2,028 matches
-
grupul de cuvinte corespunzător transmiterii sensurilor intenționate, în modul cel mai eficient. În atare accepție, codurile reprezintă un cadru de in-terpretare larg, utilizat deopotrivă de adresanți și de adresați pentru codificarea-decodificarea mesajelor.Comunicarea în forma ei ideală presupune că, atât emițătorul, cât și receptorul să utilizeze exact același cod. Din moment ce semnele pot avea mai multe niveluri de semnificație, de la denotație, la conotație, strategia adresantului este de a selecta și de a combina semnele în moduri care limitează seria (șirul) posibilelor înțelesuri
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mișcarea/acțiunea efectuată de o parte sau alta a corpului uman și unitatea lingvistică denominativa este asigurată de semantica. Semantica investighează semnificația că "parte a sistemului limbajului, independent de contextul mai larg"63. Când are loc schimbul de informații între emițător și receptor, trebuie că semnele să-și mențină semnificația atât în cazul utilizării individuale, cât și în cel al combinațiilor dintre ele, numai în acest fel relația semnelor cu obiectele la care semnele sunt aplicabile ( C. Morris) aflându-și concretizarea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
diferite 69. Pe baza celor spuse, se pot formulă următoarele trei caracteristici ale gesturilor emblematice: a) sunt perfect traductibile în limbajul articulat; b) de obicei sunt cunoscute de toți membrii unui grup social; c) generează receptorului întocmai efectul intenționat de către emițător. Ilustratorii Dacă emblemele sunt, înainte de toate, gesturile mâinilor care au o tra-ducere verbală directă, ilustratorii sunt reprezentați, în mod tipic, de mișcările mâinilor și ale brațului, mișcări care secondează actul vorbirii, ele putând funcționa și pentru a completa ori a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
bază caracterul conștient al inter-relaționării cu cei din jur. "...pentru că transferul de informatie să devină un proces de comunicare, emitentul trebuie să aibă intenția de a provoca receptorului un efect oarecare. Prin urmare, "comunicarea" devine un proces prin care un emițător transmite informație receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte"111. Vom spune că, în cadrul procesului de comunicare, intenția se referă la încercarea conștientă a emițătorului de a influența receptorul, prin intermediul mesajului; răspunsul acestuia este
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
receptorului anumite efecte"111. Vom spune că, în cadrul procesului de comunicare, intenția se referă la încercarea conștientă a emițătorului de a influența receptorul, prin intermediul mesajului; răspunsul acestuia este reacția care are la bază presupunerea intențiilor emițătorului. Comunicarea apare doar atunci când emițătorul trimite intenționat un mesaj receptorului. Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau menținerea atenției. Din per-spectiva producerii și receptării semnelor, comportamentul intențional și cel conștient pot fi tratate din unghiuri de abordare diferite. Donald
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
intenționat, dar nu interpretat că intenționat; îi. semnul nu este intenționat, ci interpretat că intenționat (comportamentul non-intențional care nu este interpretat astfel nu se înscrie semiozei). Conștiința se referă la gradul în care semnele pot fi conștiente sau inconștiente pentru emițător sau receptor 112. O distincție asemănătoare este cea făcută de M Argyle, care descrie următoarele posibilități: 1) atât receptorul, cât și emițătorul sunt, în general, inconștienți de prezență semnului; (Argyle este de părere că aceasta situatie caracterizează majoritatea tipurilor de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nu se înscrie semiozei). Conștiința se referă la gradul în care semnele pot fi conștiente sau inconștiente pentru emițător sau receptor 112. O distincție asemănătoare este cea făcută de M Argyle, care descrie următoarele posibilități: 1) atât receptorul, cât și emițătorul sunt, în general, inconștienți de prezență semnului; (Argyle este de părere că aceasta situatie caracterizează majoritatea tipurilor de semioza); 2) emițătorul este inconștient, iar receptorul este conștient de semnul nonverbal (de exemplu în diagnoza); 3) atât emițătorul, cât și receptorul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
112. O distincție asemănătoare este cea făcută de M Argyle, care descrie următoarele posibilități: 1) atât receptorul, cât și emițătorul sunt, în general, inconștienți de prezență semnului; (Argyle este de părere că aceasta situatie caracterizează majoritatea tipurilor de semioza); 2) emițătorul este inconștient, iar receptorul este conștient de semnul nonverbal (de exemplu în diagnoza); 3) atât emițătorul, cât și receptorul sunt inconștienți de prezență semnului, dar influențați de acestă (de exemplu, privirea fixă sau dilatarea pupilelor); 4) emițătorul este conștient, dar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
