2,456 matches
-
de senilitate prematură. I-am citit cu multă plăcere toate cărțile și îl simt aproape de sufletul meu, cu toate că nu am avut ocazia să petrecem timp împreună. L-am cunoscut foarte bine și apreciat enorm pe Ioan Grigorescu. O adevărată enciclopedie, entuziast, sportiv și mai ales un adevărat patriot român. În vara anului 2004 sau 2005 l-am întâlnit, la Cambridge, unde el făcea un episod din „Spectacolul Lumii” cu Barbu Călinescu, fiul fostului premier al României Armand Călinescu. Am aflat multe
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
vânătoare Răsună vesel corn de vânătoare: Vizează lupii, vulpile, mistreții: e-o hăuială clătinând pereții palatului de cetini și ninsoare. Nu mergem să înspăimântăm ereții, Nici la pasaj de alte zburătoare. Prin gerul aspru gata să doboare Luăm cu asalt entuziast nămeții. Noi facem sport, vânăm din pasiune, Nu pentru un sărman coltuc de pâine Pe-așa o vreme, zău, e o minune Să dai afară amărât un câine. Fără trofee? Nu ne indispune, Doar iarna nu se isprăvește mâine! Adrian
PALAT DE CETINI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366598_a_367927]
-
Guarnieri, în valoare de două milioane de dolari. Din păcate, de foarte multe ori prinși în vârtejul timpului, uităm de valorile contemporane, cărora nu le adresăm respectul și onoarea cuvenită. Iată de ce în toamna lui 2011, când un grup de gălățeni entuziaști a luat inițiativa creării Asociației FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI, al cărui președinte executiv sunt, tocmai de la acest deziderat am plecat. Vrem să arătăm opiniei publice, contemporanilor de pe mapamond, dar în special tinerilor, că din județul Galați s-au ridicat
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
un singur zvâcnet al ființei - mereu același - mereu răzvrătit * din Creator nu s-au mai păstrat decât rămășițe - total imorale: ritmul valurilor - aproximativă armonia stelelor - uneori simetria frunzelor - frazelor de pe ramuri în rest - tot ce va fi fost - vast și entuziast odinioară - acum sunt țăndări (încă arzând - în virtutea inerției) - care plutesc pe un ocean invizibil de cuvinte - executând alternativ - mișcări browniene și de flux-reflux e cam puțin pentru un psalm de slăvire... teribil m-aș bucura să greșesc - dar - deocamdată decorul
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
amicul ei dintotdeauna. Care treburi? Ce obligații are un becher ca tine, fără cățel, fără purcel? -Am! Și-ncă ce mai treburi! Apoi încep cu explicațiile: Uneori, eu și Celălalt, Geamănul meu imaginar dintr-o Poveste de iarnă, apucăm drumul entuziaști, atenți și ghidați de Sens și contrasens, invariabil însoțiți de Câine. Ne-oprim mereu lângă Troiță și-ascultăm Vocile. Ele dau semn că Blestemul își are totdeauna Prețul său... că doar Miracolul dumnezeiesc poate aduce Întoarcerea lui Lazăr sau Tămăduirea
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
și încă foarte violent, dărâmând șandramaua comunistă. Deci, l-am cunoscut pe Iacob Cazacu -Istrati mai îndeaproape la adunarea de protest, organizată de inimoșii Lia Popovici(desigur, au mai fost și alții, dar eu nu îi știu). Printre toți tinerii entuziaști, printre panourile scrise în română și engleză se rătăcise și doi protestatari mai „copți”: unu eram eu, care mai am 10 ani până la sută și dânsul, ceva mai tânar ca mine, cu aproape 40 de ani. M-a impresionat, că
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
Hotelului „Mari Vila”, Marin Mândrilă. Prof. univ. dr. Ion Marin Biografie pentru cândva Ceea ce nu au de unde să știe astăzi cei care îl cunosc și respectă, pentru că o merită, pe prof. univ. dr. Ion Marin este că în tinerețea sa entuziastă, înstăpânitoare a tot atunci, dar rămasă acum mai mult în puterea spiritului strecurat neviciat printre ciocanele vieții, pe cînd nu avea sobrietatea clădită de vârstă, era regele farselor! L-am cunoscut din armată, și l-am reîntâlnit la Gala Premiilor
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
în fața unor redutabili adversari, o adevărată pleiadă a somităților în materie, acesta își va continua periplul bahic la Lipănescu-n grădină dirijând (el care deține eligibila funcție de ministru al justiție), asemenea lui Cațavencu, fanfara de lăutari în timp ce boborul, nu mai puțin entuziast, aruncă cu căciulile în sus strigând: „Ura! Vivat Republica!” Este de presupus, ba vom avea imediat confirmarea, că Stan Popescu, se afla la acea oră în care are loc vânătoarea după republicani, într-o stare deplorabilă. Cel ce odinioară făcuse
