7,011 matches
-
Astoria Blvd.) Cuvânt de deschidere : Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Presedintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă Ing. Cristian F. Păscu, Presedintele Societății Române Creștine “Dorul” (înființată 1903), New York Pr. Th. Damian - Rugăciune de M. Eminescu Recitări din creația eminesciana (I): Nicole Smith, Mariana Terra, Valentian Ciaprazi, Mihaela Stan, Angela Cawog, Anisoara Constantinescu, Felicia Georgescu, Cristian Păscu Pe langă plopii fără soț, Mai am un singur dor - Alexandra Pevida Recitări din creația eminesciana (ÎI): Prof. Irina Anitului și copiii și
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
Rugăciune de M. Eminescu Recitări din creația eminesciana (I): Nicole Smith, Mariana Terra, Valentian Ciaprazi, Mihaela Stan, Angela Cawog, Anisoara Constantinescu, Felicia Georgescu, Cristian Păscu Pe langă plopii fără soț, Mai am un singur dor - Alexandra Pevida Recitări din creația eminesciana (ÎI): Prof. Irina Anitului și copiii și tinerii Școlii de Duminică Cântece din repertoriul interpreților Doina și Aldea Teodorovici Grigore Vieru despre Eminescu: dialog sentimental - Th. Damian și Cristian Păscu Proiecție de film dedicată Luceafărului poeziei românești Audiție din poezia
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
ÎI): Prof. Irina Anitului și copiii și tinerii Școlii de Duminică Cântece din repertoriul interpreților Doina și Aldea Teodorovici Grigore Vieru despre Eminescu: dialog sentimental - Th. Damian și Cristian Păscu Proiecție de film dedicată Luceafărului poeziei românești Audiție din poezia eminesciana în interpretarea unor actori celebri Cenaclul literar „M. Eminescu” din New York, dedicații lirice: Valentina Ciparazi, Ion Burcin, Elenă Mitru, Theodor Damian „Recunoașteți versurile?” (Premii oferite de Societatea „Dorul”; Premiul I - gift card $75; Premiul ÎI - gift card $50; Premiul III
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
bustul de la 1902 (cel executat de către sculptorul Oskar Spathe) pe care scria că aici s-a născut Eminescu și la fel de greu e să mai spui ceva pe acest subiect spinos fără să fii interpretat în mod tendențios... Foarte probabil că: Eminesciană... Rând pe rând, ne prinde ceața/ Din dilema... ca la carte,/ Cum să-i poți cuprinde viața/ Unui geniu fără moarte! Mai mult ca niciodată, parcă, s-au înmulțit la eveniment pe bună dreptate elogiile invitaților pentru eforturile tandemului de
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
său în cultura română” a avut loc lansarea, în cadrul Colecției de opere fundamentale a Fundației Naționale pentru Știință și Artă, a trei volume din opera criticului și istoricului literar George Călinescu: „Viața lui Mihai Eminescu”, „Opera lui Mihai Eminescu” și „Eminesciene dincolo de monografie”. Volumele au fost editate de Consiliul Local Dumbrăveni în colaborare cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă (FNSA). Spicuiesc câteva dintre ideile pe care le-am reținut din discursurile iluștrilor invitați prezenți la manifestare: Mihai Cimpoi
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
despre cine... gândim - căci asta ne (pre)ocupă toată viața. Viața? Da... „Căci moarte nu există/ și ce numești tu moarte/ e-o viață altfel scrisă/ în sfânta firii carte” - este motto-ul primei proze a cărții -, desprins din paginile eminesciene. „Oglinzile pământului” este, fără îndoială, un titlu de carte curajos. Nu și surprinzător, fiindcă Mihaela Rașcu este, ea însăși, structural, o luptătoare. Scrisul e limpede, mlădios, într-o logică rafinat predestinată finalurilor cel mai adesea previzibile, dar nu mai puțin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93230_a_94522]
-
Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, separați de Maiorescu, în tradiția realismului critic, a cărui "sarcină estetică fundamentală era să submineze încrederea în valabilitatea capitalismului, să denunțe racilele acestuia, să-l facă odios în ochii mulțimilor asuprite" (p. 104). Baza operei eminesciene o constituie poezia socială, în care poetul "exteriorizează în versuri de o rară frumusețe revolta împotriva unei societăți în care valorile muncii intelectuale și fizice sunt strivite de o mână de exploatatori" (p. 105); "Caragiale a expus batjocurii și disprețului
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
scrie minuțiosul student ar fi situat în exercițiile nocturne - mărturisite pe jumătate în manuscrise - în care, aproape suprarealist, detaliile livrești asimilate peste zi erau supuse unor formidabile denaturări. Ne-am putea, astfel, explica, de ce - de exemplu - coloritul prozastic al Egiptului eminescian nu convinge decât, cel mult, prin poezie. Sunt multe asemenea elucidări pe care, printr-o excelentă posesie a datelor, Ilina Gregori le pune în serviciul, de veche tradiție, al interpretării. Din biografie, cam ca la Balzac, se alunecă în contextul
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
