4,234 matches
-
Dumitrescu" de Ciprian Chirvasiu, Editura "Carte de Suflet", 2002, pag. 158-159. Textul de mai jos reproduce un manuscris olograf Nichita Stănescu aflat în colecția Costin Motroașă, manuscris care a fost reprodus în facsimil în "Nichita Stănescu - Opere Complete", Editura Univers Enciclopedic, 2004: "Declarație" "Subsemnatul Nichita Stănescu, declar prin prezenta că toate drepturile de autor corespunzătoare la cartea “Antimetafizica” semnată de Aurelian Titu Dumitrescu, să revină autorului, dat fiind că partea mea de contribuție la carte este insignifiantă, opiniile mele fiind reinterpretate
Antimetafizică () [Corola-website/Science/298253_a_299582]
-
de un confrate bulgar cu vază. N. C. Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Constantin Teodorovici - N. Crevedia în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 2]. C-D. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 461-462. 2. G. Călinescu - Enigma Otiliei. Roman. Volumul 1-2. București, Editura Națională Ciornei, 1938. 3. Unul dintre pseudonimele lui G. Călinescu. 4. N. Crevedia - Maria. Poezii. București, Editura Cartea Românească, [1938]. 5. N. Crevedia - Viața lui Gib I.
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
culturii românești l-a avut G. Coșbuc și prin participarea sa la conducerea unor importante reviste, dovedind, în acest sens, o evidentă vocație publicistică. Experienței dobândite la "Tribuna" se va adăuga munca în redacția revistei "Lumea ilustrată", publicație cu caracter enciclopedic, editată la București, bilunar în anul 1896. Din conducere fac parte: Coșbuc, D. Stănescu și I.I. Roșca. La București, George Coșbuc a mai făcut parte și din conducerea revistelor "Vatra" (1894), "Foaie interesantă" (1897), "Sămănătorul" (1901) și "Viața literară". Înființată
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
intitulată "Vorba ăluia", G. Coșbuc explica originea unor zicători și expresii populare despre care tot Slavici afirma: "„Era înainte de toate rubrica Vorba ăluia în care dădea lămuriri nu numai interesante, ci totodată și instructive asupra zicătorilor românești”". Caracterul de revistă enciclopedică al "Vetrei" era asigurat și de alte rubrici redactate de G. Coșbuc, la acestea adăugându-li-se și traducerea unor "Proverbe indice" din literatura sanscrită și "Hymnuri" din "Rig-Veda". Revista a avut și un supliment, "Hazul", din care, în 1895
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
VIII-lea monarhia este substituită de republica aristocratică, mai întâi în Ionia, apoi în majoritatea orașelor-state. Regalitatea în sens strict se mai găsește doar în: Macedonia, Epir, Sparta, Cirene și Taranto (Drimba Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 536). Republica se instituie în Grecia antică la: Atena - 683/682(conform tradiției) (Matei Horia C., O istorie a lumii antice, Albatros, București,1984, 200); la Teba, Pelopidas și Epaminondas izgonesc în 379 garnizoana spartană instalată în 382
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
aristocrația funciară) (Matei Horia C., „O istorie a lumii antice”, Albatros, București,1984, 200). Aceștia impun regelui, probabil în jurul anului 800, 2 arhonți - unul ca șef al administrației, celălalt al armatei (Drimba Ovidiu, „Istoria culturii și civilizației”, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 568-569). Nobilimea funciară instituie republica aristocratică (conform tradiției în 683/682 i.e.n.) (Matei Horia C., „O istorie a lumii antice”, Albatros, București,1984, 200). Guvernarea era exercitată de același consiliu care existase și în perioada monarhică - Gerusia (Sfatul
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
monarhică era alcătuit din capii marilor familii aristocratice). Acest consiliu administra justiția, controla administrația și numea înalții funcționari pe o perioadă de un an - magistrați care la Atena se numeau arhonți (Drîmba Ovidiu, „Istoria culturii și civilizației”, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 536). Numărul acestora s-a ridicat în secolul VII la 9. Cel mai important era „arhontele eponim”, adică judecătorul suprem care dădea numele sau anului în care fusese ales. Urmau în ordine: „arhontele basileu”, șeful cultului religios, „arhontele
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
