1,945 matches
-
managementului clasei este reliefată de determinarea și identificarea resurselor „latente”, potențiale, prea puțin cunoscute și exploatate, uneori defectuos, de către cadrele didactice. Clasificarea și configurarea principalelor resurse educaționale exploatabile la nivelul managementului clasei se realizează pornindu-se de la criteriul statutului lor epistemologic în structura activității instructiv-educative și se prezintă astfel: a. Resurse valorice: - idealul educațional (concepția despre om); - normativitatea socială (raportul libertate/autoritate și concepția despre disciplină). b. Resurse materiale: - spațiul de învățământ al sălii de clasă; - mobilier școlar; - materiale didactice și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
așa cum sintagma „cerc pătrat” poate fi pronunțată), reprezentând o reală provocare pentru „Cititorul Model”: Există lumi incredibile (de neconceput) - posibile sau imposibile (...) - dincolo de capacitatea noastră de înțelegere, deoarece presupușii lor indivizi și presupusele lor proprietăți violează obișnuințele noastre logice și epistemologice. Nu putem concepe lumi mobilate cu cercuri pătrate care se cumpără cu o sumă de dolari corespunzătoare celui mai mare număr par. În orice caz, (...) această lume poate fi menționată. În astfel de cazuri i se cere Cititorului Model să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
critici și teoreticieni, față de problema lumilor și a transcenderii frontierelor dintre ele, aspect sesizat și de Brian McHale în cunoscuta sa lucrare Postmodern Fiction 163. Aici, postmodernismul este privit, în esență, tocmai ca o consecință a trecerii de la o dominantă epistemologică la una ontologică. Cu alte cuvinte, de la probleme legate de cunoaștere, la chestiuni care privesc diversele „moduri de a fi”. Nu trebuie să ne surprindă, așadar, faptul că, în epoca actuală, își fac din ce în ce mai mult simțită prezența, interogații post-cognitive, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
așa-numitul eu artistic devin permeabile. În plus, din momentul în care poezia nu mai este considerată un spațiu privilegiat al cunoașterii, accentul se deplasează pe chestiuni care privesc diversele moduri de a fi. Practic, se trece de la o dominantă epistemologică la una ontologică, esențiale devenind interogațiile post-cognitive de tipul celor enumerate de Brian MacHale (Ce este o lume?, Câte tipuri de lumi există, cum sunt ele alcătuite și prin ce se deosebesc între ele?, Ce se întâmplă când diferitele tipuri
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
economică ce Împărtășește aceleași asumpții ale raționalității. Organizațiile sunt coextensive unui mod de gândire raționalist și pragmatic a cărui Întruchipare tipică este știința economică. Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut, poziția dominantă a organizațiilor În plan social și epistemologic determină nu numai o reorientare a obiectului de studiu, dar și o mutație metodologică și ideologică În științele sociale. Astfel, În economie preocupările de studiere a organizațiilor se polarizează În jurul teoriilor behavioriste, a celor preocupate de costurile tranzacționale sau de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economie. 3. Sociologia economică Prin introducerea În analiză a instituțiilor, adică a normelor constrângătoare ale acțiunii individuale, economiștii s-au apropiat disciplinar foarte mult de sociologie, două domenii mai degrabă antitetice până În acel moment. Pe de altă parte, (r)evoluția epistemologică În economie, prin Încorporarea instituțiilor, a Încurajat preocupările sociologilor de a studia piața și relațiile economice. Sociologia Își are propriile ei antiteze: acțiune - fapte sociale (instituții), individualism - holism metodologic. Adaptarea ideii alegerii individuale la considerente structurale socializante a deschis calea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
A. (ed.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București. Olteanu, Cristina (ed.), 2003: Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia, SNSPA, București. Palade, Brândușa, 2002: Statutul teoretic al indivizilor și atomilor. Continuități fundaționale între atomismul social, fizic și epistemologic, teză de doctorat, Universitatea București. Pasti, Vladimir, 2003: Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași. Pasti, Vladimir, Ilinca, Cristina, 2001: Discriminarea de gen - o realitate a tranziției, raport de cercetare, Institutul de Studii ale Dezvoltării, București. Pasti
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a acesteia pentru depășirea anomaliei. Asumăm ceteris paribus pentru aspectele metodologice și epistemologice ce nu vizează mulțimea informațională, și admitem mai multă informație ca relevantă în cercetare. Capitolul 2* Drepturi individuale și problema anomaliei informaționale 2.1.* Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian [d.2.1.1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U). O
