1,648 matches
-
a făcut semn atunci seara spre Cojescu, să-mi iau seama... cred că Vlad e mult mai Înțelept... Îl aud cum rîde contagios, sincer, la patul lui... Sau poate că Vlad a... Un căcat! UN CĂCAT! SÎnt pur și simplu epuizat și aproape delirant... Lucrurile se potrivesc ciudat. Începe să plouă, mai Întîi În reprize scurte, apoi ploaia se statornicește, o pînză de apă fină care curge fără Încetare și tot peisajul se Închide iar sub un cer jos. După raportul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să fugim, rîzÎnd isteric, prin ceața care-și lasă gustul unui curaj inconștient și prost direcționat pe limbile noastre. Meteorologia și ora Înaintată sînt un adăpost natural sub care trăim cu naivitate convingerea libertății. Ajungem la tipul cu damigeana aproape epuizați, traversînd tot centrul și un cartier. Și cum, oricît am suna la ușă, nu răspunde nimeni, plecăm liniștiți și ușor deprimați spre casele noastre. Într-o vineri noaptea, chiorîndu-ne din cauza Întunericului și a vălătucilor albicioși și a excesului de băutură
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de Oscar Bowcock, strămoș al lui Percy Bowcock al nostru. James, fratele mai tânăr al lui Oscar, a fost întemeietorul unicului nostru magazin mare, „Burdett și Bowcock“, cunoscut în general sub denumirea „La Bowcock“, Cred că lucrarea lui Oscar e epuizată, dar un exemplar din ea se găsește la Biblioteca Publică. Pe vremuri existau două exemplare, însă unul a fost furat. La vremea când se petrece povestirea mea nu pot menționa decât doi ennistonieni ale căror nume au depășit granițele locale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ameliora. În eșantionul investigat 26% dintre participanți prezentau un risc crescut de a dezvolta epuizarea compasiunii, iar 57% aveau o predispoziție medie. Cel mai important predictor al riscului crescut de STS s-a dovedit a fi nivelul de burnout. Consilierii epuizați au dificultăți în a lupta cu simptomele epuizării compasiunii. Autorii identifică un număr de șapte factori de risc principali. În afară de burnout, tendința de a fi auto critic și de a renunța rapid în situații dificile, varietatea crescută a evenimentelor clinice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu solicitări interpersonale. Conform lui Pines și Aronson (1988), burnout-ul este o stare de extenuare fizică, emoțională și mentală cauzată de implicarea prelungită în situații solicitante emoțional. Este definit ca un sindrom de stres ocupațional ce apare când persoanele devin epuizate emoțional, încep să își dezumanizeze clienții și pierd sensul împlinirii personale la munca (Malasch & Jackson, 1981). Burnout-ul în muncă nu se limitează la specialiștii care lucrează cu persoanele traumatizate. El este cel mai adesea caracterizat ca un rezultat al factorilor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care a abordat o perspectivă clinică asupra conceptului de burnout. Herbert Freudenberger, psihiatru și psihoterapeut, conducea un spital de zi care primea și asista toxicomanii. Urmărind tinerii voluntari, el a remarcat că aceștia, după un an de activitate, erau total epuizați, extenuați, lipsiți de entuziasm, acuzând oboseală, tulburări gastrointestinale, insomnii etc. În plan simptomatologic, aceștia se caracterizau prin iritație, incapacitate de a face față tensiunilor sau noilor situații, epuizare emoțională și mentală, pierdere de energie, atitudini negative, detașare față de muncă, izolare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
5. Mediul de stocare - de obicei camerele foto dispun numai de o mică memorie pentru stocarea fotografiilor realizate. La rezoluție maximă și compresie mică a imaginii Țpentru fotografii ce urmează a fi imprimate pe hârtie), memoria internă va fi rapid epuizată. Verificați dacă aparatul este prevăzut cu un slot pentru un card extern de extensie a memorie și ce tip de memorie suportă. Majoritatea aparatelor suportă card-uri tip SD și MMC. Cardurile tip xD și MemoryStick sunt încă scumpe Țatenție
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
și cu teme ce m‐au preocupat și pe mine de‐a lungul anilor și descoperind aici o tratare inedită, savuroasă. Dar suntem la jumătatea romanului și de aici înainte se mai pot întâmpla multe lucruri - Personal mi se pare epuizată perioada de beție crasă a personajelor - ne mai trebuind îngroșată, pentru a nu deveni obositoare. Cred că se cere a fi găsită altă pistă care să stârnească același interes la lectură ‐ și tocmai de aici înainte începe greul. Desigur, aveți