militar, iar ceilalți 6 erau tesmoteții (legislatorii) care dictau legi și dispoziții juridice în toate cauzele civile. Multe din aceste atribuții s-au menținut și în republica democrată de mai târziu (Drîmba Ovidiu, „Istoria culturii și civilizației”, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 569). În 632, aristocratul Cilon, ginere al tiranului Megarei, Teagene încearcă să profite de tensiunile sociale din Atena și sprijinit de un grup de tineri aristocrați și mercenari ai lui Teagene, ocupă Acropole vrând să instituie tirania. Lipsit
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
reformării statului (Matei Horia C., „O istorie a lumii antice”, Albatros, București,1984, 207). El dă în același an prima constituție adevărată a Atenei, în vigoare 86 de ani, până în 508 (Drîmba Ovidiu, „Istoria culturii și civilizației”, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 568). ”Primul om de stat al Europei”, Solon limitează dreptul gentilic în favoarea proprietății private, creând premisele democrației ateniene. Solon a înlocuit privilegiul nașterii cu principiul proprietății și venitului(principiul timocrației) împărțind întreaga populație după venituri în 4 categorii
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
tiran” ca și instituția tiraniei își au originea în Asia Mică și probabil că derivă din etruscul „turan” - domn (în general se admite că etrusci ar fi originari din zonele Lidiei). Drîmba Ovidiu, „Istoria culturii și civilizației”, Ed. Științifică și enciclopedică, București, 1984, 538). Coaliția dintre Licurg și Megacle îl obligă să părăsească orașul, dar revine chemat de Megacle, fiind din nou exilat îi sunt confiscate și averile. În 546, cu sprijin străin (din Naxos și Argos), Pisistrate debarcă în Attica
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
babiloniană, hitită, conținând traduceri în limba română ale textelor semițiilor antici și ale hitiților, și despre manuscrisele de la Marea Moartă și la data serbării Paștilor. Din cauza calității sale de preot, în anii regimului comunist cărțile publicate de Editura Științifică și Enciclopedică în seria Bibliotheca Orientalis nu menționau numele autorului pe copertă, ci numai, cu discreție, în interiorul volumelor. Această situație s-a corectat după căderea regimului comunist în 1989. Athanase Negoiță a colaborat, între altele în acea vreme cu medicul și orientalistul
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
mai apoi cursuri de geografie fizică, de etică și de mecanică. Cursurile sale atrag rapid un numeros auditoriu. Până atunci, Kant publicase intens. Va înceta să publice vreme de zece ani, timp în care își va elabora opera cu caracter enciclopedic; Kant se interesează de tot: frumosul, știința, politica, Revoluția franceză, dreptul, cutremurul de la Lisabona și maladiile cerebrale. Va preda, de altfel, în aproape toate disciplinele. Așa cum o va spune în "Prolegomene", a fost deșteptat din "somnul dogmatic" de lectura empiristului
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
la „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Așa se face că din „șef serviciu vînzări la Metarc“, apoi corector la Editura Tehnică, „redactor literar la Editura Energetică“(?!) și, în sfîrșit, ca o încununare, „redactor principal“ la Editura Politică la departamentul „Dicționarul Enciclopedic“ (din 1956 pînă în 1958) ajunge „șef de birou la serviciul aprovizionare“ la Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Ultimii 15 ani de muncă, pînă la pensionarea în 1976, îi va petrece ca economist la „ISCE Exportlemn“, bătînd lumea alături de
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
00. Sala de împrumut pentru adulți deține aproximativ 80.000 de volume, organizate sistematic-alfabetic, dintre care aproximativ 80% sunt cu acces liber la raft. Utilizatorii cu domiciliul stabil în Vaslui pot împrumuta la domiciliu lucrări în limba română cu conținut enciclopedic, bibliografii, culegeri sau cărți pentru loisir. Accesul la serviciile sălii este permis de luni până vineri, între orele 08.00 și 19.00. Sala de împrumut pentru copii deține aproximativ 36.000 de cărți din domeniul științei și a literaturii
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
Literatura Română și Cultura Poporului Român. Începând cu luna aprilie 1861 și până în noiembrie 1863 vor apărea 24 de numere axate în general pe științe (astronomie, geologie, medicină, economie, sociologie, drept, istorie, arheologie, filologie etc.). Publicația a avut un caracter enciclopedic, aici publicând Nicolae Filimon romanul "Ciocoii vechi și noi", Vasile Cârlova două dintre cele mai frumoase poezii "Marșul oștirii române" și "Ruinele Târgoviștei", Tudor Vianu eseul "Principiile criticii", A. I. Odobescu erudita lucrare de folclor comparat "Cântecele poporane ale Europei răsăritene
