5,930 matches
-
de forțe - realizările științifice și tehnologice, imaginația, calitatea forței de muncă, abilitatea de a utiliza deplin resursele”. Theodore Schultz, creatorul teoriei capitalului uman, a fost preocupat aproape patru decenii de progresul țărilor sărace. El a folosit observația directă și analiza empirică, plecând, cum era firesc, de la nevoia de transformare a agriculturii. Condițiile ameliorate ale producției agricole, schimbul de produse pe piață, creșterea standardului de viață al agricultorilor și extinderea economiei monetare ar fi permis demarajul procesului de dezvoltare economică. Creșterea puterii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
persoanei umane. Pretenția multor autori de a conferi dezvoltării semnificații spirituale și emoționale a fost absurdă. În mare parte, activitatea de cercetare a lui Bauer, timp de aproape cinci decenii, a tratat problema factorilor determinanți ai dezvoltării economice. Prin observație empirică, analiză teoretică și reflecție filosofică, economistul britanic a argumentat că realizările sau performanțele economice depind, în principal, de abilitățile și atitudinile indivizilor și de instituțiile politice și sociale. Diferențele în acești determinanți explică, în mare măsură, diferențele în nivelul de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în Vest”. Deepak Lal considera că Economia dezvoltării este un fel de „dogmă dirijistă”. Întemeiată pe ipoteze analitice aparent corecte precum sistemul de piețe incomplet, existența randamentelor crescătoare de scară, asimetria informațiilor, dualitatea structurală a producției etc. și pe observații empirice (termenii de schimb, deficitul extern etc.), această teorie generală a dezvoltării țărilor înapoiate a prescris, timp de patru decenii, un intervenționism statal excesiv. Lal a argumentat că Economia dezvoltării cuprinde patru elemente sau ingrediente esențiale. Primul element constă în credința
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
optim de impozite și subvenții, noua teorie a comerțului internațional și teoria creșterii endogene) și cazuri practice mult discutate (strategia țărilor din Asia de sud-est) au constituit armătura unei „noi Economii a dezvoltării”. Paul Krugman numea acest amalgam de teorie și studii empirice deficiente, „contra-contrarevoluția în teoria dezvoltării economice”. Există argumente serioase pentru a proclama triumful „noului dirijism”? De ce a afirmat Krugman acest lucru? „Deoarece a pretinde - scria Deepak Lal - că ideile vechii teorii a dezvoltării economice s-au bazat pe importanța randamentelor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
tipică pentru modelele de creștere economică, care a fost și este preponderentă în literatura de specialitate. Viziunea “smithiană”, tipică pentru analizele complexe, interdisciplinare ale dezvoltării, care a avut un loc marginal în studiile teoretice, dar unul relativ important în studiile empirice. Această abordare se extinde în prezent. Viziunea “acumulaționistă” pune dezvoltarea economică în conexiune cu acumularea de capital fizic, acumularea de capital uman și schimbarea tehnologică. Chiar în situația când preocuparea cercetărilor teoretice e mai largă decât determinarea ratei de creștere
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de producție ce presupune randamente de scară constante, ponderea muncii va fi (1-θ)din P.I.B. Rata de creștere a output-ului (gy) este apoi descompusă în părțile sale componente: contribuția fiecărui factor și a productivității totale a factorilor gt. Studiile empirice care s-au făcut folosind modelul neoclasic al lui Sollow se concentrează asupra contribuției relative a imputurilor versus productivitatea totală a factorilor de producție pentru a estima creșterea output-ului sau pentru a estima diferențele între țări cu privire la output-ul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
instrumente pentru analizarea modului în care politicile ce extind sau contractă volumul comerțului internațional influențează creșterea economică. Studiile neoclasice ale comerțului internațional au demonstrat că liberalizarea comerțului produce câștiguri rezultate din realocarea resurselor în utilizări mai productive. În plus, evidența empirică indică o creștere mai rapidă a țărilor cu orientare “outword” decât a celor protecționiste. Legătura absentă este o demonstrație teoretică a efectelor benefice ale politicilor comerciale liberale asupra ratei de creștere economică (nu doar asupra nivelului output-ului). Peter Bauer
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
analiza surselor de creștere economică a fost elaborată pentru multe țări. Datorită diferențelor în modul prin care anumiți economiști au contabilizat creșterea, nu este posibilă sumarizarea rezultatelor acestor calculații într-o simplă listă. Două concluzii au reieșit din această metodă empirică: 1.Majoritatea eforturilor de a măsura sursele creșterii au indicat că productivitatea sau eficiența contează pentru o proporție mult mai mare din rata de creștere economică decât s-a crezut înainte de a se face aceste calculații. Creșterea stocului de capital
