1,899 matches
-
Sub ramul de stejar sunt inițialele AW, ale autorului graficii reversului, ing. Alpár Wonerth, din Timișoara. Emblemă Excelentei Sale Petru Gherghel este o compoziție cu note de specificitate ale demnității de episcop, având în zona centrală scut timbrat cu pălărie episcopala cu ciucuri ce atârnă de o parte și de alta. Scutul sfâșiat încrucișat este așezat pe panglică cu deviza „CĂ TOȚI SĂ FIE UNA” și are, după cum receptam noi imaginile simbol, în cartierul 1, palatul episcopal, în cartierul 2, vechea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scut timbrat cu pălărie episcopala cu ciucuri ce atârnă de o parte și de alta. Scutul sfâșiat încrucișat este așezat pe panglică cu deviza „CĂ TOȚI SĂ FIE UNA” și are, după cum receptam noi imaginile simbol, în cartierul 1, palatul episcopal, în cartierul 2, vechea catedrală, în cartierul 3, Maica Domnului, Maria, iar în cartierul 4, Sfanțul Iosif cu sceptru, protectorul Diocezei Romano-Catolice de Iași. Vom prezenta în continuare o medalie dedicată, în anul 2007, PROFESORULUI DUMITRU MARTINAȘ, personalitatea care și-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Müller, Viața episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici, martir{\cîte 41} o găsim prezentată după cum urmează: „Stema episcopului este compusă dintr-o navă în furtună în care stă Mielul lui Dumnezeu cu steagul victoriei, în mijloc crucea, înconjurată de cârja episcopala și de mitra, iar jos motoul episcopului: BEATUS POPULUS CUIUS DOMINUS EST DEUS (Fericit poporul al carui Domn este Dumnezeu)”. Reprezentarea reversului este încadrată de bandă marginala cu legendă arcuita sub forma nimbului, POPULUS FIDELIS ÎN PERPETUAM EIUS MEMORIAM FELICITER
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Eminesciana 94", "pentru cărțile: Eminescu Dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian și eseurile despre scriitorii basarabeni", acordată de U.S. și Biblioteca Națională din Republica Moldova. 1995. Se implică activ în organizarea sărbătoririi a 500 de ani de la ctitorirea, la Huși, a Catedralei Episcopale "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" de către voievodul Ștefan cel Mare. Coordonează apariția la Ed. Porto-Franco din Galați a monografiei Istoria Hușilor. 1996. Colaborează la antologia de epigrame Plecat-am nouă din Vaslui, coord. de Teodor Pracsiu. Publică la "Bârladul", "Sinteze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel patriarhal, situat, pitoresc, într-un amfiteatru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
malurile Nistrului trupele înarmate ale autohtonilor, împotriva năvălitorilor asiatici însetați de teritorii și de sânge. Ieri ca și astăzi. Am motive temeinice să cred că orașul Huși a devenit, astăzi, un puternic centru de rezistență, aureolat grație unui benefic semn episcopal și slujit de cărturari și profesori vrednici, asemenea lui Theodor Codreanu, Vasile Calestru, Ștefan Bujoreanu, Boris Corceag ș.a. De altfel, fenomenul s-a generalizat, în ultima vreme, pe cuprinsul întregii țări: la Neamț, de pildă, unde întâlnim, pe la schituri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
gratuitatea ce constă în a-i imputa lui Ioan Petru Culianu o "involuție de la creștinism la iudaism" (p. 33). Formula nu se mai folosește deja de la declarația de la Seelisberg (1947) a bisericilor, inclusiv ortodoxă, și după numeroase hotărâri ale conferințelor episcopale și conciliare din moment ce se recunoaște fără distorsiuni faptul istoric al ascendenței iudaice a creștinismului. Nu se mai poate vorbi, la propriu, de creștinism în afara luării în seamă a cercetării lui Isus sub aspect istoric, desfășurată cu succes incontestabil de la Reimarus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românești. Sintezele S.S.I. au reliefat propaganda depusă „cu mult zel” de-a lungul întregului an 1941 de reprezentanții celor trei culte maghiare din România. Preoții romano-catolici au primit instrucțiunile direct de la episcopul Marton Aron din Alba-Iulia, cei reformați de la locțiitorul episcopal dr. Nagy Francisc, protopop de Teiuș, iar cei unitarieni de la episcopul delegat dr. Arkosy Toma din Turda. Conform materialelor, purtătorii de sutană „au încercat să convingă enoriașii că nimic nu va putea împiedica Ungaria să reia întreg Ardealul”, însă rezultatele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se aprobă alocarea sumei de 500 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru completarea fondurilor proprii necesare reparării Catedralei Episcopale "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din municipiul Huși. Articolul 2 Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă modificările corespunzătoare în bugetul de stat și în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte pe anul 1997. Articolul 3 Secretariatul de Stat pentru Culte