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93045]
-
un câmp viscolit și nu mai știam încotro să mă îndrept. Totul era alb în jur, un întuneric alb, o mlaștină albă, vântul spulbera zăpada orbindu-mă și orice drum dispăruse. Eram gata să cedez, să mă așez în zăpadă epuizat, renunțând să mă mai lupt cu viscolul, când am auzit din nou acel clopot... Apoi am rămas singur cu meandrele vieții mele... Mă credeți că n-am mai izbutit niciodată să plîng? Și n-am mai avut reflexe prompte în fața
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fost recunoscut. Și nu a văzut absolut nimic jenant în chestia asta! Atunci am prins și eu momentul să șoptesc complice mucalit, oarecum compensator, „e prea tânără... Și sunteți plecat de mult... Nu are de unde să vă știe“, după care, epuizați oricum de jalea contextului, am schimbat câteva amabilități, până ce mi-a venit și mie rândul. Cum vă spuneam, am rămas de atunci cu apăsătoarea ima gine a unei liniști faciale de calmă resemnare. Dar nicidecum de om învins, ci de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spre casă, uriașul s-a culcat de-a lungul acestuia, încălzindu-i trupul până dimineață. Iar asta nu e tot. Uitat fiind, altădată, la Fundulea, același Pick s-a întors acasă după o săptămână, fără să știe nimeni vreodată cum, epuizat, dar vesel, dând mare larmă la poartă. Firește că toți ochii se scăldau în lacrimi la evocarea bătrânului pointer. Urmașul lui, aceeași rasă, a fost Billy. Cu el și cu „căpăuca“ (termen sadovenian) Dolly, o setteriță zglobie cât zece, aveam
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a câștigat câteva zeci de dolari la automate, nu se lasă până nu-i pierde, iar eu simt că n-am considerat jocul imoral decât după ce automatul mi-a înghițit ultimul dolar. Pe la trei noaptea, mă duc să mă culc, epuizat. 31 august Dimineață, văd pe fereastră că "Miraj" are o piscină uriașă, șerpuitoare. Nu voi putea să mă laud că am făcut o baie în ea. Ne grăbim să ne întoarcem la Los Angeles. Din mașină, constat că piramida "imperiului
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ce vor zice despre noi istoricii de mâine. Într-o singură frază, vor putea spune totul despre omul modern: îi plăcea desfrâul și citea ziare. După o atât de temeinică definiție, subiectul va fi, dacă pot îndrăzni să spun așa, epuizat. Olandezii nu-s atât de moderni. Priviți-i, nu s-ar putea spune că duc lipsă de timp. Ce fac? Ei bine, prea stimații domni aici de față trăiesc din munca acestor prea stimate doamne. Atât masculii cât și femelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
rug a unor vrăjitoare. Înainte de a fi aruncate în flăcări, erau puse să danseze. Dansul începea la asfințitul soarelui și dura până în zori. Dacă reușeau să nu se oprească, mai câștigau o zi de viață. Spectacolul trebuia să continue până ce, epuizate, se prăbușeau. Din când în când, orchestra își bătea joc de bietele femei întețind ritmul, obligîndu-le să danseze cu ochii măriți de efort. Cam așa procedez și eu, mă agăț de ce pot. Și, dacă e înțelept să cauți pretexte de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
conversația mai repede și puse receptorul În furcă. Au venit o droaie de profesori, pentru toate materiile și Bobby s-a Închis ca să tocească, devenind ființa cea mai compătimită din palat. Toți Îl compătimeau văzîndu-l cum apare seara În sufragerie, epuizat și cu cîteva probleme de trigonometrie Încă nerezolvate Înainte de culcare. Între timp musafirii stăteau tot la Lima, fără ca cineva să-i Întrebe dacă o Întîrziere atît de mare n-ar fi putut avea consecințe asupra pregătirii lor universitare În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pare să fie, întrucât nu mă simt deloc obosit, dimpotrivă, trupul și mintea mea par acum mai odihnite. În timp ce, dacă ar fi fost vorba despre altceva, de febra creației, de exemplu, aș fi fost, fără nici o îndoială, mult mai obosit, epuizat chiar... Nu știu alții cum sunt, dar eu, dacă scriu, fie și numai două rânduri, simt că din mine s-a desprins o părticică și că, fără ea, nu mai sunt eu, am pierdut ceva ce era al meu și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
acestea, mă uitam cu atenție în jur. Nu departe, printre tufișuri am zărit o antenă. Mi-am dat seama că cineva mă spiona. -Ce dracu, mi-am zis, de ce mă urmăresc în permanență? Ce vor de la mine? Mă simțeam deja epuizat. Cu toata firea mea, eram totuși conștient că urmărirea va continua oricât de ingrată și de sinistră mi s-ar fi părut. Trebuie să recunosc că unicul și devotatul meu prieten în tot acest timp rămânea calculatorul. Acolo petreceam cele