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ANCHETA SOCIOLOGIC| ȘI SONDAJUL DE OPINIE CuprinsTC "Cuprins" Capitolul I Cunoașterea socialului. Puncte de reper epistemologice 9 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică 9 2. Valențele și limitele cunoașterii comune 12 2.1. Virtuți ale cunoașterii comune 12 2.2. Limite generale ale cunoașterii comune 15 2.3. Mecanisme și erori specifice 17 3. Teoretic și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
viața publică - implicații politice și etice 260 2.1. Prezentarea publică a datelor de sondaj 260 2.2. Utilizarea rezultatelor sondajelor politice 264 Bibliografie 273 Capitolul Itc "Capitolul I" CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologiceTC "CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologice" 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologicătc "1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică" Considerațiile din acest capitol - și cu deosebire cele din prezentul paragraf - se vor doar un minim fundal epistemologic pentru înțelegerea mai cuprinzătoare și mai nuanțată a anchetei și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
SOCIALULUI Puncte de reper epistemologiceTC "CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologice" 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologicătc "1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică" Considerațiile din acest capitol - și cu deosebire cele din prezentul paragraf - se vor doar un minim fundal epistemologic pentru înțelegerea mai cuprinzătoare și mai nuanțată a anchetei și sondajelor de opinie, a locului și rolului lor în cunoașterea socioumanului. Prin urmare, nu ne angajăm în discuții filosofico-semantice privindconcepte precum cel de „realitate”, „subiectivitate”, „intenționalitate”, „cunoaștere”etc., ci vom
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și intențiile lui de viitor (sau ale semenilor lui). Și, așa cum vom arăta pe parcursul acestei lucrări, în condițiile respectării unor exigențe metodologice, asemenea date pot fi și sunt de o înaltă acuratețe. Analistul vieții sociale are așadar un formidabil atu epistemologic: el poate interoga direct obiectul de cercetat, subiectul uman adică, despre caracteristicile sale, despre stările interioare, despre relațiile cu ceilalți, despre mediul său de viață etc., ceea ce nu se întâmplă în alte zone ale cunoașterii. Doar metaforic se spune că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de familii? Dar cel sexual? Cum altfel decât prin anchetă am putea reconstitui relațiile de rudenie - formale și informale - dintr-o comunitate? Referirea la termenii formal și informal prezenți deja în ultima întrebare are, de asemenea, importanță pentru evaluarea statutului epistemologic al anchetei și sondajelor. După cum se știe, primul termen desemnează instituțiile, structurile, organizațiile, grupările și acțiunile lor recunoscute oficial, cu prescrierea regulilor, sarcinilor, privilegiilorși obligațiilor. În societățile ce cunosc scrisul, acestea sunt consemnate în legi, regulamente, contracte și alte documente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
studiile au stabilit că ceea ce oamenii numesc în mod obișnuit „căsătorii din dragoste dezinteresată” se efectuează, în fapt, preponderent, în baza unor definite criterii sociale și trăsături de personalitate, mai puțin transparente conștiinței cotidiene. Suntem aici, în fapt, pe teritoriul epistemologic al controlului variabilelor, domeniu atât de minat de capcane în care, nu de puține ori, cad și mulți cercetători și, cu atât mai ușor, actori sociali obișnuiți, care nici nu se gândesc că ar putea exista o a treia variabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetării cele două abordări sau, oricum, afirmă superioritatea netă a uneia. Tot mai mulți sunt însă autorii care văd complementarități și chiar marcante interferențe între ele, poziție pe care ne situăm și noi. Complementarități și interferențe atât la nivelul general epistemologic, cât și la cele particulare. Mai mult, în teoria metodologică, precum și în cercetările concrete efective, specialiștii în studierea socioumanului nu numai că sunt de acord cu integrarea cantitativ-calitativ, dar dezvoltă și modele de combinare a acestora. Exemple elocvente sunt oferite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noastră, la finele subcapitolului 5.2, cititorul poate vedea posibilități productive de asociere între anchetă și interviul de grup. Pentru a argumenta netemeinicia opoziției calitativ-cantitativ, ne vom opri doar la prima linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rol social la altul, de laosocietatela alta. În aceeași ordine de idei, Bourdieu (1999), foarte acid cu noile invenții metodologice gen „istorie a vieții”, „poveste a vieții” - care sunt, în fond, autobiografii nestructurate-, consideră că se produce un serios abuz epistemologic spunându-i individului să-și înșire povestea vieții lui. Prin asta noi îi sugerăm și chiar inducem coerența de tipul poveștii (început, desfășurare, luptă dintre bine și rău, punct culminant, victorie, încheiere), ceea ce poate că la cei mai mulți oameni nu e
