149,895 matches
-
din 5 septembrie 1997. Termenii de referință ai studiului cereau: Ø dezvoltarea unui cadru care să identifice și să definească limpede entitățile de interes pentru utilizatorii înregistrărilor bibliografice, Ø atributele fiecărei entități și tipurile de relații ce se formează între entități. Ø elaborarea unui model conceptual care să servească drept bază pentru asocierea atributelor și relațiilor specifice (reflectate în înregistrare ca elemente de date separate) cu diversele acțiuni pe care utilizatorii le fac, atunci când consultă înregistrările bibliografice. Studiul preferă o abordare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
standarde de elaborare a metadatelor catalografice, a înregistrărilor bibliografice și a celor de autoritate. Scopurile studiului Functional Requirements for Bibliographic Records(FRBR) = Cerințe funcționale pentru înregistrările bibliografice: Ø A găsi materialele care corespund criteriilor de căutare Ø A identifica o entitate Ø A selecta o entitate care corespunde nevoilor utilizatorilor Ø A obține accesul la entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
catalografice, a înregistrărilor bibliografice și a celor de autoritate. Scopurile studiului Functional Requirements for Bibliographic Records(FRBR) = Cerințe funcționale pentru înregistrările bibliografice: Ø A găsi materialele care corespund criteriilor de căutare Ø A identifica o entitate Ø A selecta o entitate care corespunde nevoilor utilizatorilor Ø A obține accesul la entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource Description and Access)? R: Evoluția
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
studiului Functional Requirements for Bibliographic Records(FRBR) = Cerințe funcționale pentru înregistrările bibliografice: Ø A găsi materialele care corespund criteriilor de căutare Ø A identifica o entitate Ø A selecta o entitate care corespunde nevoilor utilizatorilor Ø A obține accesul la entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este RDA (Resource Description and Access)? R: Evoluția informatizării a mers mult mai repede decât regulile de catalogare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bibliotecilor școlare și universitare Ø NORME metodologice de aplicare a Legii nr.15/1994, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 909/1997 modificate și completate Ø ORDIN nr. 946 pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, publicat in M.O., Partea I, nr.675 /28.07.2005 Ø ORDINUL MINISTRULUI FINANȚELOR nr. 1372 din 6 mai 2008 privind organizarea evidenței în scopul taxei pe valoarea adăugată, conform art.
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
prin „firele” Internetului, sau despre „comunitatea oamenilor de afaceri” ori despre „comunitate politică”. Ce au în comun toate aceste forme de grupare a oamenilor pentru a beneficia de apelativul „comunitate”? Singura trăsătură comună pentru o atât de largă varietate de entități sociale este unitatea valorică sau, mai exact, probabilitatea de a avea membri cu orientări valorice similare. Noțiunea de comunitate se aplică în special grupurilor care au sau tind să aibă o cultură specifică. Satul tradițional 1 și familia sunt cazuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O matrice posibilă a spațiului social, relevantă pentru demersul acestei lucrări, poate fi definită în funcție de tipurile de capital, nivelul de acumulare a resurselor și perspectivele de abordare 1: Capitalul și resursele nu sunt două tipuri de entități diferite, ci două perspective asupra unei zone de realitate. Atât capitalul, cât și resursele sunt acumulări pentru realizarea unor acțiuni. Referentul în cazul capitalului îl reprezintă agentul și tipul de efort necesar pentru acumulare. Capitalul uman, spre exemplu, presupune efort
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
seria componentelor capitalului uman creează anumite probleme de ordin operațional și conceptual. Tipul de investiție pentru educație și starea de sănătate este diferit față de cel care duce la adoptarea unor valori. Adeziunea de credință, convingerea sunt specifice valorilor. Valorile sunt entități culturale care se pot converti în bunuri materiale, productivitate, putere etc. Ceea ce se cheamă „spirit întreprinzător”, spre exemplu, reprezintă o configurație de valori - asumarea riscului calculat, deschidere la nou, valorizare a muncii etc. - favorabile productivității sporite. Tipul de capital nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
valorilor morale ca bază a organismului social cu protejarea autonomiei individuale, adusă de modernizare (Etzioni, 1996, pp. xviii, 4). „Comunitatea” implicită în comunitarismul din varianta Etzioni nu se reduce la sat sau la grupări locale similare, ci poate cuprinde „orice entitate socială de la sat la grupul de națiuni” și este „un set de atribute, nu un loc concret” (Etzioni, 1996, p. 4). Atributele societății bune sunt date de răspunsurile generale de satisfacere a unor nevoi sociale fundamentale. Modalitățile concrete de satisfacere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin faptul că își afirmă identitatea națională prin aderența la anumite valori sau entități asociate cu grupul național propriu fără a nega altor națiuni sau grupuri etnice drepturile lor. Persoanele respective exprimă un acord puternic cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