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ca măsură a productivității P.I.B. real pe locuitor, iar variabilele capitalul uman, nivel inițial de P.I.B., rate ale investițiilor fizice, variabile demografice, cele care capturează rolul guvernului, indicatori de stabilitate politică, măsuri ale distorsionării pieței, indicatori ai sistemului economic. Studiile empirice care incearcă să explice diferențele dintre țări cu privire la creșterea economică folosesc ca input-uri date despre capitalul uman (indicatori de stoc sau indicatori de investiție, rata de școlarizare pe sexe și nivele de educație, media anilor de școlarizare, proporția forței
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
analiza modului în care politicile economice care extind sau restrâng volumul comerțului internațional influențează creșterea economică. Studiile în tradiție neoclasică asupra comerțului internațional au demonstrat că liberalizarea generează câștiguri provenite din realocarea resurselor în utilizări mai productive. În plus, evidența empirică indică faptul că țările cu orientare deschisă spre piața externă au înregistrat rate de creștere economică mai mari dar și un proces de creștere economică susținută, decât țările protecționiste. Dar ceea ce lipsește din demonstrație teoriei neoclasice a creșterii economice este
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
operă a lui Adam Smith. Poate de aceea Kurz și Salvadori, evaluând noile modele de creștere economică, au concluzionat că teoria creșterii “endogene” este “old wine in a new goatskin”. CAPITOLUL 3 MODELUL CAPITALULUI UMAN Introducere Multe studii teoretice și empirice au găsit o puternică corelație pozitivă între capitalul uman și nivelul performanțelor economice și sociale ale unei țări. În economia mondială actuală, rolul primordial îl au tehnologiile înalte, automatizarea producției și calificările manageriale, consideră majoritatea analiștilor dezvoltării. Aceste tendințe determină
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sunt cheltuieli nete (plata taxelor și a altor facilități de școlarizare, individuală sau publică, veniturile nerealizate pe timpul școlarizării), pe termen lung, veniturile din investiții depășesc mult cheltuielile. Într-o manieră similară explică apariția conceptului de capital uman Iacob Mincer. Cercetarile empirice asupra creșterii economice efectuate în anii ’50 au ajuns la două concluzii inexplicabile în teoria economică tradițională: Creșterea inputurilor de muncă și capital, masurată convențional, a fost de departe mai mică decât creșterea outputului pentru SUA și alte țări dezvoltate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
determinat rate de rentabilitate socială a educației, care să reflecte diferența între beneficiul privat și beneficiul social. Prin raportare la munca brută, necalificată, s-a arătat că educația primară generează cea mai ridicată rată de rentabilitate privată și socială. Cercetările empirice au relevat că și educația secundară are randament înalt, dar mai scăzut decât educația primară. A fost extrasă ideea că investițiile în capitalul uman se caracterizează prin randamente marginale descrescânde. Totuși, problema nu a fost lămurită. Cel puțin adepții subvenționării
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
industriilor „motrice” ale dezvoltării economice. Terenul pentru relansarea dezbaterii privind rolul capitalului uman în dezvoltarea economică era, astfel, pregătit. În plus, obiectivul țărilor dezvoltate de a-și întări competitivitatea internațională în condițiile extinderii economiei globale a amorsat analiza teoretică, cercetările empirice și politicile publice în câteva domenii importante: educația, cercetarea și dezvoltarea, pregătirea „lucrătorilor cunoașterii” și difuzarea tehnologiilor. Convingerea că factorul uman are rolul covârșitor în dezvoltarea economică există de multă vreme. Ea fusese, cumva, întărită de o întreagă literatură asupra
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
importante: educația, cercetarea și dezvoltarea, pregătirea „lucrătorilor cunoașterii” și difuzarea tehnologiilor. Convingerea că factorul uman are rolul covârșitor în dezvoltarea economică există de multă vreme. Ea fusese, cumva, întărită de o întreagă literatură asupra capitalului uman. Însă, erau necesare evidențe empirice pentru ca ideea privind conexiunea puternică între capitalul uman și creșterea economică să dobândească credibilitate publică. „Ceea ce nu poate fi cuantificat, nu există în analiza economică”, spunea cândva, unul dintre adepții pozitivismului. Modelele de creștere „endogenă” au inclus între variabilele funcției
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
OECD mai mari decât investițiile în capitalul fizic nu mai lasă loc dubiilor în privința convingerii asupra interdependenței și a relației de cauzalitate între cele două variabile: capital uman - creștere economică. Începând de la jumătatea anilor 90, au fost realizate numeroase cercetări empirice, aproape toate fiind analize de regresie la nivel macroeconomic, destinate să explice structura determinanților creșterii economice a unei țări și diferențele între performanțele economice ale țărilor („cross-country analisis”). Rezultatele acestor analize au fost preluate deja în „bakground-ul” curentului economic dominant