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
înainte de final. Karin sugeră că fiecare bombă lansată ar putea crea alți teroriști. —Doamne! Mark clătină din cap. Ești o trădătoare mai mare decât soră-mea. Încep să cred că n-ai nici o legătură cu guvernul! Corul mormonilor se prăbuși epuizat și fu înlocuit de un country rock profund creștin. Grupuri de vecini, strânse în jurul propriilor grătare împrăștiate, își făceau urări de sărbători. Soarele apusese, apăruseră insectele și primele raze nesigure ale artificiilor încercau întunericul. Era prima Zi a Independenței de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi și vina furtunii hormonale care se petrece acum în trupul tău. Eu însă cred că mai vinovate sunt frica și hipochondria. Închipuiește-ți că mintea ta se învârte ca roata cea mare de la Târgul de Moși și e atât de epuizată apoi de toate gândurile negre încât nu mai are putere să facă lucruri trainice, frumoase, așa cum e scrisul. Draga mea, nu ești bolnavă, vei fi mamă, atâta tot. Bucură-te și scrie-mi tot ce vrei, scrisorile tale sunt un
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
transpiram, efectiv, nopți în șir pe o lucrare“ aud dinspre fieful generației ’60 de creatori de literatură și critică literară. Știți ce, păi și eu... După-amiază, când se trezesc copiii, dispare orice posibilitate de a continua munca. Eu sunt complet epuizată și tot ce mai pot face este să mă mișc cu greu dintr-un loc în altul ca să le împlinesc nevoile. Mă doare tot corpul și îmi simt capul fierbinte. Îl aștept pe Mircea acasă cu o sete mai mare
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
adăpostului pentru bărci, astfel că se poate mișca în sus și în jos după cum nivelul rîului crește sau scade. Mă leagănă încet odată cu undele după-amiezii, aproape imperceptibil, mai puțin atunci cînd stai lungit pe spate, lînced, ca mine, și plutești epuizat, nemaiștiind unde se termină trupul tău și unde încep lemnul, apa și văzduhul. În depărtare îl aud pe David strigînd. Nu răspund. Închid ochii. Cînd îi deschid din nou, el este în spatele meu. Privesc în sus de-a lungul picioarelor
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ridică privirea și-i zise: Mă bucur că ești tu. — Cine altcineva să fi fost? — Nu știu. Buricele degetelor îi sîngerau. Lanark scoase trusa de prim ajutor, curăță juliturile și-i puse un plasture. Apoi rămaseră acolo, unul lîngă altul, epuizați și așteptînd să propună celălalt prima mișcare. în cele din urmă, Rima zise: — Ce-ar fi dacă am merge pe partea opusă a liniei și ne-am ține de mînă? Atunci, cel care o va lua la vale va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îfiind lîngă ușă) trebuia să coboare înaintea Rimei. Dar dacă șoferul pleca luînd-o cu el? Poate că ei i-ar plăcea. Părea încîntată. Lanark se întreba dacă nu cumva epuizarea fizică și graviditatea n-o înnebuniseră. Și el se simțea epuizat. Ultimul lui gînd limpede înainte de a adormi a fost că, orice s-ar întîmpla, nu trebuia să adoarmă. Se trezi într-o încremenire năucitoare și-i luă o vreme pînă înțelese unde se afla. Parcaseră la marginea drumului și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bară. — N-o să reușești. Sîntem pierduți. Corpul ei se afla lîngă el, dar vocea, joasă și posacă, părea că vine de la depărtare. — Sînt vrăjitoare, spunea ea. Merit asta pentru că l-am ucis. Lanark crezu că Rima înnebunise și se simți epuizat. îi spuse răbdător: — Ce tot vorbești, Rima? — însărcinată, zise ea după o clipă, tăcută, înghețată, în întuneric, rătăcită cu tine, cu picioare care s-ar putea să alunece, cu spatele care mă doare, merit toate astea. Conducea prostește ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
diverse lucruri. — Poate că-i adevărat. — Da, pentru că o fac să pară adevărat. Dar nu-i necesar. Bătrînii își amintesc vremea în care producătorii produceau în mod neașteptat suficient pentru fiecare. Nici o recoltă nu se pierdea, nici o mină nu era epuizată, nici o mașină nu se strica, dar creatura a aruncat munți de mîncare în ocean pentru că flămînzii nu puteau plăti un preț profitabil, iar copiii cizmarului mergeau desculți pentru că tatăl lor făcuse prea mulți pantofi. Și producătorii au acceptat asta, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]