HOTĂRÂRE nr. 888 din 29 decembrie 1997 privind acordarea de la bugetul de stat a unui sprijin financiar pentru repararea Catedralei Episcopale "Sfintii Apostoli Petru şi Pavel" din municipiul Husi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119759_a_121088]
-
vieții religioase, cu cimitirele și necropolele sale, cu numeroasele sale sanctuare și cu grupul său catedral, compus din cel puțin trei biserici, dintre care una cu rolul de baptisteriu, în sfîrșit, cu influența sa asupra parohiilor de țară. Influența corpului episcopal este atît de mare, încît regii barbari se străduiesc prin toate mijloacele să și-i apropie. În Galia francă, regele creștin copleșește cu danii sanctuarele și acordă domeniilor bisericești privilegiul imunității fiscale. Și totuși, chiar în Galia, unde unitatea religioasă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a numi ei înșiși episcopii, pe care-i aleg din anturajul lor laic. Conciliile naționale, care-i unesc pe prelați în jurul suveranului și mențin în sînul Bisericii o unitate de direcție și de disciplină, nu mai sînt convocate. Numeroase sedii episcopale, mai ales în sudul Galiei, rămîn fără titular, în timp ce proprietari bogați construiesc pe pămînturile lor biserici asupra cărora își arogă drepturi, chiar și pe acela de a le numi slujitorii. Acest declin al instituției episcopale este însoțit de o sensibilă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai sînt convocate. Numeroase sedii episcopale, mai ales în sudul Galiei, rămîn fără titular, în timp ce proprietari bogați construiesc pe pămînturile lor biserici asupra cărora își arogă drepturi, chiar și pe acela de a le numi slujitorii. Acest declin al instituției episcopale este însoțit de o sensibilă scădere a nivelului cultural și de un regres al pietății. Multe școli dispar, iar cele care rămîn nu dau decît un randament mediocru. Nimeni nu mai citește, iar limba, ruptă de sprijinul scrisului, se îndepărtează
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Constantin și adresat Papei Silvestru I în semn de recunoștință pentru învățăturile care i-ar fi îngăduit să îmbrățișeze credința creștină. Tot programul de revendicări pontificale se găsește juștificat prin acest fals. Constantin acordă Papei întîietatea asupra celor patru sedii episcopale Antiohia, Alexandria, Constantinopol (care datează de pe vremea lui Teodosius) și Ierusalim. Îi dăruiește palatul de la Lateran și Biserica Vaticanului. Îi permite să poarte însemnele imperiale, să-și numească funcționarii, patricienii și consulii. În sfîrșit, îi dă suveranitatea Romei, Italiei și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
astfel restaurate, au venit maeștri vestiți din Italia de Nord (grămăticii Petru din Pisa și Paulin din Aquileea, istoricul Paul Diaconul), din Spania (teologul Theodulf, investit mai apoi episcop de Orléans), de la mănăstirile anglo-saxone Alcuin, de exemplu, profesor la școala episcopală din York, pe care Carol cel Mare îl va face abate de Saint-Martin de Tours, însărcinat să organizeze învățămîntul. Școli parohiale, episcopale și monastice au fost, astfel, create în întreaga Galie. La nivel elementar, un capitular din 789 impunea ca
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Spania (teologul Theodulf, investit mai apoi episcop de Orléans), de la mănăstirile anglo-saxone Alcuin, de exemplu, profesor la școala episcopală din York, pe care Carol cel Mare îl va face abate de Saint-Martin de Tours, însărcinat să organizeze învățămîntul. Școli parohiale, episcopale și monastice au fost, astfel, create în întreaga Galie. La nivel elementar, un capitular din 789 impunea ca "fiecare episcop, în fiecare mănăstire, să predea psalmii, notele, cîntul, socotelile, gramatica și fiecare să aibă cărțile bine corectate." Mai exigent, programul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
palatului Aix-la-Chapelle, Quierzy-sur-Oise, Ingelheim, din care nu au mai rămas, din păcate, decît ruine. Arhitectura monastică se transformă, așa cum o dovedesc noile așezări de la Sanct-Gall sau Fulda, dispuse în jurul unei mănăstiri și alipite unei biserici unice. Dezvoltarea capitlurilor în orașele episcopale s-a tradus prin construirea de noi clădiri destinate vieții în comun a canonicilor. O statistică publicată în 1965 pune în lumină extraordinara dezvoltare a edificiilor religioase în epoca carolingiană: pentru perioada cuprinsă între 768 și 855, apar 27 de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și chiar vasalii de rang mai modest. În scurt timp, beneficiile ecleziastice vor cădea sub influența feudalilor care-și impun voința, controlează investiturile și nu ezită, în anumite regiuni (în Franța mai mult decît în Germania), să hotărască soarta scaunelor episcopale și abațiale, ca și cum ar fi fost vorba de o funcție transmisă ereditar descendenței lor. În cazuri extreme și numai atunci cînd episcopul provine din aceeași familie ca cea a contelui, el își poate conduce propriii oameni în oastea regală sau
