4,405 matches
-
literatori, aflați la început de cale, cu un confrate mai în vîrstă, tot astfel cum îmi căutasem și eu, cu o emoție nu doar livresca, înaintașii. Impresionantă asiduitate a iașiotului mai cu seamă, care mi-a trimis multe zeci de epistole lungi, mi se părea de bun augur. Imediat dupa '89, junii entuziaști n-au pregetat însă a ma uită cu grație. Nici un rînd n-a mai curs de atunci din partea lor. Ajuns la însemnate demnități administrative, ocupînd remarcabile poziții politice
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
1989, cu câteva luni înainte de Revoluție. Mi-a răspuns la Brașov, pe adresa părinților mei - un fel de superstiție mă făcuse să dau adresa aceea - mi se părea mai sigură și nu voiam să se piardă nimic din prețioasele-i epistole. Mai am și acum scrisorile lui, cinci la număr. Plicuri mici; în colțul din stânga sus scrie invariabil vía aérea, franjurate în alb-albastru, iar pe verso fiindu-i inscripționată, în chip de ștampilă, adresa: Ernesto Sábato, Langeri 3125, 1676 Santos Lugares
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
perspective creștine. Iar în volumul al doilea din Sau-Sau impresia supărătoare că asistăm la o litanie cîntată obsesiv de același glas este risipită prin apariția celor două personaje fictive, A și B, protagoniștii disputei, care își trimit unul altuia epistole pe tema iubirii și a căsătoriei. Dincolo de camuflarea autorului în spatele celor două figuri epistolare, cărora de altfel nu ezită să le atribuie din plin propriile calități, ceea ce izbește este ușurința cu care Kierkegaard vorbește despre o temă de care nu
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
război mondial, părintele independenței Indiei a încercat printr-un apel adresat lui Adolf Hitler - pe care îl consideră ”singură persoană care poate opri războiul ce va reduce umanitatea la sălbăticie” - să prevină războiul ce urma să producă milioane de victime. Epistola nu a ajuns niciodată la Hitler din cauza intervenției guvernului britanic, scrie antena3.ro. „Aș at Wardha, C. P., 23-7-'39
Mahatma Gandhi către Hitler: Pentru binele umanității. Scrisoarea care ar fi trebuit să oprească WW2 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/65573_a_66898]
-
cu sufletul la gură cele două volume de corespondență ale membrilor familiei Pillat. Primul, apărut în 2008, Biruința unei iubiri, conține scrisorile schimbate de-a lungul vremii de soții Dinu și Nelli Pillat, al doilea, Sufletul nu cunoaște distanțele (2009), epistolele Piei Pillat, aflată în străinătate, către familia rămasă prizonieră în țară. Găsești în aceste două cărți absolut tot ce vrei: dramă, tragedie, umor, aventură, pasiune - ingredientele unei fabuloase cronici de epocă, morale și sentimentale, în care onoarea și patima intelectuală
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
ar fi fost dat din 2011, dar... „dintr-o regretabilă eroare (...) la imprimarea anexei nu au fost tipărite ultimele două rânduri care cuprind mențiunea că la nivelul unității funcționează Centrul de Îngrijire pentru Copii cu Tulburări de Spectru Autist”. Semnatarele epistolei, adică directorul Doina Tănasă și consilierul dr. Marieta Bărduț au și tupeul să adauge că „nu am fost sesizați de la aceea (sic!) dată și până în prezent de această situație”. Însă, în afară repetatelor memorii ale d-nei Mânași, Ministerul Sănătății a
Gata de doi ani, singurul centru de specialitate pentru cei 10.000 de copii autiști din țară e nefuncțional din cauza unor... avize! by Sebastian Ionescu, sebastian.ionescu () [Corola-journal/Journalistic/64645_a_65970]
-
detaliu care le asigură rigoarea. O rigoare, aș spune, surdinată și stilistic recognoscibilă. De aceea, erorile apar atunci când, din loc în loc, autoarea ridică tonul, într-un surplus de pragmatism. Ce nevoie mai era de o precizare ca aceea dinspre finalul epistolei, în care, în urma unui examen radiologic, Ramona și doamna Manea constată că între ele a avut loc o veritabilă substituție somatică? Sexagenara are osatura unei adolescente, în vreme ce tânăra apare mult îmbătrânită: „Nu-mi depistase nimeni, până atunci, nici o afecțiune. Cu
Ce urmează? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6478_a_7803]
-
nouă, ingenioasă. Spiritul ludic face asemenea minuni: cartea înzestrată cu umor și cu autoironie va putea fi folosită în bibliografii universitare, dar și răsfoită cu curiozitate și citită cu plăcere, născând pe nesimțite idei noi, dar și poftă de scris epistole.
