2,866 matches
-
Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală (mai bine cotată sau mai puțin cotată) și pe deasupra noi vorbim „cu accent”. Exista și o parte pozitivă a acestui aspect, șansele emigrantului sunt mai mari pentru a găsi anumite servicii, deoarece este plătit mai puțin. Nicolae BĂCIUȚ: Ce loc ocupă credința în exil? Dar prieteniile? Iulian POPA: Credința în exil ocupa un loc foarte important, cel puțin la începuturi. Noii emigranți se
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
șansele emigrantului sunt mai mari pentru a găsi anumite servicii, deoarece este plătit mai puțin. Nicolae BĂCIUȚ: Ce loc ocupă credința în exil? Dar prieteniile? Iulian POPA: Credința în exil ocupa un loc foarte important, cel puțin la începuturi. Noii emigranți se duc la biserică, pentru a se ruga (fiecare are nevoie de ajutorul divin în momentele de început, și nu numai). Biserica este locul unde comunitatea se întâlnește, se ajută, pentru a depăși momentele grele ale începutului... Nicolae BĂCIUȚ: Ce
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
DUMBRAVĂ: Eu cred că, într-o destul de mare măsură, problema gravă e integrării exilaților a trecut. Poate datorită U.E. care a dat un alt sens imaginii frontierelor. Cum am tot repetat pe parcursul acestu interviu, dacă există disponibilitate la integrare din partea emigrantului, există și disponibilitatea gazdei de a-l integra. Sigur, contează și țara de proveniență. Unde sunt eu, de pildă, dacă spui că ai venit din România, te bat pe umăr înțelegători și-ți urează noroc. Dacă spui că ești venit
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai ... Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Milena Munteanu, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai ... VII. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr.
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
uneori lacrimile dau pe răscoale și dacă nu ai un umăr pe care să-ți sprjini capul sau un suflet pentru un cuvânt de mângâiere, treci prin momente greu de îndurat și dorul de acasă devine ucigător. De aceea, pentru emigrant, familia și chiar și rudele, aici pot fi micul rai pământean. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
ceea ce am lăsat acasă se întoarce înapoi cu și fără voia noastră. Țara în care trăiesc eu, Canada, ocupă primul loc din lume pentru protecția socială. De cum ai coborât din avion și te-ai prezentat cu actele la ghișeul pentru emigranți, ești întâmpinat cu zâmbetul pe buze adresându-se călduros: „Welcome", urarea de bun sosit în Canada. La despărțire îți spune că de acum ai toate drepturile unui cetățean canadian, minus dreptul la vot până la primirea cetățeniei și aceasta nu rămâne
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
datorită stadiului avansat al civilizației. Se pune foarte mult accent pe educație, începând de la cea mai fragedă vârstă și de la primul pas al noului venit în Canada. E cu totul remarcabil modul cum este asimilat un numar foarte mare de emigranți sosiți din toate colțurile lumii cu obiceiurile și deprinderile foarte diferite. E sistemul bine gândit și exersat mulți ani, încât nu poți să te abați de la el de mai multe ori. Ilustrez cu două experiențe trăite pe viu pentru a
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde ai fi. Când am scris cartea „Departe de țara cu dor”, mă refeream tocmai la faptul că rămâi cu gândul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
viețuim. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Milena MUNTEANU: Bănuiesc că depinde de persoană. Probabil că bătrînul care pleacă din țară să meargă la copii, își dorește să stea cu nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
Bănuiesc că depinde de persoană. Probabil că bătrînul care pleacă din țară să meargă la copii, își dorește să stea cu nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte vrea să rămână ceea ce este. În Canada se înțelege acest lucru. Eu mă minunez cu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
lucrurile dinăuntru. La vremea aceea mi-am zis că trebuie să am grijă de imediat, să am grijă de mine, ca mai apoi să fiu și eu în stare să dau vreun ajutor cuiva. Ce-l poate face fericit pe emigrant cu adevărat? O viață în care își regăsește verticalitatea. Respectul pentru alții și respectul de sine. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Milena MUNTEANU: Identitatea etnică se poate pierde ușor. Cu copii care nu vorbesc limba
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
o traumă privilegiată, întrucât în timp am înțeles și adaosul pozitiv prin urgența reconsiderării propriilor gândiri. America m-a obligat să mă revizuiesc!“. Doamna Simona Botezan, cea care i-a relatat scriitoruluii povestirile acestei cărți afirma într-un recent inteviu: „Emigranții, poartă tricolorul în suflet, chiar dacă fizic nu mai locuiesc în România sau chiar dacă unii nu mai sunt români în acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
mă revizuiesc!“. Doamna Simona Botezan, cea care i-a relatat scriitoruluii povestirile acestei cărți afirma într-un recent inteviu: „Emigranții, poartă tricolorul în suflet, chiar dacă fizic nu mai locuiesc în România sau chiar dacă unii nu mai sunt români în acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil”. Acest lucru pe care îl dezvoltă și sciitorul cărții de față, este de fapt caracteristica de bază a tuturor emigranților indiferent
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil”. Acest lucru pe care îl dezvoltă și sciitorul cărții de față, este de fapt caracteristica de bază a tuturor emigranților indiferent din ce colț îndepărtat de lume ar veni în țara de adopție. Este legea imigrantului confirmată de Paulo Coelho cu o sinceriate și nonșalanță puerilă, încântătoare: „Dacă, spunea acesta, suntem în exil, vrem să păstrăm cea mai neânsemnată amintire
