1,135 matches
-
abreviate sau prescurtate? Iar în cazul "frazelor" lingvistice marcate de fenomenul atrofiei, devin acestea elemente de limbaj, chiar dacă nu sunt rostite măcar? Pentru a încerca să răspund la aceste întrebări, voi aborda subiectul în principal prin filtrul următoarelor aspecte teoretice: epistemologia lingvistică, mutațiile morfo-culturale și consecințele probabile la nivelul comportamentului social. Astfel, pornind de la ipotezele enunțate la începutul capitolului, voi elabora un set de teze (notate cu "Tx"): (T1) Distincția clasică dintre limbaj și limbă devine artificială, în cazul catalimbajului. Într-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
într-o succesiune vizuală și plată este doar intensificată atunci cînd Marcel încearcă să o pareze "fixînd-o" pe Albertina printr-o "lumină" răsfrîntă, pe ea și pe hîrtie. Astfel, ea sfîrșește prin a deveni (ontologie) acea pagină pe care imaginile (epistemologie) de gelozie urmează să fie fixate: Pentru că păstram în amintire doar o serie de Albertine, separate una de alta, incomplete, o colecție de profiluri și cadre, și gelozia mea se limita la o manifestare discontinuă, trecătoare și stabilă în același
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în amintire doar o serie de Albertine, separate una de alta, incomplete, o colecție de profiluri și cadre, și gelozia mea se limita la o manifestare discontinuă, trecătoare și stabilă în același timp... Cu cuvîntul mémoire, încadrînd subiectul la nivelul epistemologiei, "instabilitatea" ontologică este prezentată aici ca o pervertire a memoriei. Ultimele cuvinte din această frază, à la fois fugitive et fixée, definesc exact natura acelor serii de cadre și explică utilizarea specifică a poeticii în roman. Erotismul are o importanță
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vizual Flaubert este un exemplu evident, ca și Zola -, în literatura modernă elementul vizual este preponderent. Pasajul citat din romanul Virginiei Woolf Valurile este un bun exemplu. După cum am arătat, interesul modernismului față de chestiunile legate de posibilitatea cunoașterii și de epistemologie permite explorarea elementului vizual. Următorul pasaj din romanul lui Proust În căutarea timpului pierdut aduce laolaltă această preocupare pentru elementul vizual și propulsarea în prim plan a focalizării ca tehnică de subiectivizare. Putem dar considera ca fiind adecvată încheierea prezentului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este o gramatică scrisă cu alfabetul credinței. Ținând cont de toate acestea, se poate înțelege că filosofia sfântului Bonaventura și cea a sfântului Toma - cel puțin într-o anumită tradiție interpretativă - sunt, într-un fel, ca să folosim o expresie a epistemologiei contemporane, incomensurabile. Sigur, există puncte comune: sunt doi filosofi creștini și orice amenințare a credinței îi găsește uniți. «E vorba de panteism? Atât unul cât și celălalt susțin și învață creația ex nihilo și afirmă distanța infinită dintre ființa care
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
În realitate volumul abordează o problematică complexă care omagiază și continuă analiza preocupărilor lui Mircea Eliade în studiul ipostazelor sacralității. 181 Ioan Petru Culianu, "Avers și revers în istorie. Câteva considerații cvasi-epistemologice", în vol. Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169. 182 J. Maxwell, Magia, ed. cit. 183 Christian și Miriam Dikol, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Urmînd exemplul lui Kant, Bok (1978:6-13) trage o linie de separare între adevăr și veridicitate, pe de o parte, și între falsitate și înșelătorie pe de alta. Diferența între adevăr și fals se leagă de probleme ale ontologiei și epistemologiei, de corespondență, sau de o relație asemănătoare între ceea ce este și ceea ce se spune că este. Veridicitatea și înșelătoria, în schimb, țin de caracterul moral al intenției. Dacă manifestăm intenția de a păcăli, atitudinea noastră este neveridică; dacă acțiunea neveridică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care se desfășoară lucrurile să fie legitimate? O contribuție importantă a postmodernismului, cu axarea lui pe relația putere-cunoaștere și cu abordarea lui genealogică, este de a demonstra că multe dintre problemele studiate în Relațiile Internaționale nu sunt doar chestiuni de epistemologie și ontologie, ci de putere și autoritate; ele sunt lupte pentru impunerea unor interpretări autoritare ale relațiilor internaționale. După cum Derrida (2003: 105) însuși spune într-un interviu