receptorul, cât și emițătorul sunt, în general, inconștienți de prezență semnului; (Argyle este de părere că aceasta situatie caracterizează majoritatea tipurilor de semioza); 2) emițătorul este inconștient, iar receptorul este conștient de semnul nonverbal (de exemplu în diagnoza); 3) atât emițătorul, cât și receptorul sunt inconștienți de prezență semnului, dar influențați de acestă (de exemplu, privirea fixă sau dilatarea pupilelor); 4) emițătorul este conștient, dar receptorul este inconștient de semn (de exemplu, un actor care se angajează în anumite gesturi)113
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de semioza); 2) emițătorul este inconștient, iar receptorul este conștient de semnul nonverbal (de exemplu în diagnoza); 3) atât emițătorul, cât și receptorul sunt inconștienți de prezență semnului, dar influențați de acestă (de exemplu, privirea fixă sau dilatarea pupilelor); 4) emițătorul este conștient, dar receptorul este inconștient de semn (de exemplu, un actor care se angajează în anumite gesturi)113. Unele din mesajele nonverbale pe care le transmitem pot fi controlate conștient, altele nu (frământarea/agitația, tensiunea musculară generalizată, ritmul cardiac
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
social. Din această perspectivă, vor deveni semnificative și trăsăturile discursive ale micii-burghezii a literelor pe care o constituie jurnaliștii. Schimburile lingvistice sunt totodată și schimburi economice, care își capătă semificația în contextul unui raport de forță simbolic dintre un producător (emițător) care deține un anumit capital lingvistic și un consumator (receptor) sau o piață care oferă un profit simbolic sau material: "(...) leș discours ne șont pas seulement (ou seulement par exception) des signes destinés à être compris, déchiffrés; ce șont aussi
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
comunicării în RP. Specialistul în RP trebuie să răspundă, înainte de a începe să redacteze mesajul care îl va reprezenta pe angajatorul sau pe clientul său, la o serie de întrebări propuse de Patrick Johnson 115: 1. Este potrivit? a. pentru emițător? b. pentru receptor? 2. Este semnificativ? a. este la subiect? b. vizează interesele receptorului, nu ale emițătorului? 3. Este memorabil? a. prin cuvinte, metafore, comparații etc.? b. prin folosirea dispozitivelor vizuale? 4. Este clar? a. atât din punct de vedere
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
reprezintă, de fapt, posibile grade de realizare a ambiției fundamentale a procesului de RP, si anume modificarea comportamentului indivizilor. Dacă vom înțelege că atingerea acestui obiectiv final depinde de o serie de factori care scapă, de fapt, controlului exercitat de emițător, vom conștientiza faptul că nu vom fi eficienți decât dacă ne fixam obiective realiste, care iau în calcul condițiile în care este perceput mesajul. Ni se pare ca schemă de bază a comunicării (figură 1) este prea adesea considerată că
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G. W. Noomen, Știința comunicării, p. 25. După cum precizează autorii unei cărți foarte bine documentate asupra domeniului comunicării 116, modelul din figură 2 ne aduce cu mult mai aproape de realitatea fluxului comunicării: Dacă un emițător dorește să transmită informație (x) unui receptor, informația trebuie să fie inteligibila. Emițătorul trebuie să își găsească cuvintele, să se exprime. Pentru a se face înțeles, oral sau în scris, el trebuie să-și codeze mesajul, să folosească coduri. O dată
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
După cum precizează autorii unei cărți foarte bine documentate asupra domeniului comunicării 116, modelul din figură 2 ne aduce cu mult mai aproape de realitatea fluxului comunicării: Dacă un emițător dorește să transmită informație (x) unui receptor, informația trebuie să fie inteligibila. Emițătorul trebuie să își găsească cuvintele, să se exprime. Pentru a se face înțeles, oral sau în scris, el trebuie să-și codeze mesajul, să folosească coduri. O dată codat, mesajul este transpus în semnale (y) care pot străbate canalul spre receptor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
a ne permite să introducem în discuție succesul (în sens restrâns) al actului de comunicare. Reușită în comunicare implică într-o măsură oarecare izomorfismul dintre x și x': receptorul acorda mesajului o semnificație (x') care e aceeași că și pentru emițător (x=x'). Același model indică însă și impedimentele pentru că izomorfismul să se realizeze: pot interveni erori de codare sau de decodare, precum și zgomotul de fond."117 Revenind la șinta pe care o vizează comunicarea în RP, si anume schimbarea comportamentului
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Efectul mesajului asupra receptorului Traseul pe care il parcurge un mesaj, de la emiterea lui până la adoptarea de către public este destul de lungă și plină de obstacole. Acest proces depinde de mai mulți factori care nu pot fi controlați, în totalitate, de către emițător și se desfășoară în cinci mari etape 124, pe care le prezentăm mai jos: O persoană devine conștientă de existența unei idei sau a unui produs, de obicei, dar nu exclusiv, prin intermediul mass-media. Invidivul caută mai multe informații despre subiect