de ani și pe care l-a crescut vreme de două decenii, rămânând apoi în colaborare cu diverșii săi membri până în prezent. Atunci, în ianuarie 1973, a fost un grup de liceeni care cântau un soi de folk pe versuri eminesciene (remember Glossa), un subgen muzical pe care l-au tot complicat vreun an, până să edifice prima (și singura oficială până în prezent) operă folk „Creanga de cireș”. Atunci au ieșit în față nu numai Ilie, ci și violoncelistul Adrian Daminescu
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
Teodor Vârgolici Cu o nobilă pasiune, eminentul critic și istoric literar clujean Constantin Cubleșan s-a dăruit, de aproape două decenii, înregistrării și comentării noile contribuții la exegeza eminesciană. Cronicile literare și articolele sale, apărute în prestigioase reviste, și le-a reunit, succesiv, în volumele Eminescu în conștiința criticii (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), Eminescu în oglinzile criticii (2001), Eminescu în universalitate (2002
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), Eminescu în oglinzile criticii (2001), Eminescu în universalitate (2002), Eminescu în reprezentări critice (2003) și Eminescu în privirile criticii (2005). La acestea s-au adăugat propriile cercetări în universul eminescian, incluse în volumele Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998), Cezara (2002) și Ciclul schillerian (2006). Recent, Constantin Cubleșan ne-a oferit un nou ciclu din cronicile literare și articolele sale, din ultima perioadă, în volumul Eminescu în comentarii critice, apărut
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
orizontul criticii (2000), Eminescu în oglinzile criticii (2001), Eminescu în universalitate (2002), Eminescu în reprezentări critice (2003) și Eminescu în privirile criticii (2005). La acestea s-au adăugat propriile cercetări în universul eminescian, incluse în volumele Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998), Cezara (2002) și Ciclul schillerian (2006). Recent, Constantin Cubleșan ne-a oferit un nou ciclu din cronicile literare și articolele sale, din ultima perioadă, în volumul Eminescu în comentarii critice, apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca. în noua culegere
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
din cronicile literare și articolele sale, din ultima perioadă, în volumul Eminescu în comentarii critice, apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca. în noua culegere sunt discutate un număr de 44 de lucrări cu structuri și tematici variate, atestând că exegeza eminesciană s-a menținut la dimensiuni majore, clasificată în secțiuni distincte: I. Biografia. Contribuții documentare; II. Opera. Coordonate ideatice; III. în volume colective; IV. în context universal; V. Rememorări; VI. Stilul și limba; VII. Bibliografie. Ediții; VIII. Interpretări didactice; IX. Caleidoscop
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
Interpretări didactice; IX. Caleidoscop. Din genericul acestor secțiuni, dar mai ales din comentariile întreprinse asupra cărților însumate în cuprinsul lor, reiese cu claritate competența cu care Constantin Cubleșan a știut să discearnă diversitatea și specificitatea problematicii circumscrise în noile studii eminesciene, relevând contribuția fiecăruia în parte, neezitând să facă și amendamentele necesare. în ansamblul său, ca și cele precedente, volumul prezintă o imagine pluridimensională asupra explorărilor întreprinse în labirinticul continent biografic și ideatic eminescian, de critici și istorici literari mai tineri
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
și specificitatea problematicii circumscrise în noile studii eminesciene, relevând contribuția fiecăruia în parte, neezitând să facă și amendamentele necesare. în ansamblul său, ca și cele precedente, volumul prezintă o imagine pluridimensională asupra explorărilor întreprinse în labirinticul continent biografic și ideatic eminescian, de critici și istorici literari mai tineri sau mai vârstnici, dar care aduc împreună noi puncte de vedere, perspective inedite, mijloace de investigare înnoitoare, proprii epocii contemporane, precum și luări de poziții polemice. Fatalmente, nu mă pot referi la toate cele
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
teologic. Toată demonstrația bazată pe această ideea a formației sale intelectuale teologice, cade, e hazardată, neadevărată." Pe bună dreptate, Constantin Cubleșan apreciază elogios profunda definire a lui Eminescu "în raza gândului etern", de Dumitru Micu, relevând: "Recitită astfel, întreaga operă eminesciană, prin grila gândului poetic ce îmbracă în imagini o lume întreagă, Dumitru Micu demonstrează faptul că Eminescu a creat în totul idei poetice, cu alte cuvinte, a încarnat artistic un sistem filosofic de înțelegere existențială". Demnă de reținut este concluzia
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
