Premiului Israel, al Premiului EMET și al Premiului francez Médicis pentru cea mai bună carte străină, profesor emerit de literatură ebraică și comparată la Universitatea din Haifa. A.B.Yehoshua s-a născut și a crescut la Ierusalim. Familia tatălui său, Yaakov Yehoshua, istoric specializat în istoria Ierusalimului este o familie sefardă care locuiea în acest oraș de
A. B. Yehoshua () [Corola-website/Science/313303_a_314632]