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
este și va rămane pentru europeni un mit. Scriitorul Constantin T Ciubotaru, nu uită o clipă acest lucru, ci chiar îl pune pe cititor în gardă încă din cea de a treia pagină a cărții prin versurile lui: George Filip, emigrant și el în țara de dincolo de ocean, versuri care provoacă emigrantului, o rană profundă, care nu i se va închide acestuia până la sfarșitul vieții, între vis și realitate, între himere și adevăr: „Când a fost să plec în lumea largă
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
Ciubotaru, nu uită o clipă acest lucru, ci chiar îl pune pe cititor în gardă încă din cea de a treia pagină a cărții prin versurile lui: George Filip, emigrant și el în țara de dincolo de ocean, versuri care provoacă emigrantului, o rană profundă, care nu i se va închide acestuia până la sfarșitul vieții, între vis și realitate, între himere și adevăr: „Când a fost să plec în lumea largă/ Destinu-n cârcă să mi-l port/ Fericirea mi-a ramas acasă
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
și studenții și părinții acestora s-au plâns de nenumărate ori direcțiunii, ea continuă bine mersi să „profeseze”... Vă dați seama ce „biologie” învață studenții aceia! Însuși Nikola Tesla, marele inventator, a numit Teoria Relativității drept... metafizică! Tesla - fiind un emigrant dintr-o țară mică - nu s-a bucurat de atenția cuvenită geniului său, deși invențiile sale au avut un impact tehnologic important pentru omenire... Există tone de maculatură despre TR, despre „conecțiile” forțate ale ei cu alte domenii, sumedenie de
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
și scriam scrisori să fiu ajutat să emigrez ... Vreo 570 epistole am expediat în română, franceză, sau engleză - majoritatea colectate în tomul intitulat “Desperado” (1047 pagini) http://fs.gallup.unm.edu/Desperado.pdf (161 MB). Veți găsi și poze cu emigranți români din lagărele de refugiați politici din Istambul și Ankara... nenorociții soartei... Iată un fragment din prefață: Aceste Scrisori olografe, împreună cu Jurnalul de lagăr „FUGIT...”, au constituit pentru mine o metodă terapeutică pentru a rezista psihic în acest PURGATORIU - de unde
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
terapeutică pentru a rezista psihic în acest PURGATORIU - de unde nu mai puteam scăpa ... Mă întrebam dacă această „purificare” avea loc înaintea intrării în paradis ori... în necunoscut! Jurnalul de lagăr era continuarea Jurnalului disperării din țară, și preludiul Jurnalului de emigrant din America. Am așternut pe hârtie suferințele, nemulțumirile, speranțele, precum și dezamăgirile ... unui desperado [un outsider permanent, atât în țară cât și în străinătate...]. Acest cuvânt, DESPERADO, provenind de la caracterizarea unor fugari hispanici în America de Nord, are semnificație negativă; conform dicționarului „Webster
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
În ultimul timp are loc un exod masiv al oamenilor ce ies din Spania spre aș caută un viitor mai bun în țări precum: Olanda, Germania, Anglia, Norvegia, Suedia etc. Trist este faptul că pe langă emigranții care ies din Spania și se îndreaptă spre țările lor de origine, fie spre țările amintite sunt și mulți spanioli ce emigrează de asemenea, am observat că tinerii spanioli ce au terminat o facultate și nu găsesc post de lucru
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe la mâini iar unii se rânesc și înaintează așa nu se opresc și ce bucurie au când ajung pe pământul spaniol sau în centrele de ajutorare pentru emigranți ce strigate, ce bucurie, unii se închină, săruta pământul pentru că știu că cel puțin ajunși în Spania mai au o șansă de a începe o nouă viață, însă este adevarat există și riscul repatrierii. O astfel de voce împotrivitoare îmi
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
lupta până la capătul puterilor. Deși așa cum am arătat exista multa răceală și respingere pentru acest gen de emigrare, însă cel puțin în Spania există și o categorie de oameni ce au un umanism autentic și se poartă omenește cu acesti emigranți africani. Sunt păreri și atitudini pro și contra însă dincolo de orice granița sau lege eu am înțeles că și acești africani sunt oameni ca și mine ce au vise și aspirații la fel ca mine și lupta să le împlinească
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
înțeles că și acești africani sunt oameni ca și mine ce au vise și aspirații la fel ca mine și lupta să le împlinească, este adevărat pe o cale ilegală însă de ce nu am recunoaște că nu toate legile pentru emigranți sunt bune, unele ar trebui anulate iar altele schimbate. Însă dincolo de orice altă lege există o porunca divină de a ne iubi aproapele, de al trata cu bunătate ce nu poate fi absolvita de nici o altă lege dată de vreun
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
a autoarei, ca un factor salvator. Stelian Platon, român stabilit în Statele Unite, își privește condiția de imigrant cu ușoară ironie și profundă amărăciune: “Am inventat cămașa sclavului plecat de-acasă,/Cu utopii în geamantane și chei la gât.” (Tristețea unui emigrant, p. 114), “Altarul ei mi-a pus lacrimi-n colastră/ Și-nstrăinarea ipocrită în care eu mă adâncii.” (Lăsați părinții, p. 113) În contrast cu „înstrăinarea ipocrită” în care se-adâncește se află imaginile sacre ale țării lăsate în urmă: casa și muntele
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]