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cu adevărat o formă de reprezentare veritabilă, reală și democratică. Indymedia aspiră să devină substitutul dialectic al mijloacelor de comunicare în masă și visează la un viitor în care mediile însele vor fi depășite, în măsura în care ele implică o separare între emițător și receptor. Prin democratizarea informației, receptorii putând deveni, teoretic, emițători, o asemenea separare este anulată și informația devine un domeniu al planarii libere, o transparență pură. Adevărul Indymedia este universul postmedial al relațiilor nemediate."139 De cealaltă parte, există replică
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de sondaje și de obiectivele editoriale. Într-un astfel de sistem, sursa de informație nu are un scop definit sau o intenție declarată de a schimba conduite, cu excepția unor cazuri accidentale. Prevalența opiniei cere ca, într-un astfel de sistem, emițătorul comunicării, în momentul redactării sau confecționării mesajelor sale, să se identifice cu presupusele "interese" ale publicului, ale cărui preferințe nu sînt clar perceptibile. [Conținutul comunicării este tratat] "în așa fel încît să se mențină o anumită distanță între obiect și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comunicării, în momentul redactării sau confecționării mesajelor sale, să se identifice cu presupusele "interese" ale publicului, ale cărui preferințe nu sînt clar perceptibile. [Conținutul comunicării este tratat] "în așa fel încît să se mențină o anumită distanță între obiect și emițătorul comunicării; neimplicarea aparentă permite și presupune o marjă de ajustare între sursa emițătoare și publicul său; mesajele păstrează, în interiorul unei aceleiași surse, o relativă autonomie care se manifestă prin discontinuitate; deși nu este o formă de comunicare care să vizeze
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
informare), "blog-uri" (jurnale personale) sau site-uri de "e-mail". Prezența corporală devine tot mai puțin importantă în comunicarea interpersonală, câtă vreme ne putem "întâlni" prin mijlocirea web-camerelor, de la orice distanță, și putem interacționa oriunde pe glob, cu orice receptor sau emițător de mesaje. Nu este vorba decât de mult discutatul fenomen al globalizării comunicării. Dar limbajul nostru rămâne oare același? Sau nu cumva limba noastră suferă unele mutații, implicând și consecințe asupra structurilor mintale? Potrivit unor studii (citate de Pânișoară, 2004
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
știință ș.a. Rolul acestor simboluri este însă mai mult decorativ (asemănător celui al "vederilor" trimise din călătorie) și nu prezintă un interes deosebit pentru subiectul lucrării de față. Cu totul altfel stau lucrurile cu "avatarii" și cu "emoticonii", prin aceștia emițătorul încercând să transmită fie o imagine de sine creată, fie propriile stări, emoții, cu ajutorul unor itemi grafici. Potrivit DEX, un "avatar" reprezintă, o "reîncarnare succesivă a unei ființe" și, în sens figurativ, o "transformare neprevăzută (și chinuitoare) care intervine în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
iconi care transmit emoții, stări subiective ale emițătorului. Aceștia pot fi "comunicați" fie direct prin intermediul comenzilor cu mouse-ul în cadrul interfeței cibernetice, fie prin tastarea unor seturi de caractere care la receptor vor fi decodate sub forma emoticonului: "Stringuri" tastate de emițător Rezultat la receptor Semnificație :-) Fericit(ă) :-)) Foarte fericit(ă) :-O Surprins(ă) :-P Scot limba la tine :-( Sunt trist(ă) :-(( Foarte trist(ă) :-/ Confuz(ă) :"> Jenat(ă) :-> Vicios B-) Ascundere X-( Furie :-X Sunt îndrăgostit(ă) 0:-) Sentimente angelice >:) Sentimente
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să fie substituite prin aceste mijloace iconice. Astfel, mijloacele iconice devin și mijloace de exprimare a conotațiilor. Este de sesizat și faptul că există programe de computer care facilitează aflarea de către receptorii (membri ai grupului) a muzicii ascultate eventual de către emițător în momentele de plasament online. Aceasta reprezintă o altă modalitate de transmitere subsidiară a sentimentelor, prin atrofie dislexică. Potrivit datelor de mai sus, rezultă următoarele constatări: * "Noul limbaj" nu folosește majuscule, ceea ce poate conduce la confuzii generate de morfomixtura structurilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o lucrare, care îi este, la rândul său, inspirată? Întrucât procesul de creație angajează realizatorul operei de artă într-o formă nemijlocită de comunicare, constatăm că orice artist personifică un anumit tip de creator 217. Adevăratul artist este însă un emițător de forme și imagini noi, manevrând cu iscusință idei și concepte specifice propriei spiritualități și viziuni creatoare. Acesta își imaginează și definește creația în permanență, în plan spiritual și conceptual, fizic și material. Conform acestei interpretări, adevăratul artist reordonează haosul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]