2,590 matches
-
Adeseori stingerea unei tradiții este pregătită prin mai multe trepte de degradare. Epopeea trebuia să constituie piatra de temelie a tuturor literaturilor naționale. Ceea ce dăduse Homer grecilor, Vergiliu romanilor, Camoes portughezilor, sperau să obțină și spaniolii, italienii, englezii, de la o epopee în care urma să fie prelucrată suma experiențelor istorice ale fiecărei națiuni. În Anglia locul fruntaș al eposului este cucerit prin Paradisul pierdut al lui Milton, la 1667. În secoliul XVII s-a făcut și în alte literaturi încercarea de
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
al lui Milton, la 1667. În secoliul XVII s-a făcut și în alte literaturi încercarea de creștinare a materialelor epice. Messias al lui Klopstock este punctul de plecare al dezvoltării literare clasice germane. Aici se termină istoria eposului. Începuturile epopeii se pierde în vremurile străvechi ale preistoriei, în timp ce majoritatea celorlalte genuri literare existente și în timpul nostru, posedfă un început ce poate fi precis în epocile istorice: Eschil a creat drama, Pindar oda, elenismul a produs romanul în proză, literatura italiană
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
principia, iar comedia despre viața particulară. Astfel cele două genuri se află într-o situație antitetică. Este evident că soarta genurilor literare nu este nicidecum independentă de marile transformări și răsturnări petrecute în baza materială a societății.Astfel, de exemplu, epopeea nu a putut supraviețui apariției societății capitaliste. O estetică literară care nu ține seama de acest punct de vedere trebuie respinsă, deoarece omite legitatea obiectului său. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Unitatea genurilor literare este dat[ă de unitatea operelor
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
iubirea trecătoare, Cînd amintirea florii mă mai doare? & VERSURI ISTERICE marți, 2 august 2011 1 Eu te iubesc și azi, Semiramida Că focul care arde cărămidă Din zidul ce susține-un edificiu Fără de implicare, din oficiu Iubirea noastră e o epopee Cu poalele în cap că o femeie Cu coapse de gazela fin bronzate La fel ca ale tale, dar mai adevărate 2 Tot adăstînd în cerul albastru de niciunde În care se reflectă istorii ancestrale Mi-am regăsit menirea pasînd
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânze M-a pătruns până în inimă această reverberație spirituală de la Festivalul Național de Literatură de la Udești în care
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânze M-a pătruns până în inimă această reverberație spirituală de la Festivalul Național de Literatură de la Udești în care am avut imensa bucurie să devin laureat. Nu mi-am închipuit că voi ajunge până aici, dat fiind pregătirea mea orientată
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
Mircea mă ajută, și faptul că în acel moment nu a făcut-o, e pentru că el știa că vreți ca gestul dvs să fie discret. Abia aici se termină povestea tabloului! Toate cele bune! RMotrici Referință Bibliografică: Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânze / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
fi mai sărăcel,O să bem și-un păhărel! Iar în anul care vine,Să gândiți frumos, ca mine! Și de-ar fi să aiuriți,...Important e să vă iubiți!Gabriel Todică 31.12.2015Foto Gabriel Todică... XIX. TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015. Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânze M-a pătruns până în inimă această reverberație spirituală de la Festivalul Național de Literatură de la Udești în care am avut imensa
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Și de-ar fi să aiuriți,...Important e să vă iubiți!Gabriel Todică 31.12.2015Foto Gabriel Todică... XIX. TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015. Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânze M-a pătruns până în inimă această reverberație spirituală de la Festivalul Național de Literatură de la Udești în care am avut imensa bucurie să devin laureat. Nu mi-am închipuit că voi ajunge până aici, dat fiind pregătirea mea orientată
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
construite în școală, încorsetat, poate și de perspectiva unui loc de muncă dorit cât mai convenabil. N-am ales calea cea mai simplă, ci am căutat întotdeauna soluția verticală, dar onorantă și plină de ... Citește mai mult Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânzeM-a pătruns până în inimă această reverberație spirituală de la Festivalul Național de Literatură de la Udești în care am avut imensa bucurie să devin laureat. Nu mi-am închipuit că voi ajunge până aici, dat fiind pregătirea mea orientată spre
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Privind retrospectiv la opera lui Ilarion Boca, ne întrebăm, cu firească mirare, ce mai poate fi după?... Ce poate fi MAI înălțător... decât PATRIARHUL? Cu siguranță, cunoscându-l pe Ilarion, va urma ceva măcar la fel de valoros și, de ce nu, o epopee în versuri a poporului român. Ne întrebăm, apoi, ca și poetul: Cutremurându-se și cerul Se-apleacă de durere frânt: Eli! Eli! o stea suspină... Dar mai sunt oameni pe Pământ? (GHEORGHE A. STROIA) *** 2. ȘTEFAN MARINESCU * BUCUREȘTI - POEME ȘI
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii... E necesar, în viscol, să fii un fulg de nea Și sufletul din tine să-l simți o albă stea... E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzești Și epopeea vieții spre soare s-o pornești... E bine cu un val să te lovești de stânci Și-n marea vieții aspre cu-avânt să te arunci... Și-arzând ca flacăra, să te prefaci în scrum, Să te înalți spre ceruri
DĂINUIRE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370517_a_371846]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ADRIAN BOTEZ - SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dinspre miazănoapte și dinspre răsărit nu ne-au venit aici - nici Hristosul și nici răsăritul de Soare - ci numai cazacii și dracii - zbierând - toți