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
relații de adâncime, inclusiv pe lumea cealaltă, până la urmă am putut intra în legătură cu misteriosul artist. Crumb a desenat două coperte, una alb-negru și una color, și ne-a trimis o misivă grozavă, cu scrisul său inimitabil." Iată mai jos și epistola cu pricina: „Vă rog doar să nu vă rupeți în figuri pe desenul meu, adăugându-i alte culori, alte contururi, alte proporții etc. Vă spun asta din cauza tinerilor ăstora de azi, care nu se pot abține să-și facă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
Thomas Mallon pare aleatorie. Deși criteriile ei nu sunt totdeauna evidente, scrisorile și semnatarii meritau - din motive, e drept, nu totdeauna literare - să intre în volumul Yours Ever adică Mereu al tău (traducere mai ceremonioasă: Al dumneavoastră totdeauna), amalgam de epistole din toate timpurile, editat de Pantheon Books în 2009. Pe lângă lucruri cunoscute (dar prezentate din altă perspectivă decât eram obișnuiți), cartea conține și informații surprinzătoare. Un exemplu este bizarul rol de mentor chinuit de remușcări pe care și l-a
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
a devenit obsedat de trădarea celui din vina căruia fusese, de fapt condamnat. In cele din urmă, a scris un text amplu, conceput ca o misivă adresată lui Alfred Douglas. A fost publicată abia în 1916 sub titlul De Profundis. Epistola îndrăgostitului care continua să iubească deși îi fusese trădată și batjocorită încrederea avea să intre în istoria literaturii. Iată ce autori mai sunt menționați în capitolul final (închisoare): dizidentul chinez Wei Jingsheng, Vanzetti (din faimosul proces Sacco-Vanzetti), Sir Walter Raleigh
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
lungă și de plină și de diversificată încât istoria ei n-ar încăpea într-un volum sau în câteva. Ne vine greu să înțelegem cum de găseau timp scriitorii sau oamenii de stat să pună pe hârtie atât de multe epistole lungi (păstrând și copiile lor) încât, tipărite postum, ele să ocupe, pentru fiecare dintre ei, rafturi întregi de bibliotecă. Thomas Mallon nu și-a propus obiectivul nerealist de a inventaria sau de a clasifica sau măcar de a evalua imensul
Poștașul nu mai sună la ușă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6397_a_7722]
-
Muzeu Național al Literaturii Române sunt rememorate aici, cu aceeași precizie și sobrietate ca și cele ale Institutului de Istorie și Teorie Literară. Câteva scrisori inedite confirmă pasiunea lui Perpessicius pentru Brăila și fac loc unor mărturisiri personale. Într-o epistolă, bunăoară, criticul i se plânge lui Vârgolici de intervențiile cenzurii, scriindu-i cu amărăciune: „poate că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
un oraș fără apă, scufundat în beznă. Acolo au venit poate unii dintre cei mai mari directori de teatre, de festivaluri și, după aceea, unii dintre cei mai mari artiști din lume. Citind undeva la alt capăt de lume o epistolă semnată de Emil Boroghină, am înțeles mult și multe. El știa, de pildă, că venirea acestuia însemna intrarea într-un traseu important a spectacolului „Titus Andronicus. A teatrului nostru. Am văzut această scrisoare înrămată, în biroul de la Tokio. Limbajul, tonul
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
Filozofia și Literele la Budapesta. În 1911 îl regăsim la Orăștie, unde e patronul unei librării, tipografii și edituri. Întreprinzător, înființează o revistă, „Cosânzeana”, unde, între alții, îl invită să colaboreze și pe Liviu Rebreanu, stabilit deja în România. Stilul epistolei vorbește despre caracterul omului: practic, precis, autoritar: „Sub numele «Cosânzeana» voi scoate la 1 oct. o revistă cu caracter pt. familie, la care te rog să binevoiești a-mi da și d-ta sprijinul, intrând în rândul colaboratorilor. Bucățile literare
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
surprinse în Arta de a fi păgubaș, purtate parcă pretutindeni și nicăieri, nu fac niciodată rabat de la un anume protocol. Bas étage, dar protocol. Deși orale până la ultima silabă, ele par concepute pentru a fi, cândva, transcrise. Sună ca niște epistole fără hârtie și fără stilou. Niște epistole în aparté. Amintindu-și de Piru, Gheran își amintește de Călinescu. Amintindu-ș i de Călinescu, îi vine-n minte, cu siguranță, chipul legendarului său editor, profesorul Rosetti, cel față de care, în corespondență, autorul
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
purtate parcă pretutindeni și nicăieri, nu fac niciodată rabat de la un anume protocol. Bas étage, dar protocol. Deși orale până la ultima silabă, ele par concepute pentru a fi, cândva, transcrise. Sună ca niște epistole fără hârtie și fără stilou. Niște epistole în aparté. Amintindu-și de Piru, Gheran își amintește de Călinescu. Amintindu-ș i de Călinescu, îi vine-n minte, cu siguranță, chipul legendarului său editor, profesorul Rosetti, cel față de care, în corespondență, autorul Istoriei își îngăduia stridențe verbale mai sonore
