948 matches
-
a avut o viață plină de evenimente, cunoscîndu-l chiar și pe Franco în vremea Războiului Civil Spaniol!), dar realizează, prin revelația meschinăriei cotidianului, futilitatea oricărui efort istoriografic. În cea de-a doua, canadianul trăitor la New York, Rob Rexler, are o epifanie similară, practicînd nihilismul de protecție. Looking for Mr. Green/În căutarea domnului Green, A Silver Dish/Vasul de argint, Cousins/Veri, Leaving the Yellow House/Plecarea din casa galbenă și Something to Remember Me By/Ceva care să-ți aducă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a suplini, simbolic, neîmplinirile unei vieți marginale. Personajele lui Franzen își ascund frecvent, cu un stoicism suspect, traumele personale. Punctul culminant al "disoluției" din Libertate îl constituie revelarea pentru Walter a vieții secrete duse de către Patty. Momentul are valoarea vechilor "epifanii" din proza lui Joyce. Aflînd despre trădarea soției, avocatul ecologist intră în criză profundă, conștientizîndu-și ratarea proprie. Începe, compensator, o relație cu asistenta lui mult mai tînără, Lalitha, iar familia Berglund, inevitabil și previzibil, se destramă (pentru a se uni
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a găsit teribilul mormînt, a aflat un lucru și mai înspăimîntă tor, acela că eroul creat de "un irlandez nebun", Bram (Abraham) Stoker, Dracula, este de fapt viu, e mortul viu despre care vorbește adesea codificat folclorul Balcani lor. Prețul "epifaniilor" istorice a fost, pentru Rossi, foarte mare. Îl pierde pe cel mai bun prieten al său (și el profesor la Oxford), ucis brutal de vîrcolacul carpatin doar pentru transmiterea unui mesaj obscur, și, mai tîrziu, se vede nevoit să părăsească
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
variante ezoterice de misticism islamic, axate pe actul "recuperării inimii" și "dăruirii purității ei", necondiționat, lui Dumnezeu), revenind, într-un final, după peregrinări culturale extreme, la civilizația-matcă, Doris Lessing ar fi părut ca romancieră înzestrată de destin cu șansa unor epifanii singulare. Romanele propriu-zise nu confirmă totuși, în plan psihologic, ipoteza de mai sus. Cu toate că investigația de adîncime nu lipsește din ele (exegeții descriu chiar o "etapă psihologizantă" a scrisului lui Lessing), personajele nu revelă mutații majore de identitate, așa cum ai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
newcomer pe pămînt american, newcomer poziționat față de Noul Canaan nu ca față de o societate, ci mai curînd ca față de un mit. Călătoria scriitorilor spre Vestul american (alături de simpaticul Mr. Adams) capătă mai mult decît sensul unei inițieri culturale semnificația unei epifanii ontologice. Sîntem în fața descoperirii "Americii profunde", a ființei de adîncime a Lumii Noi. De aici vine, în fond, meritul cărții lui Ilf și Petrov, din capacitatea de a explora esențele, de a trece dincolo de suprafața "mitului" și de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
zona translucidă a semioticii. În pofida faptului că palierul simbolic al romanului ocupă prim-planul construcției, scriitura lui Haruki Murakami nu rămîne criptică. Firele intrigii țesute "între lumi" și legate subtil de Ushikawa (și, parțial, de celelalte personaje) conduc lectorul spre epifania finală: cu toții ne trezim suspendați, într-un fel sau altul, între realitățile și ficțiunile propriilor noastre vieți. "Texistența" lui Mircea Cărtărescu (atît de vizibilă în romanul lui Murakami) e, în postmodernitate, aș constata, prin urmare, un concept mult mai viabil
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Nichita Stănescu, aspirația sa spre cosmic). Ceea ce caracterizează versul lui P. este o religiozitate vie, interogativă, precum și simplitatea dicțiunii poetice. Cu toate că unele poeme sunt celebrări melodioase ale unor emoții sau întâmplări reale, multe reușesc să ridice evenimentul la nivelul unei epifanii, astfel încât Plâng, nu plâng merită să fie reținut dincolo de calitatea sa de experiment lingvistic „filoromân”. Altă carte, Versuri din mers (2003), care conține și un frumos ciclu de poeme traduse de Nichita Stănescu, adâncește un fel de patos al simplității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
un program și care făgăduiesc, pentru a cîta oară, răsturnarea tuturor valorilor. Din păcate, revolta noilor cruciați e de paradă, răzmerița lor petrecîndu-se în matca curentului dominant, un curent în virtutea căruia tot ce e de stînga e aplaudat ca o epifanie a geniului omenesc. De aceea, a fi rebel de stînga, singura formă de curaj îngăduită astăzi în Franța, a devenit supremul conformism al intelectualilor locului: un conformism de pe urma căreia cultura franceză e la un pas de pierderea etosului care a
