KorAP: Find »[drukola/base=ermetic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...49 >

1,217 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

e di cultură l'Airone, Capua, 1971. Ferrucci, Carlo, Leopardi filosofo e le ragioni della poesia, Marsilio, Venezia, 1987. Ficara, Giorgio, Îl punto di vista della natură, saggi șu Leopardi, Îl Melangolo, Genova, 1996. Fioravanti, Marco, La critică e gli ermetici, Bologna, Cappelli, 1978, Floră, Francesco, La poesia ermetica, Laterza, Bari, 1947. Floră, Francesco, Storia della letteratura italiană, vol. III, Mondadori, Milano, 1942. Floră, Francesco, Poetica e poesia di Giacomo Leopardi, Malfasi, Milano, 1947. Folin, Alberto, 'Solăria', 'Letteratura', 'Campo di Marte

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Carlo, Leopardi filosofo e le ragioni della poesia, Marsilio, Venezia, 1987. Ficara, Giorgio, Îl punto di vista della natură, saggi șu Leopardi, Îl Melangolo, Genova, 1996. Fioravanti, Marco, La critică e gli ermetici, Bologna, Cappelli, 1978, Floră, Francesco, La poesia ermetica, Laterza, Bari, 1947. Floră, Francesco, Storia della letteratura italiană, vol. III, Mondadori, Milano, 1942. Floră, Francesco, Poetica e poesia di Giacomo Leopardi, Malfasi, Milano, 1947. Folin, Alberto, 'Solăria', 'Letteratura', 'Campo di Marte', Canova, Treviso, 1973. Folin, Alberto, Leopardi e la

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Leopardi, Îl Prato, Saonara, 2008. Genette, Gerard, Palinsesti, la letteratura al secondo grado, traduzione di de Raffaella Novità, Einaudi, Torino, 1997. Genot, Gerard, La fiction poetique: Foscolo, Leopardi, Ungaretti, Presses de l'Université de Paris-Sorbonne, Paris, 1998. Giannessi, Ferdinando, Gli Ermetici, La Scuola, Brescia, 1951. Gigante, Marcello, Leopardi e l'antico, Îl Mulino, Bologna, 2002. Gigante, Marcello, L'ultimo Quasimodo e la poesia greca, Guida, Napoli, 1970. Giordani, Pietro, Opere di Pietro Giordani, scritti editi e postumi, edito da Antonio Gussalli

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
La poetica dell'ermetismo italiano, Loescher, Torino, 1955. Polițo, Paola, Steen, Jansen, Tema e metaforă în testi poetici di Leopardi, Montale e Magrelli saggi di lessicografia italiană, Olschki, Firenze, 2004. Pozzi, Gianni, La poesia italiană del 900 da Gozzano agli ermetici, Einaudi, Torino, 1970. Prete, Antonio, Finitudine e Infinito, șu Leopardi, Feltrinelli, Milano, 1998. Pugliatti, Salvatore, Parole per Quasimodo, XIII Premio Vann'Anto, Ragusa, 1974. Ramat, Silvio, La pianta della poesia, Vallecchi, Firenze, 1972. Ramat, Silvio, L'ermetismo, La Nuova Italia

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Salvatore Quasimodo, Mursia, Milano, 1970. Ungaretti, Giuseppe, Per conoscere Ungaretti: antologia delle opere, Mondadori, Milano, 1986. Ungaretti, Giuseppe, Vită d'un uomo, Saggi e interventi, a cură di M. Diacono e L. Rebay, Mondadori, Milano, 1974. Valli, Donato, Storia degli ermetici, La Scuola, Brescia, 1978. Valsecchi, Adelio, În lotta con Dio. La ricerca, îl rifiuto, la fede în alcuni scrittori e poeți del XXȘ secolo, Mimep-Docete, Pessano, 2007. Varzi, Achille, Parole, oggetti, eventi e altri argomenti di metafisica, Carocci, Romă, 2001