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
un grup de escroci, „tinichele” de carbonari, beau aldămașul detronării lui Cuza. În timp ce ciocnesc paharele afară se desfășoară o adevărată pregătire a asaltului împotriva palatului. „În seara aceea, consemnează autorul, într-una din secțiuni compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, un liberal fanatic, care mâncase la '48 jimbla exilului în formă de tainuri turcești la Brussa, ținu o cuvântare cam așa: Fraților! Vremea vorbelor a trecut; acum are să sune în sfârșit ceasul faptelor. Trebuie
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
dar ea ne țâne pe picioare... - Chiar, ați văzut că s-a scos la vânzare chioșcul de vis a vis de noi!? Ce părere aveți? Ne băgăm? La 15.000.000 eu zic că e pomană curată...- se aprinse Elena, entuziastă ca de obicei. - Știu și eu!?- răspunse Radu. - Circumspect, precum te-am pomenit...- îl arse Rodica. - Să mai analizăm problema...- bătu în retragere și Gigi. - Nu v-ați schimbat deloc...Cum vă știu de o viață...Mai coiți-vă mult că
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
grăsime, fără dinți, cu piele albicioasă, încrețită peste faldurile de osânză. Din fundul sacului cu untură ieși un muget: - Dă-te mai aproape... Silvia care în ultimele ceasuri văzuse mult mai multe grozăvii decât în toată viața ei de cinefil entuziast, se apropie anesteziată de spaimă. I se părea firesc să vadă o gură căscându-se și ea prăvălindu-se în hău. Nici hlizelile stafiilor din jurul monstrului nu o liniștiră. Și nici căutătura crâncenă pe care i-o arunca un strigoi
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
nostru și din rațiunea noastră de a fi. Privită prin prisma istoriei, hotărârea luată la 1 decembrie 1918 apare, într-adevăr, ca rezultatul firesc și inevitabil al unui îndelungat și complex proces de dezvoltare economică, socială, spirituală și politică. Cuvântul entuziast și răspicat al celor 100000 de oameni adunați pe „Câmpul lui Horia” de la Alba Iulia, consfințea și din punct de vedere politic o unitate de viață, de limbă și de cultură, care dăinuia de peste două mii de ani. Timp de secole
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
românitate al românilor din Oradea și la croirea unei unități naționale, în ciuda unor diferențe concurențiale de natură confesională dintre greco-catolici și greco-ortodocși. După condamnarea la închisoare de către autoritățile maghiare a fruntașilor Memorandumului, studenții orădeni le vor face acestora o primire entuziastă la gară, în 1894, când mergeau spre locul de detenție. Băimăreanul Mihai Pavel rămâne în istoria locală și ca un foarte bun gospodar, de el legându-se multe edificări și renovări în dieceza de Oradea; el fiind și cel care
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
la spovedanie, îi mustră și îi iartă când greșesc, asemenea unui părinte responsabil. A moștenit veleitățile omului dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: Vrem să ne unim cu țara! “ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
ne-au îndrumat și ne poartă de grijă și să nu-i judecăm pe cei care nu au putut fi alături de noi atunci când aveam nevoie!... Întâlnim, deseori, foarte multe categorii de tineri: unii smeriți, alții orgolioși sau nerăbdători, unii foarte entuziaști alții foarte timizi, cu prejudecăți ori fără, și fiecare vine cu viața sa personală și cu o anumită personalitate la care noi (acolo unde este cazul) suntem chemați să contribuim la încreștinarea, la catehizarea, la împlinirea sau la desăvârșirea acesteia
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
-o, pentru țara sa, pentru Ortodoxia românească și universală. S-a mai spus și de către alții, o spun și eu, că a-l numi pe Părintele Popescu „părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „unul din vestiții părinți ai Bisericii Ortodoxe Române”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