acordat după 11 Septembrie: "Trebuie să recunoaștem aici strategiile și relațiile de putere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și postmoderniști în termeni de distincție între "antifundaționism" și "fundaționism minimalist" (1991: 169-85). În ciuda acestor diferențe importante, primul val al teoriei critice a avut un puternic caracter metateoretic sau aproape filozofic. Teoreticienii critici internaționali au avut preocupări generale legate de epistemologie, axiologie, ontologie și metodologie, și energiile lor s-au concentrat în direcția dărâmării fundațiilor filozofice ale proiectului raționalist. Teoreticienii critici au publicat, cu siguranță, și studii empirice notabile despre politica globală, dar direcția generală a scrierilor critice era mai mult
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conceptelor din Relațiile Internaționale și a explica aspecte constitutive ale Relațiilor Internaționale; (3) feminismul normativ, care reflectează asupra procesului de teoretizare ca parte a agendei normative pentru schimbări politice și sociale. Aceste forme nu prefigurează și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic sau normativ, care subminează asumpțiile curentului dominant din Relațiile Internaționale și încearcă să construiască noi teorii ale politicii globale, vor fi discutate în secțiunile a doua, a treia și a patra ale acestui capitol. Începând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
natura exclusivistă, stato-centrică și pozitivistă a disciplinei, mai ales la nivel metateoretic. Multe din contribuțiile feministe au căutat să deconstruiască și să submineze realismul, teoria dominantă prin care se explica "politica de putere" în relațiile internaționale de după război. Asumpția unei epistemologii feministe specifice era de multe ori implicită în preocuparea lor pentru relațiile de gen. Un astfel de punct de vedere susține că viețile femeilor, aflate la marginea politicii mondiale, ne dau posibilitatea unei înțelegeri mult mai cuprinzătoare și mai critice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru că înțelegând-o putem transforma modul în care lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete ale puterii genizate. Spre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mai degrabă, "internaționalitatea feministă" trebuie să fie creată prin recunoașterea și confruntarea diferențelor dintre femei, nu prin ignorarea lor, după cum arată Christina Gabriel și Laura Macdonald (1994) în analiza lor asupra organizării feminine transnaționale în contextul NAFTA. Chiar tensiunea dintre epistemologiile pozitiviste și postpozitiviste, care i-a divizat pe teoreticienii contemporani, inclusiv pe cei din câmpul Relațiilor Internaționale, este sursa dinamismului teoretic și a relevanței politice a feminismului contemporan. Feminismul din Relațiile Internaționale recunoaște lipsa unui subiect colectiv fondator "feminin" sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
egalitatea de gen, 248 egoism, 44, 45, 49, 52, 265 eliberare națională, 124, 151 elite, 75, 82, 108, 114, 144, 234, 235 emancipare, 36, 84, 142, 146, 148, 261, 278 emigranți, 238 empirism, 43, 168, 237 endogen / exogen, 49, 55 epistemologie, 185, 213, 234 era nucleară, 24, 82 etică, 164, 206, 267 etnicitate, 150, 195, 251 eurocentrism, 149 excludere, 181, 192, 193, 195, 196, 202, 205 excludere socială, 136, 167, 172 experți, 264 exploatare, 90, 117, 127, 130, 136, 146 exporturi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski (ed.), International Theory: Positivism and Beyond, Cambridge, Cambridge University Press, 1996. 4 Robert Keohane este cel care a consacrat distincția între teoriile raționaliste și cele reflectiviste, criteriul de clasificare fiind epistemologia pozitivistă sau hermeneutică. Vezi Robert Keohane, "International Institutions. Two Approaches", în International Studies Quarterly, vol. 32, nr. 4 (1988), pp. 379-391. 