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
ianuarie - Duminica a 29-a după Rusalii. Sf. Mare Mc. Anastasia; 7 ianuarie - Nașterea Domnului - Crăciunul; 8 ianuarie - Soborul Maicii Domnului; 9 ianuarie - Sf. Ap. Întâiul Mucenic Ștefan. Biserica romano-catolică 4 ianuarie - Duminica a 2-a după Crăciun; 6 ianuarie - Epifania Domnului. Biserica greco-catolică 4 ianuarie - Duminica dinaintea Botezului Domnului. Cuv. Teoctist din Sicilia; Adunarea celor 70 de Apostoli; 5 ianuarie - Sf. Mc. Teopempt și Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului. Orele Împărătești); 6 ianuarie - Botezul Domnului (Sfințirea cea mare a
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului. Orele Împărătești); 6 ianuarie - Botezul Domnului (Sfințirea cea mare a apei); 7 ianuarie - Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Niceta de Remesiana, Ap. Românilor (†420). Biserica evanghelică 4 ianuarie - A doua duminică după Crăciun; 6 ianuarie - Epifania Domnului. Cultul mozaic 3 ianuarie - Vaigaș; 4 ianuarie - Postul Asara Be Tevet. vă reamintim l Și în 31 decembrie, pe străzile Timișoarei va mai circula Moș Crăciun, care va conduce, pentru călătorii gratuite, un tramvai, un troleibuz, un autobuz și
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
ceea ce ar trebui să ne rănească la fiecare pas. O plimbare de un sfert de oră pe un bulevard bucureștean ar trebui să te facă să vomezi de scârbă. Treci nepăsător și doar din când în când ceva - ca o epifanie negativă - te izbește. Dar șocul durează câteva clipe, câteva minute, pentru ca apoi să se risipească. Lozinci, imagini propagandistice, sunete, frânturi de conversație, figuri sinistre, clădiri delabrate, toate ar putea să te violenteze, să te violeze, dacă n-ai fi învelit
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
ferestre, trunchiuri de pomi. Premisa lui Paștina e că în orice colț de lume substratul spiritual iese la iveală, grija artistului fiind să pună pe pînză ce vede în fața ochilor, căci oricît de banală e realitatea pictată, din ea răzbate epifania. Sacrul dospește sub aparențe banale. O pictură redă realitatea în măsura în care îi oglindește fundamentul de duh. Dacă însă duhul lipsește, pictura e în carență de orizont spiritual, și atunci observația lui Hegel intră în vigoare: tabloul devine accesoriu de umplut pereții
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
le disjunge, adică se percepe pe sine. Frecvent, Nora Iuga apasă clapele feeriei. Are dreptul, are datoria naturală de-a se apăra de absurd, de produsul subiectiv al acestuia care e coșmarul, visînd, fantazînd, plutind în himeră ca-ntr-o epifanie. Realul e adus în situația de-a emite năluci. De-a se idealiza punîndu-și măști utopice: ,cît timp am să te mai văd pămîntule, cu bisericile tale, cu vacile tale domoale plutind pe apele ierburilor ca niște corăbii și plouă
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
cu poarta și relevându-se mereu polisemia conceptuală. Per me si va... Se intră în alt spațiu, al durerii sau al bucuriei, al căutării chinuite sau al speranței luminoase, ca peste o punte magică între două lumi. Sensul ei de epifanie divină a fost nu o dată relevat. "Eu sunt ușa", ianua coeli, sună un verset evanghelic, regăsibil și sub alte forme. În timpul liturghiei, există un moment tulburător când preotul clamează: " Ușile, ușile!", invitând la separarea celor chemați de cei nechemați, a
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
copii orfani, înfige o foarfecă în obrazul mamei, are un schelet de cîine și „o voce de pietre”. Sunt tot atâtea etape inițiatice. Totodată, răspunsurile atestă trecerile dinspre realitate în lumile interioare, tot mai bizare. Între frică-mâncare-joacă, naratoarea ajunge la epifanii și strategii identice cu cele ale încarceraților. Totul culminează, în ciuda vârstei, cu revelația unui destin înfrânt: „Suntem mult mai multă vreme morți decât vii, de aceea, ca morți, avem nevoie de mult mai mult noroc”. Nu întâmplător, Aglaja Veteranyi va
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
Mare; 9 mai - Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencii). Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; 11 mai - Sf. Mc. Mochie; Sf. Metodie și Chiril, apostolii slavilor; 12 mai - Sf. Mc. Ioan Vlahul; Sf. Epifanie, arhiep. Ciprului; Sf. Gherman, patriarhul Constantinopolului; 14 mai - Sf. Mucenic Isidor din Hios; Sf. Sfințit Mc. Terapont. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Marcu; 9 mai - Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencii). Sf. Sfințit Mc.