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
păstreze obiceiurile și sărbătorile și putea încă spera că le va păstra mai departe. Dacă ne raportăm la celelalte ziare ale epocii, este evident că tematica de Crăciun e firavă în Scânteia; apare mai ales în legătură cu armata, de pildă în Epistola lui Moș Crăciun, versificație a unui plutonier din divizia „Tudor Vladimirescu”: „Tu nu ești capitalist/ Cum te-nchipuiau boierii, Arătândute- n vitrine / Îmbrăcat în blănuri scumpe” (Scânteia, 25 decembrie 1944, p. 7). E relatată, apoi, Serbarea pomului de Crăciun la
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
numele celor doi amanți, cu rugămintea ca presa să păstreze o oarecare decență în relatări. Valabil și pentru emisiunile tv care se ocupă de astfel de subiecte. El : Mihail Eminescu. Ea : Veronica Micle. Tocmai ce am citit povestea într-o epistolă de-a lui George Călinescu", a scris Dan Negru pe blog. Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de
Dan Negru: Fac publice numele celor doi AMANȚI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50310_a_51635]
-
frînturi de roman, eseuri, editoriale, glose: ce-i mînă pe ei în luptă?” Răspunsul e evident, îl știm cu toții, și de altfel îl spune chiar autorul în rîndurile de mai sus: vanitatea, slava deșartă și iluzia postumității literare. Iar finalul epistolei aduce a autoflagelare: „Iată, publicînd acest text în Familia, mi-am adus și eu modesta contribuție la flecăreala națională.” Regizor român despre Maroc În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 23 martie, Ana-Maria Onisei semnează un excelent interviu cu regizorul francez
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
fost unul dintre cei mai mari epistolieri din literatura noastră. Blocat la Borca - de unde nu va reuși să plece decât cu puțin timp înainte de moarte -, descurajat de cenzura care îi întârzie și îi amputează volumele, el va practica intens corespondența. Epistolele devin o formă de samizdat și de discurs îndrăgostit, adresat celor față de care simțea afinități elective. Corespondența sa cu confrații nemțeni este parțial cunoscută, din volumul Frig (roman epistolar Aurel Dumitrașcu - Adrian Alui Gheorghe), apărut în 2008. Însă jurnalul ne
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
Octavian Paler, cu Liviu Ioan Stoiciu sau cu Gheorghe Grigurcu, ca să mă refer numai la corespondența sistematică, întinsă pe perioade lungi. Sporadic, el va scrie majorității scriitorilor și intelectualilor aflați, în anii ’80, de partea valorilor și nu a dictaturii. Epistolele lui Aurel Dumitrașcu nu au numai o funcție compensatorie, ci și una soteriologic-educativă. Ultragiat în demnitatea sa de scriitor de paginile imunde din „Săptămâna” și de campania de cumpărare a conștiințelor pe care o practica grupul protocronist, poetul îi va
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
au numai o funcție compensatorie, ci și una soteriologic-educativă. Ultragiat în demnitatea sa de scriitor de paginile imunde din „Săptămâna” și de campania de cumpărare a conștiințelor pe care o practica grupul protocronist, poetul îi va scrie o serie de epistole chiar lui... Eugen Barbu. Epistole „încheiate la toți nasturii”, care sună înalt și sobru ca o provocare la duel... și în care se poate citi, totuși, regretul lui Aurel Dumitrașcu că preopinentul său își rata, de fapt, prin implicarea în
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
ci și una soteriologic-educativă. Ultragiat în demnitatea sa de scriitor de paginile imunde din „Săptămâna” și de campania de cumpărare a conștiințelor pe care o practica grupul protocronist, poetul îi va scrie o serie de epistole chiar lui... Eugen Barbu. Epistole „încheiate la toți nasturii”, care sună înalt și sobru ca o provocare la duel... și în care se poate citi, totuși, regretul lui Aurel Dumitrașcu că preopinentul său își rata, de fapt, prin implicarea în politica literară a regimului, talentul
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
regretul lui Aurel Dumitrașcu că preopinentul său își rata, de fapt, prin implicarea în politica literară a regimului, talentul. Poetul parcă îl ispitește - în zadar, desigur - pe Eugen Barbu să își regăsească vocația inițială și să se întoarcă la literatură. Epistolele către patronul Săptămânii trebuie citite în paralel cu cele către Octavian Paler. Corespondența cu acesta nu este foarte bogată, nici sistematică (în parte, din cauza lentorii cu care răspunde eseistul). Însă ea anticipează radicalizarea conștiinței civice a lui Aurel Dumitrașcu, ceea ce
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]