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Rassegna della Letteratura Italiană, 81, 1971, pp. 363-404. Penna, la Antonio, "Îl fiore delle Georgiche e Catulli Veronensis Carmina", în Belfagor, 1, ianuarie 1946. Pugliatti, Salvatore, "Interpretare la poesia", în Solăria, VII, 1, ianuarie 1932. Riccobono, Maria Gabriella, "La poesia ermetica di Quasimodo, letture esoteriche", în Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293. Robertis, de Giuseppe, "Parliamo dell'ermetismo", în Primato, 8, iunie 1940. Romanò, Angelo, "Pagine dell'Odissea tradotte da Quasimodo", în Radiocorriere, Torino, iulie 1961. Solmi, Sergio, "Poesia italiană contemporanea", în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
amavano portare nella contemporaneità questa voce autorevole del secolo anteriore. Non meno importanți furono le opere degli epigoni, degli imitatori di Leopardi che circolavano negli anni venti e trenta del secolo passato în Italia nonché l'adesione corale dei poeți ermetici îl cui primo rappresentante Quasimodo è stato ad alcuni elemenți di poetica leopardiana. La seconda parte del volume comprende l'analisi, condotta attraverso metodi quantitativi, degli elemenți lessicali e dei motivi letterari comuni, delle affinità, în breve, dei preștiți diretti

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
rappresentante Quasimodo è stato ad alcuni elemenți di poetica leopardiana. La seconda parte del volume comprende l'analisi, condotta attraverso metodi quantitativi, degli elemenți lessicali e dei motivi letterari comuni, delle affinità, în breve, dei preștiți diretti o mediați. L'ermetico ha attinto dal maestro tecniche di costruzione del tempo e dello spazio e motivi cronotopici: îl ritorno nell'infanzia, îl colle, la siepe. Non ha trascurato i motivi situazionali: la ricerca incessante della stabilità, delle certezze, l'interrogazione sul ruolo

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
poeta è afflitto, all'inizio della carriera, da quella patologia malinconica chiamata l'angoscia dell'influenza, della quale cerca di liberarsi attraverso assimilazione e ribellione contro coloro che lo precedettero: per vincere Leopardi bisognava accogliere la sua lezione affermava l'ermetico. Nonostante la contestazione del modello i verși di Quasimodo și possono inquadrare, per la frequenza degli echi e grazie alle numerose affinità, în un neoromanticismo novecentesco di stampo leopardiano. Parole chiavi: Leopardi, Quasimodo, Romanticismo, Ermetismo, poesia. În seria LITERE au

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Etei Boeriu și au fost publicate în Giacomo Leopardi, Opere, ediție îngrijita de Smaranda Bratu Elian, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999. 7 La tradizione più appariscente e più dichiarata, nella quale suole collocarsi la poetica quasimodiana è quella decadente ermetica, șu uno sfondo per così dire leopardiano-pascoliano. E però non la tradizione del Decadentismo malato, sibbene quella ben più sana e producente, di origine anche romantică, che, come é stato recentemente notato per îl Pascoli, raccoglie e accorda lungo tutto

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
poligrafici internazionali, Pisa-Roma, 2003, pp. 321-328. 9 Mi sembrerebbe più interessante, în questo senso, indirizzare le indagini sul rapporto diacronico che s'instaura, ad esempio, con l'Ottocento di Foscolo e Leopardi e șu quello sincronico che lo lega agli ermetici în Rosario Castelli, "Liguria come un'infanzia: gli anni genovesi di Salvatore Quasimodo", Quasimodo e gli altri, îngrijit de Franco Musarra, Bart van den Bossche e Serge Vanvolsem, actele congresului internațional de la Leuven 27-28 aprile 2001, Franco Cesati & Leuven University

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
galbenă pentru publicația prezzoliniană, albă pentru cea derobertisiană. 88 Giorgio Luti, op. cît., p. 126. 89 Ernestina Pellegrini, op. cît., pp. 525-526. 90 Renzo Negri, op. cît., p. 103. 91 È qui, a ben guardare, prima che con rondisti ed ermetici, che Leopardi valică îl crinale del Novecento e vince la sua partita, fondă le ragioni della sua sopravvivenza fino a noi, idem, p. 102. 92 Anna Bellio, Cigni, leopardi e altri poeți, Percorsi di letteratura tra sette e novecento, ISU