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
cât și să le plaseze în dialog, pe de-o parte, cu moștenirea religioasă și culturală a spațiului bizantin cât și cu evoluțiile culturale ale Occidentului european. Formarea sa ca specialist în literatură comparată, istoric, teolog și jurist, cultura sa enciclopedică i-au permis să pună în relație idei și interpretări provenind din mai multe domenii de cercetare. Înțelegerea sa asupra istoriei culturii europene - privită prin ochiul comparatistului, cu perspectiva istoricului, rigoarea juristului și cu pasiunea teologului - era vastă și nuanțată
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
sintaxa, si concepția despre lingvistică textuala, si filozofia limbajului, si toate celelalte aspecte care au fost dezvoltate de mine.”<br> b) Inclus cu articol monografic în: Eugen Simion (coord.), "Dicționarul general al literaturii române", vol. III, L/ O, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 472-473 (autorul articolului: Victor Durnea).<br> c) Rodica Zafiu: “Cartea profesorului Eugen Munteanu "Lexicologie biblică" (București, Humanitas, 2008) e un volum exemplar, care fixează un reper și consolidează o ierarhie de valori. E o carte fundamentală, model
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Științei și Învățămîntului din Republică Moldova, Chișinău, 1991 și urm. OS = Opinia studențeasca, revista de cultură, Iași, 1975 1989. SCL = Studii și cercetări lingvistice, Editura Acedemiei Române, București, 1952 și urm. 1. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005. 2. "Trei opinii despre un eveniment editorial: Augustin, “De dialectica”", Lucia Wald, Alexandru Boboc, Daniel Barbu, “Universul cărții”, 1991. 3. "Un filolog pursânge", Bogdan Cretu, în “Ziarul finaciar”, 20 iunie 2008, p. 3. 4. Eugen Munteanu, Curriculum Vitae
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
mesajul că scopul statului este să asigure ordinea, dreptatea. Discipol al lui Platon ,Aristotel (Greacă: Αριστοτέλης) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși Platon a pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
Mediului Marin OCEANIC-CLUB, de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constantă și Institutul de Speologie "Emil Racoviță" din Cluj-Napoca. Serialul educativ "Ce și cum" (titlu original: "Was ist was") este transpunerea televizată a seriei de cărți ilustrate cu caracter enciclopedic " Ce și cum" publicată în România de editură Rao. Serialul TV "Ce și cum" are 26 de episoade. Amfitrionii emisiunii sunt personajele animate Theo, Tess și Quentin care descoperă și explică în fiecare episod un nou subiect (Romă antică, Mașini
Da Vinci Learning () [Corola-website/Science/314604_a_315933]
-
Studii Internaționale, unde a obținut diplome de merit. În prezent, este doctorand în domeniul științelor economice la ASE - București. A fost lector la European College for Liberal Arts din Berlin. Este co-autor al volumului "România la Organizația Națiunilor Unite", Editura Enciclopedica, București, 1995.
Adrian Cosmin Vierița () [Corola-website/Science/317411_a_318740]
-
are aspect global, însumând întreaga creație literară și non-literară, în condiții grafice excelente, pe hârtie japoneză. Reproducere anastatică a 31 de poezii de pe manuscrisele olografe ale poetului și a unei "Autobiografii" (1937). Reproduce textul poeziilor din vol. Opere, Editura Univers Enciclopedic. București, 2001. /p.1-331/. Conține o selecție de poezii din vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
cca. două sute de inedite, precum și proza artistică și publicistică (peste o sută de interviuri). Nu au fost fructificate participările sale, în totalitate, de la Televiziunea Română. Selecție făcută de Pavel Balmuș după primele trei volume din ediția academică apărută la Editura Univers Enciclopedic (2002). Conține o poezie și povestiri/legende, în traducere din l. germ. Conține 268 de scrisori expediate unui unic adresant: Dr. Maria Ciorănescu din București, sora lui Nicolae, Alexandru, Gheorghe, Ecaterina Ciorănescu, o adevărată dinastie de intelectuali, precum și, în anexe
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]