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a cunoașterii, iar prin metoda îndoielii carteziene adevărul poate fi fundamentat. La Ecleziast, nu îndoiala este sita de cernere a ceea ce e prețios de ceea ce e neprețios, ci deșertăciunea, inutilitatea, înscrierea dureroasă în clipă. Aici nu se caută un temei epistemologic, ci unul ontologic. Finitudinea îi așteaptă pe fiecare, și pe înțelept și pe nebun. Modul acesta de a investiga sensul existenței pare o acțiune de desființare a vieții. Dacă orice act propriu ei este discreditat și aruncat la groapa de
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală și putere (2000); Provocarea modernă (2000). Oana Lăcrămioara Bădărău, lector universitar doctorand, la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, a absolvit Facultatea de Filosofie (specializarea Asistență socială) a Universității "Al.
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
materializată a informației se numește dată, noțiune primară având un caracter sintactic și semantic. Transmiterea datelor de la emițător la receptor, caracterul sintactic al datelor, suferă modificari (procese de conversie bazate pe legi, reguli sau algoritmi). Teoria sistemelor este un model epistemologic interdisciplinar, în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze privind comportamentul sistemic. Conceptul de teorie sistemică este utilizat în diferite discipline
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai actual pentru a încheia printr-un decalaj de câteva decenii, o facem pur și simplu din rațiuni epistemologice. Textul oferit în concluzie este un fel de lecție de metodă, nu numai despre imbricările economicului și politicului, dar și despre modurile de fabricare a colectivităților servile care populează de altfel în egală măsură lumile capitaliste și comuniste. Acesta suscită
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ceea ce constituie totodată originalitatea și aportul ei esențial este convocată aici în orientarea ei proprie de descoperire a articulărilor de date, fapte și concepții erijate în domenii de interes separate și specifice de către celelalte discipline ale științelor sociale. Această orientare epistemologică vizează să dizolve în mod tendențial autonomia categoriilor economicului. Să luăm așadar ca exemplu o ipoteză a economiștilor, care ajung să considere că în trecerea actuală la o economie-lume, inegalitatea este ca atare un motor de eficacitate și de creștere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
față de țările exotice și a intrării foarte recente în special în Franța pe terenul societăților urbane și industriale. Solicitarea ei se face la un mod specific și, prin urmare, ea se află prinsă într-un proces de elaborare metodologică și epistemologică în fața acestui domeniu de investigație care este radical nou pentru ea. Cererile adresate etnologilor provoacă răspunsuri variate, distanțate, chiar contradictorii. Pe scurt, întreprinderea deschide un întreg câmp de reflecție pentru etnologie punând probleme a căror dimensiune deontologică foarte pronunțată este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etnologie și întreprindere. Anii optzeci pun în scenă fremătări care se vor stinge în parte pe terenul francez în deceniul următor, perioadă în care se vor înmulți cercetările multidisciplinare finanțate de organismele internaționale și privitoare la întreprinderile din sud. Chestiunile epistemologice rămân însă neschimbate; voi schița un tablou rapid al acestora în cele ce urmează. Pe lângă aceasta, trebuie să vorbim de etnologie "a" întreprinderii sau în întreprindere, pentru a relua o problematică majoră a antropologiei în raport cu orașul. Dacă vom înclina pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu este, ca în celelalte câmpuri de investigație obișnuite pentru antropologi, rodul unei alegeri libere. Statutul juridic al întreprinderilor proprietăți private sau publice face din ele locuri închise, implicând o autorizație de acces. În această privință, poziția de străin, moștenire epistemologică a etnologului, facilitează în mod tendențial, fără nicio îndoială, pătrunderea cercetătorului în întreprindere, în timp ce apartenența lui la aceeași societate ca și actorii pune în lumină mizele pe care le concentrează această apartenență. Analiza modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]