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cluniacensâ. La originea acestei mișcări se află, pe de o parte, influența monahismului grec asupra călugărilor și mănăstirilor din Italia de Sud (Calabria, Pouilles, Monte-Casino) pe care le-au frecventat reformatorii clunisieni, pe de altă parte răspîndirea cîtorva mari școli episcopale și abațiale în Franța, în Imperiu și, mai ales, în Lorrena, datorită acțiunilor întreprinse de Gerard de Brogne (880-959) și de Jean, abate de Gorze (către 950), menite a reda vieții monastice caracterul său ascetic și mistic. Aceste multiple încercări
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care monarhul de Hohenstaufen îl va canoniza în 1165 cu ajutorul antipapei Pascal III. Această ambiție aduce cu sine, inevitabil, și amestecul în conflictul cu Roma, căci, nesu-portînd nici o autoritate alia decît a sa în propriile state, el intervine în alegerile episcopale și refuză să-i recunoască pe unii dintre candidați. Acesta ambiție îl conduce, de asemenea; spre hotărîrea de a distruge voința de independență a orașelor italiene și, prin aceasta, a puterilor comunale care s-au instalat aici în absența structurilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
VIII-lea, un "lac musulman". Din această perspectivă, orașele se pare că au suferit, de la acea dată, un profund declin și o restrîngere a activității lor comerciale, care n-a lăsat să supraviețuiască decît două tipuri de aglomerări urbane: cetățile episcopale, moștenitoare ale fostelor reședințe ale diocezelor romane din Imperiul tîrziu, și burgurile sau castra, înălțate pentru a ține piept năvălitorilor, începînd cu secolul al XI-lea, în contextul relansării comerciale, cei care au determinat în mod esențial reînvierea orașelor și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să smulgă suveranului privilegii și libertăți. Aici există așa-numitele consorterie pe bază de descendență, altfel spus o aristocrație funciară căreia suveranul sau episcopul i-au delegat autoritatea marchizi, viconți, vice-dominici, avocați care, cu ajutorul propriei lor clientele și al funcționarilor episcopali raliați cauzei lor, își impun privilegiul imunității juridice și administrative, punct de plecare al unei autonomii care așează efectiv orașul în afara sferei de influență a agenților suveranului. Aceasta este, în această parte a Europei, originea mișcării "comunale", comuna (communio, communa
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care reușește să se elibereze de protectoratul danez și-și extinde dominația pînă în Groenlanda și Islanda; Suedia, în sfîrșit, care cucerește Finlanda și se constituie, la rîndul său, într-un regat autonom, cu Stockholm drept capitală și Uppsala centru episcopal. În toiul luptelor succesorale, adeseori sîngeroase, cele trei regate își creează instituții proprii, avînd conștiința clară a ceea ce le dă originalitate în sînul spațiului european. Între ele se leagă relații diplomatice, pe care le distrug mai apoi conflicte provocate de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
totuși, începînd cu secolul al XI-lea, locul unui vast amestec de popoare, datorat migrațiilor, cruciadelor, pelerinajelor și acțiunii clericilor sau negustorilor. Principalele puncte centrale ale acestei firave identități sînt școlile monastice, apoi, începînd cu secolul al XII-lea, cele episcopale. Acestea din urmă dau naștere universităților, corporații de studenți și profesori, în general ecleziastici sau aspiranți la acest statut, corporații adesea opuse autorităților ecleziastice și laice. În jurul universităților se produce o schimbare, o reînnoire a gîndirii prin redescoperirea autorilor antici
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de către reformatorii cistercieni asupra meditației și rugăciunii, ca și asupra muncii manuale, i-a deturnat pe călugări de la studii, în timp ce tinerele generații urbane părăsesc instituțiile monastice, așezate prea departe de orașe și dispensatoare ale unui învățămînt tradițional. De atunci, școlile episcopale vor fi cele cărora vîntul le va bate de la pupa. Instalate în orașe, ele existau și pe vremea lui Carol cel Mare, însă se dezvoltă abia începînd cu secolul al XI-lea, triind contingente întregi de clerici ce vin din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
urmîndu-i pe cei dintîi în deplasările lor de-a lungul Europei, trecînd din oraș în oraș în ritmul cererilor care sînt cu atît mai mari cu cît renumele magistrului e mai vestit. Această celebritate aduce, de altfel, și succesul școlilor episcopale: Fulbert la Chartres, Raymond de Sédirac la Toledo, Bérenger la Tours, Anselm și Abélard la Paris și Laon etc. Aceste școli orășenești sînt puse sub autoritatea episcopului care-i numește și revocă pe profesori și alege din capitlul catedralei un
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]