soluții, lansează, dar nu duce până la capăt procese de dezvoltare sauorganizare comunitară. Fenomen social - agregare de evenimente sociale de același tip. De exemplu, schimbarea rezidenței ca eveniment prin agregare devine migrație, similar, divorțul-divorțialitate, căsătoria-nupțialitate etc. „Nu există «fenomene sociale» ca entități ontologice, ci perspectivă de tip fenomen social care privește comportamentele și acțiunile umane la modul abstract, ca mulțime de evenimente de același tip.” (Sandu, 2003, p. 16) Ideologie - credințe și sisteme de formulări aferente lor care pot fundamenta acțiuni sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
neindependentă, departe de a avea un statut egal cu celelalte țări membre în interiorul Uniunii Europene. Cine sunt eu! Necondiționat, îmi pun uneori întrebarea filosofică „Cine sunt eu, de unde vin și încotro mă îndrept?” Din punct de vedere ezoteric sunt o entitate guvernată de o structură universală cosmică, și care, la rândul ei, este fructul unui Dumnezeu unic. Legile care guvernează tot ce s-a creat sunt o rezultantă a reacțiilor primordiale fizico chimice haotice ale materiei, în spațiu și timp, în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Capitolul 1 Considerații generale asupra PR Procesul de comunicare reprezintă un element de bază al societății actuale. Acesta s-a modificat și s-a adaptat în permanență fiecărei epoci în care omul s-a dezvoltat ca ființă rațională sau ca entitate bio-psiho-socială. Evoluția speciei umane a condus, după cum era și firesc, la o specializare a tuturor interconexiunilor acestui proces, atât la nivel de microclimat, cât și la nivel macrosocial. În demersul nostru, vom porni de la următoarele cinci valențe ale comunicării: înțelegere
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
reducerea incertitudinii, iar informația este un grad cuantificabil de reducere a incertitudinii"2. Cea de a doua este o încer-care a noastră de a defini acest proces: comunicarea reprezintă un transfer și un contra-transfer informațional între două sau mai multe entități, cu scopul de a obține înțelegere, legături sociale, conlucrare sau organizare. Elementul comun al celor două definiții este, evident, "reducerea incertitudinii". După cum afirmam anterior, comunicarea a evoluat și a condus la formarea unor noi domenii de activitate. Din punctul nostru
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
intrasistemice. Din punctul de vedere al identității sistemului și al empatiei intrasistemice, varianta numărul trei este mult superioară variantei patru. În orice domeniu de activitate există parametrul denumit "grad de implicare", care este mai mare la membrii sistemului decât la entități venite din exteriorul acestuia, în condițiile unei remunerații aproximativ egale în ambele cazuri. Din punctul nostru de vedere, este preferabilă formarea unui departament de imagine cu specialiști proprii, dar care să aibă puterea să rămână obiectivi, chiar dacă fac parte din
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în două situații: fie în momentul în care instituții ale statului doresc asimilarea unor norme, reguli, valori etc. de către generația adultă, fie în momentul în care grupurile-țintă sunt copii. Campaniile de educare publică pot avea drept sursă de informare o entitate de la nivel central sau una de la nivel local. Există campanii în care sursele sunt combinate, existând emisii de informații și de la nivel central, și de la nivel local. De obicei, factorii de la nivel local au o mare putere persuasivă, deoarece cunosc
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
parametru foarte important al structurii noastre interne: atitudinile. Scopul prin-cipal al acestor campanii este acela de a întări poziția grupuri-lor-țintă în raport cu o situație, persoană, eveniment, valoare, normă, regulă care este deja formată în mentalul individual al fiecărui membru al respectivelor entități sociale. Astfel de cam-panii de PR se folosesc în special în domeniul politic, iar gru-purile-țintă sunt reprezentate de simpatizanți ai unei idei, dar care de obicei nu sunt membri ai partidului care promovează respectiva ideologie. Persuadarea poate să se manifeste
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
care, considerăm că nu ar fi prea mari față de eforturile financiare și piererea de timp ocazionată de judecarea litigiului în instanță. Pentru soluționarea corectă a unui conflict de această natură vor trebui să participe la mediere atât reprezentanții celor două entități, cât și proprietarii din bloc, care, din această cauză au fost Ținuți să achite asociației un consum mai mare de apă. Desigur că problemele nu se opresc aici, asupra lor am mai discutat și vom mai reveni pe parcursul lucrării. B.