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
-n veacuri: ieșit-au oarbe stele la paradă arhanghelii se țin numai de fleacuri ...e-un joc nebun - și viața cât și moartea: s-au terminat - cerneala - dar și cartea... ----------------------------- Adrian BOTEZ Adjud, martie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu din „Sfârșit de veac în București”, de Marin Sadoveanu. Este un personaj care ruinează o întreagă familie prin patimă jocurilor de noroc. Personajele sunt oameni obișnuiți, nici eroi de epopee, nici săraci, nici sfinți. Românul acesta răspunde, parcă, cerinței autenticității din gândirea estetică a lui Camil Petrescu. Prin vivacitatea acțiunii, prin cultul amănuntului în analiza comportamentului personajelor din felurite cupluri, românul Rodicăi Elenă Lupu este un roman modern, realist, cu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Legendar el însuși, multdivinizatul și multdisputatul Homer, poetul orb, este genialul creator al celor două epopei - Iliada și Odiseea - care povestesc faptele de arme ale unor eroi ahei și troieni din războiul pentru cucerirea, respectiv apărarea cetății Troia. Urmare a răpirii Elenei, frumoasa soție a lui Menelaos, de către Paris, fiul mai mic al regelui troian Priam
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
moștenite de la tatăl său, soțul virtuoasei Penelope și tatăl viteazului Telemah. După terminarea războiului, viteazul erou se îndreaptă spre casă, rătăcind însă timp de aproape zece ani pe mări și oceane, peripețiile sale fiind surprinse în cea de-a doua epopee - Odiseea -, care, pe măsura relatării, relevă un drum anevoios, un adevărat test al puterilor omenești, al virilității, al obstinației cu care își urmărește țelul - revenirea pe meleagurile natale spre care îl mână un dor atât de profund, încât nici farmecele
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
zeu din slavă.” Odată ajuns acasă și ajutat de Telemah, Ulise îi ucide pe pretendenții la mâna soției sale, face pace cu supușii și cu rudele celor uciși, reîntâlnind-o pe Penelopa după douăzeci de ani de despărțire. Cele două epopei al căror autor este considerat întemeietorul literaturii grecești, de fapt actul de naștere al culturii elene, devine reprezentativ pentru întregul popor grec solidar cu cel ce i-a făcut educația, cum afirmă celebrul filozof Platon. Într-o lucrare dedicată influenței
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
al căror autor este considerat întemeietorul literaturii grecești, de fapt actul de naștere al culturii elene, devine reprezentativ pentru întregul popor grec solidar cu cel ce i-a făcut educația, cum afirmă celebrul filozof Platon. Într-o lucrare dedicată influenței epopeilor homerice asupra gândirii grecești, exegetul francez Félix Buffiere constată că „exegeza miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
putea continua cu multe alte personaje reprezentând diverse trăsături umane și modele de comportament, încât se poate vorbi despre un adevărat cod de morală atât pentru oameni, cât și pentru conducerea cetăților, între care Ulise este de neîntrecut. În prima epopee, Ulise „este în fața Troiei, cu totul superior celorlalți eroi[...], singurul capabil să conceapă o strategie extinsă la nivelul unei întregi armate[...], singurul în măsură să depășească tripticul virtuților militare - bravură, loialitate, mărinimie...” (Miturile lui Homer și gândirea greacă). Prin personajul
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
multiple perechi: Ficțiunea și Realitatea, Iubirea și Necredința, Aventura și Căminul, Curajul și Frica”, aceste opoziții reprezentând tot atâtea moduri de a ființa, el ca model, ori de a influența viața celor care gravitează în jurul său. Numite la început alegorii, epopeile homerice au fost considerate de către toți exegeții drept mituri, deoarece într-un înveliș epic, acestea sunt, de fapt, niște opere ezoterice în care secretul trebuie străpuns și, din imagine, trebuie să fie scoasă imaginea. Aceste epopei corespund noțiunii de mit
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Numite la început alegorii, epopeile homerice au fost considerate de către toți exegeții drept mituri, deoarece într-un înveliș epic, acestea sunt, de fapt, niște opere ezoterice în care secretul trebuie străpuns și, din imagine, trebuie să fie scoasă imaginea. Aceste epopei corespund noțiunii de mit în sensul grecesc al cuvântului, adică „o ficțiune care ilustrează un adevăr, căci cuvântul este rareori luat în sensul de simplă poveste”, deoarece „este de ajuns să dizolvăm conținutul fabulos pentru a nu păstra decât semnificația
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
lasă surprins[...]decât în măsura în care relevează că ceva s-a manifestat deplin și această manifestare este în același timp creatoare și exemplară, pentru că ea întemeiază la fel de bine și o structură a realului și un comportament uman (s.a.)”, iar Homer aduce în epopeile sale exemple ale comportamentului uman, supus diverselor modalități de a fi impuse de zei, așa cum se petrece cu Ulise, al cărui destin se află în voința lui Zeus, a Atenei și, mai ales, a lui Poseidon, cel mai îndârjit vrăjmaș
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
în care își găsesc un loc binemeritat și importanți oameni de cultură români. Prima preocupare a cărturarilor români a constat în traducerea operei lui Homer, începând cu anul 1876, când Ion Caragiani publică, într-o versiune românească în proză, ambele epopei. O versiune în versuri a Odiseei a realizat, în 1918, poetul George Coșbuc, dar cea mai valoroasă rămâne versiunea lui G. Murnu - Iliada, textul integral în 1916, iar Odiseea în 1924. De-a lungul timpului au mai existat și alte
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
lui G. Murnu - Iliada, textul integral în 1916, iar Odiseea în 1924. De-a lungul timpului au mai existat și alte încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor filozofice greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]