Agenda2004-19-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282404_a_283733]
-
E un procedeu frecvent întîlnit în multe poeme ale lui Ion Mureșan. Aș numi acest procedeu drept un delir controlat, supravegheat, în maniera delirurilor controlate ale lui Henri Michaux, dar nu numai. Poemele din cartea Alcool pot reprezenta verbalizări fragmentare, epifanii ale „poemul(ui) care nu poate fi înțeles”. Acesta, am văzut mai sus are un statut non verbal, oarecum în maniera necuvintelor nichitastănesciene. Subiectul liric de-acum e un satyr care, spre finalul ritualului, spre seară rostește komoi. Puține poeme
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
cu însușiri magice e un biet scrib căzut din rangul vocației, talentul neputînd fi definit în chip rațional. Cum nici prestigiului unei cărți nu i se poate găsi o rețetă de ordin logic. Sub acest unghi o capodoperă e o epifanie căreia nici un critic nu-i poate da o explicație. Scriitorul e uzurpatorul profeților, iar un poet fără bănuiala de a avea clarviziune e ca un filosof care face apologia materiei. Cine citește Amintirile lui George Panu va constata atmosfera cultică
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
se află în jur, complet indiferent, reificat pînă la automatism, insensibil al orice stimul și la miracol în cele din urmă, pentru că, în gară, printre linii, apare un elefant aflat într-una din scenele anterioare pe un afiș. Faptul enorm, epifania rămîn nesesizate, viața este în altă parte și personajele sunt marionetele unei acțiuni fără sens, ratînd "revelația", accidentul cotidian, sensul vieții. În schimb, Ilo Irti (Zîmbet irezistibil, Finlanda, 2006) al lui Ami Lindholm și A Group of Friends (Un grup
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
fi în lumea materială. Aurul, lumina în sens larg, însă mai curînd în varianta ei spirituală decît fizică, pulsațiile eterului și tot ce s-ar mai putea regăsi în lumea transparențelor trăiesc, în pictura ei, nostalgia imperativă a materialității, a epifaniei. Dacă ar trebui găsit undeva un spațiu potrivit pentru Sultana Maitec, acela este fie curtea bizantină în plină mistică a vidului, în plină transă iconoclastă, fie un alt spațiu cu vegetația pîrjolită și redus la coordonatele lui esențiale de către un
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Pe 6 ianuarie, creștinii sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului, cunoscută și sub denumirile "Arătarea Domnului" sau "Epifania", iar ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârșitul ciclului de sărbători dedicate Nașterii Mântuitorului. În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era cinstită în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie, lucru care
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, de aceea Biserica mai numește Boboteaza și "Arătarea Domnului", " Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă și înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". Ziua este tratată cu aceeași evlavie de creștinii ortodocși, cât și de cei catolici. Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
ianuarie - Sf. Ignatie Teoforul; Sf. Danilo II sârb; 5 ianuarie - Cuv. Naum de Ohrid. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 1 ianuarie - Duminica 1 după Crăciun, Anul Nou; Sf. Fecioara Maria Născătoare de Dumnezeu; 2 ianuarie - Vasile cel Mare, Grigore din Nazianz; 6 ianuarie - Epifania Domnului. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 1 ianuarie - Tăierea împrejur a Domnului Nostru Isus Cristos, Sf. Vasile cel Mare Duminica dinaintea Bobotezii; 2 ianuarie - Sf. Silvestru, Papa Romei Înainteserbarea Botezului Domnului; 5 ianuarie - Sf. Mc. Teopempt și Teona; Cuv. Sinlitichia; Ajunul Botezului Domnului
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
și substratului naționalist explicabil, de altfel, și de înțeles în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își configurează un nou chip. Lucia Țurcanu încearcă în Ultima epifanie să surprindă traseul poeziei din anii '80 din perspectiva livrescului și să scoată în evidență, mai mult tangențial, și alte caracteristici generale noii viziuni poetice care pare să se contureze destul de clar. Meritul principal al eseului este moderația și prudența
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
uneori nepotrivită, disonantă a autorilor (vezi François Lyotard - Ioan Buduca, Gèrard Genette - Mihai Cimpoi), precum și lipsa unei oarecare incisivități - autoarea trece cu vederea nereușitele și punctele slabe, e prea blândă. Toate acestea însă deranjează prea puțin. Una peste alta, Ultima epifanie este un eseu corect, exact, fără pretenția de a schimba radical opțiunile sau receptarea critică, un eseu a cărui autoare e conștientă ea însăși că propriul discurs critic nu se poate constitui în afara clișeelor, o introducere, așadar, întâi de toate
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]