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cel mai important determinant fie al doilea ca importanță. Egalitatea și dezvoltarea au mers mână-n mână în Japonia, Taiwan, Coreea, Singapore și Hong Kong, datorită a diverși factori; unul foarte important dintre aceștia este fără îndoială învățământul. Oricum, în mod empiric, fie efecte limitate sau insignifiante sau chiar contradictorii ale învățământului asupra distribuirii venitului au fost descoperite. Chiar în Singapore, potențialul de egalizare al învățământului nu a fost realizat la scară largă. Rao a observat că în Singapore expansiunea educațională nu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
conexiune dintre însă nătatea spirituală a 424 r individului și arătarea lui sensibilă. Această despicare a amîndoror părților (spiritul și corpul) își are rațiunea sa absolută în natura cu totului ocazională a formei concrete care domnește de regulă în lumea empirică. Arta însă anulează acest defect într-un mod oarecare, căci ea încadrează ideea spirituală a unei personalități însămnate într-un învăliș atât de pregnant încît din acesta pare a ne vorbi cea dentîi. În genere însă interiorul omului poate să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu... " Și la caracterele istorice actorul n-are să întrebe decât de poet. Adevărul istoriei nu-l atinge de fel nici chiar în privința concepțiunii, cu cât mai puțin în privința maștei, căci înaintea noastră nu. are să apară o personalitate luată din realitatea empirică, ci una care să corespundă cu ideea caracterului. Și în genere ce mulțămire prezintă arta de-a se apropia cât se poate de bine de portretul unei figuri istorice? Cel mult se va pregăti o surpriză celor ce cunosc chipul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sensifică trăsura fundamentală a caracterului, esistența habituală, obicinuită, pietrificată a caracterului, ceea ce grecii numesc etos al caracterului {EminescuOpXIV 360} în sens propriu, în antiteză cu patosul aceluiași. Cred că deosebirile lui Kant și Schopenhauer între caracterul inteligibil (liber) și cel empiric(determinat) este mai clară și mai folositoare pentru această parte decât distingerea antică. Ethos ar fi cel inteligibil. Pathos cel empiric. Pricepem aicea sub accent etic viața individuală, întru cât ea devine intuitivă prin ton, ridicîndu-se prin toate fazele dezvoltării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
propriu, în antiteză cu patosul aceluiași. Cred că deosebirile lui Kant și Schopenhauer între caracterul inteligibil (liber) și cel empiric(determinat) este mai clară și mai folositoare pentru această parte decât distingerea antică. Ethos ar fi cel inteligibil. Pathos cel empiric. Pricepem aicea sub accent etic viața individuală, întru cât ea devine intuitivă prin ton, ridicîndu-se prin toate fazele dezvoltării ei din baza generală a tonului fundament[al]. Tonul fundamental s-ar putea asemăna cu o arhitectură, din care se ridică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuiesc să fie neatârnate de experiență, sigure și clare prin sine înșile; de-aceea se numesc cunoștințe a priori; pe când, din contra, ceea ce ni împrumută experiența nu se poate cunoaște, după expresia consacrată decât numai a posteriori, adică în mod empiric. Ceea ce-i de mirat însă este că între experiențele noastre se amestecă cunoștințe cari trebuiesc să aibă originea lor a priori și cari nu servă poate decât pentru a da legătură reprezentațiunilor noastre. Căci chiar dac-am omite din aceste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțurilor noastre să putem spune mai mult, sau cel puțin să credem a putea spune mai mult, de cum e ceea ce ne-ar [î]nvăța experiența si că afirmările noastre conțin o adevărată generalitate și o necesitate strictă, pe cari cunoștința empirică numai nu ne-o poate da. Dar ceea ce va să zică și mai mult decât toate cele precedente este că unele cunoștințe părăsesc chiar terenul tuturor experiențelor posibile, având părerea de a lărgi cuprinsul județelor noastre dincolo de marginile experienței, și asta prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că la județe sintetice trebuie să am afară de noțiunea subiectului încă și altceva (x), pe care inteligența se razimă pentru-a recunoaște un predicat ce nu e conținut în acea noțiune: că se cade a i se atribui. La județuri empirice sau din experiență nu este greutate. Căci acest x este experiența completă despre obiectul pe care-l cuget prin noțiunea A, care nu-i decât o parte a acelei experiențe. Căci, deși în noțiunea corpului eu nu includ predicatul greutății
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și noțiunile fundamentale ale acelorași cunoștințe sânt apriorice, totuși ele nu se țin de filozofia transcendentală, pentru că-n contextul ei ar trebui să se presupuie noțiunile plăcerei ș-a neplăcerei, arbitriului ș. a. m. m. cari-s cu toate de origine empirică. De aceea filozofia transcendentală este o înțelepciune a rațiunei pure, speculative numa. Căci toate cele practice, întru cât conțin motive, se referă la simțăminte cari se țin de izvoarăle cunoștinței empirice. Voind a dispune împărțeala (împărțitura) acestei științe din punctul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]