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
VI și VIII, prin temele luate În analiză: Imperativul dreptății și fundamentul rațional al Statului; Dreptul fundamental al Libertății față cu autoritatea de Stat; Statul trebuie să acționeze pe baza Dreptului și În forma Dreptului; Relațiile dintre Stat și celelalte entități sociale: Familia, Asociațiile și Corporațiile (Capitolul al-VI-lea). De asemenea, aflăm problema Personalității Statului, Statului ca subiect de drept și problema Statului de drept, problemă pusă Încă de Charles Louis Secondat de Montesquieu, Immanuel Kant etc. Două probleme ale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
juridică consistă, Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă, În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.). și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al totului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de tot (de ex. dreptul electoral). Aceste norme și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ele, alcătuiesc domeniul așa numitului „drept public”. El nu constă, deci, decât În organizarea suveranității, adică a puterii de comandă, care e punctul de sprijin și baza ordinei juridice și care, În determinarea sa concretă, se poate personifica atât În entități colective, cât și În entități individuale. Privitor la originea sa, Întrucât În mod formal ea emană de la Stat, tot dreptul ar trebui să se cheme drept public. Statul Însă, emanând dreptul, poate să se organizeze pe sine Însuși, desfășurând și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
drept public”. El nu constă, deci, decât În organizarea suveranității, adică a puterii de comandă, care e punctul de sprijin și baza ordinei juridice și care, În determinarea sa concretă, se poate personifica atât În entități colective, cât și În entități individuale. Privitor la originea sa, Întrucât În mod formal ea emană de la Stat, tot dreptul ar trebui să se cheme drept public. Statul Însă, emanând dreptul, poate să se organizeze pe sine Însuși, desfășurând și determinînd, prin raporturile juridice, (fie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întrucât În mod formal ea emană de la Stat, tot dreptul ar trebui să se cheme drept public. Statul Însă, emanând dreptul, poate să se organizeze pe sine Însuși, desfășurând și determinînd, prin raporturile juridice, (fie cu celelalte State, fie cu entități colective minore, fie cu indivizi În parte), suveranitatea care Îi este proprie; sau poate determina raporturi Între individ și individ, Între subiect și subiect, deopotrivă subordonate lui. În primul caz, dreptul are caracter public nu numai prin faptul că emană
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
natură privată nu modifică natura proprie a acestor raporturi. În atari ipoteze, se observă o dedublare sau autolimitare a personalității Statului, care se supune pe sine Însuși propriilor sale legi. Aceasta se exprimă pe scurt, spunând că Statul și celelalte entități politice au, pe lângă personalitatea de drept public, și o personalitate de drept privat. 5. Despre autonomia conștiinței juridice Abordând tema autonomiei conștiinței morale și juridice, Mircea Djuvara mărturisea În mod esențial, Împotriva oricărei prestații pozitiviste, că În ședința de la 6
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
juridică consistă Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.) și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al Întregului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de Întreg (de ex. dreptul electoral). Aceste norme și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]