5 Referitor la statutul disciplinei Relațiilor Internaționale în România, vezi Șerban Cioculescu, "O dezvoltare "inhibată" a teoriei Relațiilor Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu a existat o ruptură, în Grecia arhaică și clasică, între formele plastice și puterile de dincolo. Când un efeb este frumos ca un zeu, nu statuia lui este admirabilă, și cu atât mai puțin sculptorul. Ci Olimpul. Există o epistemologie, dar nu și o estetică greacă. Așa cum nu există o estetică medievală. A scrie "la artă se spune în greacă technè", cum se face mereu, înseamnă, mai mult decât un anacronism, un delir recuperator. "Arta", în lumea elenică (altfel vor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și Asistență socială, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași) cu numeroase stagii de studii în străinătate, unde a avut deseori statutul de profesor invitat. Este membru al mai multor organizații profesionale naționale și internaționale. Discipline de specialitate: Sociologie, Metodologia cercetării sociologice, Epistemologie, Sociologia educației, Sociologia sănătății, Sociologia dezvoltării comunitare. Membru în colective de redacție ale unor reviste științifice naționale și internaționale. Are numeroase studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. A participat la conferințe, congrese naționale și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și al sociologiei organizațiilor. Printre evenimentele care au contribuit la apariția sociologiei medicale putem enumera criticile aduse medicinei, reorganizarea studiilor medicale etc. Au urmat: cercetări sociologice asupra instituțiilor medicale, primul doctorat în domeniu, contribuțiile lui Thure von Uexküll (care centra epistemologia medicinei pe "mediul ființei vii"), ale lui Manfred Pflanz (care studia influența factorilor sociali asupra începutului și evoluției bolii), ale lui Alexandru Mitscherlich (care definea boala ca pe un conflict între ego și mediul social). Apoi sociologia medicală a fost
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
un orășean, un om de cultură sau unul fără carte. Comparând credințele și comportamentele în societăți diferite, putem constata că normalul și patologicul pot varia de la o regiune la alta pentru aceeași boală, ca și modul de a o exprima. Epistemologia constructivistă ne îndeamnă ca într-o cercetare să facem fiecare pas cu mult discernământ și onestitate științifică. Ce vrem să realizăm prin cercetarea noastră: să descriem o situație? să pricepem un fenomen? să explicăm un fapt? Ce ar putea invalida
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de componente interconectate într-o rețea densă de relații, astfel încât modificarea unei părți din sistem poate modifica sistemul în întregime (n.a.). 64 E. Schwarz, "Toward a Holistic Cybernetics. From Science Through Epistemology to Being 64" (Spre o cibernetică holistică. De la epistemologie la ființă prin știință), în Cybernetics and Human Knowing, vol. 4, 1997. Autorul a extras caracteristici comune ale unor abordări diferite și a construit modelul, fiindcă cele mai bune teorii științifice disciplinare (biologie, ecologie, științe sociale, politice, economice) nu dau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
realiza că acestea sunt inextricabil conectate celor două dimensiuni ale gândirii ce au problematizat ideologia într-o manieră complexă, deși nu rămasă, în continuare, fără întrebări lipsite de răspunsuri. Este vorba despre domeniul teoriei politice și, respectiv, despre acela al epistemologiei. Dacă primul vizează relația ideologiei cu instituțiile, aranjamentele și practicile proprii organizării spațiului socio-politic, cel de-al doilea se referă la poziția acesteia în cadrul procesului cunoașterii. Mă interesează, de aceea, să pun sub lupă, într-o primă etapă, principalele concepții
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterii, explicării și înțelegerii fenomenelor politice, așa cum sunt cele legate de dominație și interese. În acest sens, cred că este rezonabilă conturarea unor modele cognitive din perspectiva cărora se poate realiza analiza epistemologico-politică a ideologiei. Aici, discuția despre posibilitatea unei epistemologii politice devine centrală, din moment ce intenționez să arăt cum anume ideologia se poate constitui într-un instrument al cunoașterii politice. Mai mult, dată fiind această calitate pe care i-o atribui, urmăresc să raportez conceptul la provocările teoriei politice contemporane, punând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dezvoltării științelor sociale, mai ales în posteritatea celui de al Doilea Război Mondial. Această dezvoltare s-a clădit, desigur, pe o moștenire ce deține, deopotrivă, reverberații ale înțelegerii marxiste a termenului, dar și ale analizelor venite din zona sociologiei cunoașterii, epistemologiei, teoriei politice ori psihologiei. Anunțul privind "sfârșitul ideologiei" nu a stăvilit problemele ridicate de definirea conceptului, ci, dimpotrivă, le-a intensificat, câtă vreme a permis, chiar în contextul temporal al formulării sale, înțelegerea acestuia drept moment al apariției unei noi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]