într-o privire retrospectivă, Exerciții de ad-mi-rație ale tânărului scriitor, inclusă în acest volum, Ecaterina Vaum subscrie la aceeași idee, argumentând că răspunsurile ilustrează "un simț al evoluției organice în literatură". Constantin Cubleșan evidențiază și alte contribuții interesante, precum Controverse eminesciene de Theodor Codreanu, Detractorii lui Eminescu de Alexandru Dobrescu, Solitudine întru înțelepciune de Diana Câmpan, Structuri lirice și motive romantice la Novalis și Eminescu de Matei Albastru, ca și antologia alcătuită de Ion Buzași cuprinzând Poezii și articole religioase de
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
vorba despre tot și toate, dar mai ales despre lumea literaturii românești. Titlul dialogului anunță, ca un preludiu mustos, umoarea conținutului: "Am fost prost, prost, prost și, deodată, pac!..." Cronicarul redă fragmentul în care Emil Brumaru povestește cum, citind postumele eminesciene, s-a convertit la poezie: "Domnule, la mine a fost o chestie ciudată. Eram prin clasa a șasea, sau așa ceva, cînd au apărut postumele lui Perpessicius. Mai înainte fuseseră antumele; atunci, după o lungă pauză, postumele. Era o carte care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
sentimentalismul minor", "transpirația afectivă" (ultima sintagmă e a lui Doinaș) și "mașinăria versificației" (p. 528). Are oroare de simbolizare. Ne întrebăm de ce "mașinăria versificației" îl deranjează la Ștefan Aug. Doinaș, considerând-o o relicvă a poeticii tradiționale, grevate de prestigiul eminescian, și nu-l deranjează la Ion Barbu, de pildă. Sunt contradicțiile unor valorizări care privilegiază alte criterii. Dacă ar fi fost pe deplin consecvent cu sine, pe linia textualismului și a experimentalismului, a criteriului autonomizării eului poetic purificat de biografic
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
ale sensibilității și intelectului, e-o suferință a voinței. De ea pătimesc "fie marii nerăbdători, fie dimpotrivă marii îndurători și gloata răbdătorilor lumii." O adevărată analiză de caz clinic, pentru o horetită îmbinată cu o todetită, face Noica pe Luceafărul eminescian. Ușor comice, purtînd în firea lor ceva din decrepitudinea adusă de bolile trupului, sînt aceste maladii ale ființei. Horetita cronică, mai așezată decît cea acută, a lui Hyperion, cel fără stare în lumea lui, e-o binecuvîntată plictiseală, a celor
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
inimii jocului românesc al Corneliei Tăutu și-au regăsit existența în trăirea împreună cu tinerii muzicieni receptivi la temperamentul, talentul și sufletul Veronicăi Bojescu. Și noi, cei de altă dată, ne-am simțit din nou tineri, reascultând aceste muzici, vorba versului eminescian, “ toate vechi și nouă toate ”. Probabil că acum, restudiate de alți interpreți ai aceleiași corale, lucrările vor reveni în programele actualității, demonstrând cine era și este Madrigalul , unicul ansamblu capabil să se confrunte cu personalități ale componisticii românești contemporane. În
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
de asemenea, reluat în volumul Scriitori moderni. Soluțiile lui I. Negoițescu de înnoire a literaturii române nu au aproape nimic lovinescian. Specificul literaturii române nu trebuie limitat și absolutizat în folclorism, ci merită căutat și exploatat în alte direcții: imaginarul eminescian rezonant cu romantismul german, vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
ce devine sursa lui paradoxală de putere. Efectul acestei descoperiri este chiar antropomorfizarea îngerului, simultan pedeapsă și răsplată divină, pentru îndrăzneala de a cunoaște lumea omului mai mult decât se cuvenea. Este cuprinsă aici și o posibilă rescriere a poemului eminescian, "chipului de lut" lăsându-i-se posibilitatea de a-și dezvălui rațiunile superiorității ce se ascund, iată, tocmai în fragila lui precaritate. Avocatul, un bătrân volubil, insinuant și provocator, scriitorul, interesat doar de viața pe care o studiază și o
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
Însă leit-motivul care a absorbit atenția și timpul participanților a fost reprezentat de facsimilarea manuscriselor lui Eminescu. Ceea ce părea irealizabil pe vremea lui Iorga sau Noica - cărturarii care au atras atenția asupra nevoii de a reda fidel laboratorul de creație eminesciană -, ceea ce suna a încăpățînare deșartă din partea unei culturi incapabile să ducă la capăt proiecte mari -, țelul acesta irealizabil s-a realizat: manuscrisele lui Eminescu au fost în sfîrșit tipărite integral, iar omul care are meritul de a fi realizat irealizabilul
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
ce? Ar trebui să fie evident (și nu este!) că, în contrast cu Enescu (care comunica direct, prin muzică) sau Brâncuși (prin vizual) Eminescu nu poate fi promovat decât prin intermediul traducerilor de calitate (credibile). Voi prezenta în continuare realitatea tristă a traducerilor eminesciene în engleză. Homo faber universalis Am argumentat în prima parte ideea că temele la modă în țară legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevanței sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]