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
lui Leonardo Sinisgalli (1936), dar și mai târziu în articolul "Parliamo dell'ermetismo", Primato, 8, 15 iunie 1940, afirmă că în Zibaldone și în notele canțonelor Leopardi ne-a lăsat cea mai frumoasă, mai deschisă, măi radicală apărare a poeziei ermetice. Cfr. și Giuseppe de Robertis, Saggio sul Leopardi, Vallecchi, Florența, 1946. 94 Ridente beatitudine siculo-ellenica d'estrema catarsi e sublimazione; sembra risentire la voce fermă ed esultante dei grandi romantici: Foscolo, Hölderlin, Leopardi, în Oreste Macrì, La poesia di Quasimodo

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
sembra risentire la voce fermă ed esultante dei grandi romantici: Foscolo, Hölderlin, Leopardi, în Oreste Macrì, La poesia di Quasimodo, studi e carteggi con îl poeta, Sellerio, Palermo, 1986, p. 69. 95 Acum în Marco Fioravanti, La critică e gli ermetici, Bologna, Cappelli, 1978, pp. 78-81. Chi lo crederebbe? Mă la più bella, più aperta, più radicale difesa della poesia ermetica ce l'ha lasciata îl Leopardi. Mă anche îl Foscolo, "Parliamo dell'ermetismo", Primato, 8, 15 iunie 1940. 96 Într-

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
studi e carteggi con îl poeta, Sellerio, Palermo, 1986, p. 69. 95 Acum în Marco Fioravanti, La critică e gli ermetici, Bologna, Cappelli, 1978, pp. 78-81. Chi lo crederebbe? Mă la più bella, più aperta, più radicale difesa della poesia ermetica ce l'ha lasciata îl Leopardi. Mă anche îl Foscolo, "Parliamo dell'ermetismo", Primato, 8, 15 iunie 1940. 96 Într-o epistola trimisă în data de 10 iulie 1931 de la Imperia prietenului Salvatore Pugliatti poetul afirmă în legătură cu unul dintre cei

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
generația lui Oreste Macrì considerau că prin Leopardi putea fi reînnodat firul unui discurs întrerupt și distorsionat de triada Carducci-Pascoli-D'Annunzio, Silvio Ramat, op. cît., p. 234. 163 Cfr. Mario Petrucciani, op. cît., p. 105. Pentru cei mai ortodocși dintre ermetici rămânea fundamentală influență poeziei pure și a poeticii franceze. Alessandro Parronchi și Piero Bigongiari îl traduseseră pe Mallarmé, Mario Luzi îl studiase (Studio șu Mallarmé, Sansoni, Florența, 1952); Oreste Macrì analizase opera lui Valéry (Îl cimitero marino di Paul Valéry

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Această descoperire a fost făcută observând modul în care propriul timp interior se fragmentează în diferite etape, aflate în opoziție una cu cealaltă (soluția de continuitate nefiind imediat vizibilă). Conștiința acestei discontinuități a omului contemporan, ce îi afectează și pe ermetici, se găsește mai întâi la Leopardi. 177 Anna Bellio, op. cît., p. 254. 178 "Leopardi e l'ermetismo", cît., extras, p. 1. 179 Îl richiamarci sempre a Leopardi nelle questioni di estetică e di critică letteraria soprattutto nelle vitali questioni

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
di valori, così ben definită da assumere i nuovi linguaggi che ad essa concorrono. Alfonso Gatto apud Silvio Ramat, op. cît., pp. 212-213. 182 Luciano Anceschi, " Notă didattica sulla voce ermetismo", Emporium, septembrie 1943, pp. 111-116. 183 Ferdinando Giannessi, Gli ermetici, La Scuola, Brescia, 1951, apud Donato Valli, Storia degli ermetici, La Scuola, Brescia, 1978, p. 45. 184 Salvatore Francesco Româno (op. cît., pp. 47-85) menționa că Ungaretti, Montale și Quasimodo constituie triada ermetica prin excelență iar Mario Apollonio arată (Ermetismo

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
che ad essa concorrono. Alfonso Gatto apud Silvio Ramat, op. cît., pp. 212-213. 182 Luciano Anceschi, " Notă didattica sulla voce ermetismo", Emporium, septembrie 1943, pp. 111-116. 183 Ferdinando Giannessi, Gli ermetici, La Scuola, Brescia, 1951, apud Donato Valli, Storia degli ermetici, La Scuola, Brescia, 1978, p. 45. 184 Salvatore Francesco Româno (op. cît., pp. 47-85) menționa că Ungaretti, Montale și Quasimodo constituie triada ermetica prin excelență iar Mario Apollonio arată (Ermetismo, Padova, 1945, pp. 69-91) că pornind de la principiul utilizării sau