am cunoscut pe Eminescu“, iar scriitorul Răzvan Ducan a adus în atenția auditoriului „Iubirile lui Eminescu“. După un sensibil recital din lirica eminesciană, a avut loc lansarea celor mai noi apariții editoriale păstorite de Editura Nicu sub semnătura neobositei și entuziastei scriitoare Mariana Cristescu. Prozatoarea a fost prezentată publicului de editorul Nicolae Băciuț și prof. Petre Curticăpeanu, care au evidențiat munca asiduă depusă în ultimele decenii de Mariana Cristescu pe tărâm cultural, în mass-media și scrisul beletristic. Un moment special l-
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
O întreb atrasă de magia acelui surâs: - Ce faci, Dănuț? - Bine, îmi răspunde timidă. Urmează o pauză, timp în care nu dă semne că ar dori să se clintească spre treburile zilnice, apoi șoptește: - Știi? Scriu poezii... - Bravo, îi răspund entuziastă. Ce fel de poezii? - Poezii... Haiku. - Felicitări... Și eu scriu. - Da?, o aud mirată. Și deodată, devine foarte atentă: - Ce scrii? - Am scris un roman, îi zâmbesc. O carte. - Dar cum așa? - Uite așa. Inițial am scris-o mai mult
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
-o, pentru țara sa, pentru Ortodoxia românească și universală. S-a mai spus și de către alții, o spun și eu, că a-l numi pe Părintele Stăniloae „părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
care le însoțeau, îndrăgitele Tonadillas (Playeras, Seguidillas, Boleros și Fandangos). „Sunetul sacadat al castanietelor și tropăitul ritmic din călcâie se completau armonios, compunând o atmosferă încântătoare, care electriza publicul în asemenea măsură încât spectatorii se trezeau acompaniind reprezentația cu strigăte entuziaste”, notează la 1772 călătorul andaluz Juan Fransisco Peyrón în urma unei vizite în teatrul din Cádiz, pe atunci singura instituție din Spania în care legea nu interzicea acea formă „barbară și indecentă” de artă scenică. Îndrăgitele dansuri se răspândesc și în
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
țara lor, pentru Ortodoxia românească și universală. S-a mai spus și de către alții, o spun și eu, că a-l numi pe Părintele profesor Dumitru Stăniloae „părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Cu alte cuvinte, așadar, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
eclipsa totală Să facem din noaptea relativă O nesfârșită zi de vară. Voi crede în tot ce e viu În flori de crin și file de știință Și rândul acesta ce-ți scriu Va fi plin de recunoștință. Mă simt entuziast din fire Am fost și am să fiu mereu, Îmi arunc spre tine o privire Sunt încântat, așa voi fi mereu. Referință Bibliografică: Mărturisire / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295, Anul I, 22 octombrie 2011. Drepturi de
MĂRTURISIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356809_a_358138]
-
brute, pe care o echivalează cu “inerție, geometrie, necesitate” și deschide drumul pavat cu certitudini al evoluției, al dinamicii imprevizibilă și spontană al “elanului vital”, asimilat cu energia ocultă, răspunzătoare de promovarea vieții de la ameobă la om. El compară ,oarecum entuziast, natura, tulburătoare prin imensa eflorescență de forme, prin jocul aleator și arbitrar al forțelor ei, cu “o mare operă de artă“ și preia de la romantism motive pentru a o descrie. Cum ar fi mobilitatea infinită care desfide legea, muzicalitatea care
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
o zidire nouă la acest început al unui nou deceniu din mileniul trei, după ce a străbătut veacurile, după ce a susținut și a sublimat Cuvântul în oameni milenii la rând, îl vedem trăind în spiritualitatea lui Al Florin Țene, proaspăt, viu, entuziast de parcă ar scrie întâiul poem:,, Înfierbântat de poezie și de rază/ Versul mă aspiră spre zenit,/ Celălalt, viclean, îmi stă de pază,/ Din tâmple îmi scoate ce n-am gândit.” Structura poemelor din acest volum este dată de sacrificiul întru
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
constrângeri ale cenzurii, fără restriții financiare, cu dorința fermă ca lucrarea să fie terminată și publicată. Primăria și Consiliul local au fost organisme receptive și au sprijinit această nouă întreprindere culturală destul de dificilă. Un colectiv alcătuit din numai trei membri entuziaști (și pricepuți, credem! : Emil Istocescu, Teodor Barbu și Costel Șerban) a dus treaba la bun sfârșit, restructurând vechiul material, și adăugând capitole noi : -încadrarea geografică; -etnografia și folclorul; -estimarea psiho-socială; -arkitectura; -date despre unele personalitati ale locului; -undicționar fr regionalisme
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]