716 matches
-
definește ca atare în cadrul unui raționament reflexiv, etichetând-o ca pe o opoziție a gândirii logice. b) O conștiință practică a nebuniei, considerată ca realitate concretă a existenței umane, diferită de normele grupului căruia aceasta îi aparține. c) O conștiință enunțiativă a nebuniei prin care, recunoscându-se nebunia ca atare, este denumită și definită în ordinea limbajului. d) O conștiință analitică a nebuniei raportată la formele acesteia, la relațiile dintre ele, constituind „discursul despre nebunie”. Sintetizând cele de mai sus, se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a percepției și a transcripției imagistice, privilegiind substratul existențial (iar nu livresc), într-un vers „caligrafiat” ultramodernist, cu ingenioase manevre tipografice (rândurile sunt întrerupte de spații albe, astfel încât în pagină să fie aliniate la ambele margini etc.). Poezia e preponderent enunțiativă, moderat metaforică, autorul procedează la încifrări expresive, trasează uneori crochiuri frapante de „peisaj”, preconizează autenticitatea („să ne scoatem paltoanele/ să ne scoatem și pielea/ să ne scoatem ochii și inima/ pe masă// noi oamenii sinceri/ noi nu avem arme/ atacăm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul", dar și scumpirile ("Realitatea TV", 22.VI.2008) (11) Cu toată tristețea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
P (Se împrimăvărează.) vs. propoziții dezvoltate S + P + parte secundară/ părți secundare de propoziție (Spectacolul copiilor de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
secundară/ părți secundare de propoziție (Spectacolul copiilor de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copiilor de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul verbului; * înțeles: propoziție principală având înțeles de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și adjective la anumite grade de comparație (în stilul publicistic, superlative create cu formanți lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice etc.; * folosirea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite. (f) Alcătuiți enunțuri în care: * un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; * un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alcătuiți enunțuri în care: * un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; * un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care mistuia un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adoptivă, franceza, cum e vorba de o alegere conștientă, lanțurile cad și cuvîntul multicultural se eliberează către o unitate unduitoare, nelimitată. Limbă majoră, destin minor? Spațiul libertății francofone. Cazul lui Marius Daniel Popescu Omul este o ființă semiotică, o instanță enunțiativă care produce semnificație și care, la rîndul ei, interpretează sensul cuvintelor și gesturilor altuia. În ciuda aparenței de materie care ne înconjoară, omul trăiește într-un univers simbolic, în care un rol esențial îl joacă limbajul. De multă vreme deja ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prin urmare, nicio nevoie de alterare vindicativă a vocabularului, ci doar plăcerea variațiilor, a reformulărilor și a jocurilor 1, iar în practica textuală, au o facilitate în a multiplica și întrepătrunde mai multe genuri de discurs și mai multe instanțe enunțiative. Marius Daniel Popescu mi-a povestit că, în Elveția, a fost deseori întrebat de ce inserează poeme sau jocuri sonore în romanele sale. Jurnaliștii strîmbau chiar din nas inițial, ca și cum ar fi fost vorba de o lipsă de gust sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
această "sacralizare a banalului"2, nu acumularea lucrurilor îl interpelează pe autor, ci aceea a cuvintelor care aleargă după concret, care la rîndul său ne scapă. Iar această experiență este cu totul personală, omul se confruntă cu lucrurile ca "instanță enunțiativă", individuală, orice persoană verbală fiind un spectru de valori virtuale care se actualizează într-un anumit context, dar această oscilație referențială nu e cîtuși de puțin colectivă. În cronicile polifonice narative pe care ni le oferă, nu există urmă de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu A treia minciună, regăsim un simulacru de reunificare monovalentă, care succede modului de eterogenitate discursivă vizînd reprezentarea denunțului fracturii identității personale visate ca un ideal de continuitate. Dar acest dublu subiectiv spre care ne îndreptam, acest eu al instanței enunțiative își contrazice "misiunea" sacră, de unitate identificatoare, dat fiind că sfîrșitul ne aruncă într-un echivoc absolut și ne lasă plini de întrebări despre rațiunile și mecanismele jocului ficțional. Această fractalitate proiectată în exterior este, în fond, materializarea rupturii ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
eu-rilor multiple, de absorbție în și prin discurs. Navigînd de la unul la altul, își amenajează un teritoriu imaginar al unei libertăți pe care niciunul din cele două spații luate separat nu i-ar fi conferit-o, pe care nicio instanță enunțiativă solidă și coerentă nu i-ar fi permis-o. Și astfel, modulațiile auctoriale configurează un loc polifonic în care se topesc identități, țări, limbi și tradiții, într-un vesel și cutremurător imn adresat diversității vieții. Și rătăcirii. În sensul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
filosofică a poporului respectiv. Altă clasificare ține seama de forma artistică a acestor creații populare: metaforice (sau alegorice) și nemetaforice, în proză sau în versuri. Din punct de vedere gramatical, p. sunt propriu-zise - cele ce apar sub forma unei propoziții enunțiative, afirmative sau negative, care exprimă în mod direct o judecată completă - și imperative, sub forma unor propoziții imperative, afirmative sau negative, care prin conținutul lor implică ideea de bine și impun un sfat, un îndemn. Derivate din p. propriu-zise sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
împărtășește emitentul, recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adăugând fațete noi, care îmbogățesc/clarifică semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra publicisticii eminesciene, oferind, implicit, o nouă grilă de lectură articolelor publicate de poet în presa vremii. În acest sens, am considerat imperios un proces de re-contextualizare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unui enunț lingvistic: o componentă lingvistică propriu-zis spusă și o componentă retorică 118. Componenta lingvistică asigură un înțeles "literal" enunțurilor, iar componenta retorică "interpretează" enunțul, integrându-l unei situații de comunicare precise. În alți termeni, sensul este definit în afara cadrului enunțiativ, iar semnificația se construiește în cadrul circumstanțelor de comunicare care fundamentează un discurs. Nu putem vorbi de semnificație decât în cadrul unui act de comunicare efectiv, care actualizează potențialul semantic al structurilor lingvistice utilizate. Abordările semantice ale limbajului politic înregistrează de-a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o întoarcere reflexivă asupra relațiilor dintre semnele verbale și utilizatori, în cadrul procesului de comunicare. Abordarea pragmatică aduce în atenția cercetătorilor limbajului aspecte precum: caracterul activ al limbajului; reflexivitatea fundamentală a acestuia (limbajul se referă la lume, arătându-și propria activitate enunțiativă); natura interacțională a limbajului (a spune înseamnă în primul rând a spune pentru altul); rolul contextului în interpretarea enunțurilor; dimensiunea normativă a manifestării discursive (fiecare act discursiv este guvernat de reguli care-i asigură eficiența). În vreme ce semantica studiază corelațiile forme
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]