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
1943, pp. 111-116. 183 Ferdinando Giannessi, Gli ermetici, La Scuola, Brescia, 1951, apud Donato Valli, Storia degli ermetici, La Scuola, Brescia, 1978, p. 45. 184 Salvatore Francesco Româno (op. cît., pp. 47-85) menționa că Ungaretti, Montale și Quasimodo constituie triada ermetica prin excelență iar Mario Apollonio arată (Ermetismo, Padova, 1945, pp. 69-91) că pornind de la principiul utilizării sau neutilizării analogiei îi putem încadra în curentul ermetic pe Ungaretti, Montale, Quasimodo, Campană, Pozzi, Sinisgalli, Pezzani, Betocchi, Saba, Gatto, Cardarelli, Fallacara, Luzi. 185

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Salvatore Francesco Româno (op. cît., pp. 47-85) menționa că Ungaretti, Montale și Quasimodo constituie triada ermetica prin excelență iar Mario Apollonio arată (Ermetismo, Padova, 1945, pp. 69-91) că pornind de la principiul utilizării sau neutilizării analogiei îi putem încadra în curentul ermetic pe Ungaretti, Montale, Quasimodo, Campană, Pozzi, Sinisgalli, Pezzani, Betocchi, Saba, Gatto, Cardarelli, Fallacara, Luzi. 185 Salvatore Quasimodo apud Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 13. 186 Idem, p. 37. 187 Mario Petrucciani, op. cît., p. 122. 188 Mario

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
produce, giacchè îl tuono e îl vento non și vedono. E tutte queste immagini în poesia ec. sono sempre bellissime e tanto più quanto più negligentemente son messe. Zibaldone, 1928-29. 347 Giuseppe Savoca (CQ), op. cît. 348 Deși în opera ermeticului există reminiscențe ale filonului romantic, precum predilecția pentru peisajul nocturn, lunar și tema trecutului valorizat în defavoarea prezentului, nu întâlnim nici peisaje ale naturii dezlănțuite, nici tonul patriotic, impetuos din unele versurile leopardiene; prin urmare nu regăsim nici toposul discutat cu

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
alla madre). 378 Șu ogni tomba scrivere la sola / nostră certezza: thànatos athànatos (Thànatos athànatos). 379 Michel Vanhelleputte, op. cît., p. 100. 380 La poetica della sillabazione di sogni notturni și esaurisce con Nuove Poesie, Maria Gabriella Riccobono, "La poesia ermetica di Quasimodo, letture esoteriche", Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293, p. 279. 381 Singurătatea și izolarea pot fi înfrânte. Părăsirea sinelui pentru o dimensiune superioară este redata prin imaginea separării apei marine de sare: Come îl sale dall'acque / io esco

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

însăși istoricizată), neomodernismul încearcă și o recuperare a marelui scris interbelic, fără sincronizare și fără pierderea propriilor deziderate estetice. Neomodernismul liricizează poezia, aducând esențiale transformări precum: expansiunea imaginației, luciditatea și fantezia, sensibilitatea și ironia, exotismul și confesiunea, elemente suprarealiste și ermetice, explorarea universului afectiv al omului contemporan, diversificarea formulelor artistice, preferința pentru metafora de toate tipurile, limbajul poetic surprinzător (Nichita Stănescu), limbajul simplu, ce implică parodia, umorul (Marin Sorescu), limbajul metaforic (Ana Blandiana), limbajul cu tonalități de imn (Ioan Alexandru). Constituind

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
ludic, fără tragism și fără inocență. Fragmentele, sintagmele, laitmotivele, atitudinile din texte venerate sunt, reasamblate și puse într-o noua lume"77. Alături de aceste trăsături ale literaturii postmoderniste, mai menționăm: desolemnizarea discursului, valorificarea prozaismului, cuprinderea diversității realului, refuzul stilului înalt, ermetic și impersonal, valorificarea creativă și recuperatoare a stilurilor poetice consacrate, prin ironie, parafrază și parodie, practicarea unei poetici a concretului și a banalului, receptivitatea față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]