1,916 matches
-
nașterea și moartea, relativitatea timpului, fericirea, tinerețea, singurătatea, tristețea, ca și concepte fundamentale, apoi credința, iubirea, speranța ca și categorii și virtuți teologale, sunt abordate prin prisma acestei cunoașteri, nu atât livrești, cât bazate pe experiență personală și pe multă erudiție. Un text splendid, rotund, o adevărată sărbătoare a spiritului românesc, datorată acestor doi cărturari. „În legătură cu bătrânețea, vară dreaptă cu moartea, vă repet ceea ce am mai spus: nu cred că mizeriile bătrâneților devin cu atât mai greu de răbdat cu cât
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
să fie? Totul. Așa și libertatea: ce poate face omul cu ea? Totul. Fără de ea? Nimic, ori numai pocitanii și prunci morți”. Insist în afirmația că, originalitatea gândirii steinhardt-iene este pentru români un tezaur nesecat de înțelepciune și pildă a erudiției perfecte a intelectualului. El aduce elemente noi la definirea și înțelegerea conceptului de libertate, cu toate nuanțele care-i incumbă. „-- Omul fără libertate e un nenorocit, o fantomă de om, o caricatură și un locuitor al iadului. Cu libertatea omul
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
cel ce vorbești, actul vorbirii e o bucurie, nu o pedeapsă ori un consemn”. Despre valorile culturii și civilizației românești, adevărate voci ale neamului, se poate spune că le-a apreciat și le-a cultivat mereu pentru spiritul viu și erudiția lor, pentru sistemul lor de gândire și scriere ceea ce demonstrează un spirit deschis, generos către marea cultură: „Noica a fost un moment al conștiinței române” - spunea monahul despre marele filozof. Dar și despre celelalte repere ale românilor: „- Însușirile principale ale
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
dar încărcat de semnificații, ALEXANDRU-IOAN ENACHE, un tânăr cu o sensibilitate lirică de admirat, încearcă să dezvăluie cititorului său, multiplele stări prin care sufletul trece, încercând să ilustreze prin geometriile cvasi-descriptive ale versului că, indiferent de timp, de stare, de erudiție ori de harul cu care cineva a fost hărăzit, rostul omului pe pământ este acela de a lăsa însemne ale trecerii sale, însemne pure, de adevăr și noblețe, despre care oamenii își vor aminti mereu. Sub aceste măști, se ascunde
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
LILIES (versuri, bilingv RO-EN, traducere în limba engleză ELENA ENGHELUȚĂ BUZATU - California, USA) Deși poeziile sunt reduse, ca și dimensiune, poetul se pricepe să le condenseze sensurile, să le facă să strălucească, să trimită mintea în locuri nebănuite, să probeze erudiție și talent, să devină vulcanice, prin intensitatea arderii. Poezii precum Vin, mamă!, Tata, Vom fi însoțitorii universului, Să știi, Ți-am adunat risipirea, sunt nostalgiile lumânării care arde în ultimele sale picături de ceară, cu nădejdea că lumina-i va
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
ocupat,bolnav, să vin altădată. De ce nu m-a refuzat măcar o dată? Probabil că a văzut că eram pasionat de probleme de lingvistică. Cred că a fost cel mai mare învățat român în domeniu. Vorbea cumpătat, nu făcea caz de erudiție, spunea că omul deștept nu trebuie să sperie lumea cu știința să, admitea că mai poate fi și un alt punct de vedere,nu era exclusivist. Îmi amintesc la o sesiune de comunicări, prin 1980 un conf. univ. din Baia Mare
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
personalitatea poetului de ,,pe culme”(Perpessicius) al literaturii române, cel care a trasat cu pașii și scrisul său genial harta României Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o înaltă conștiință națională, erudiție și o vie admirație pentru poetul care a iubit ca nimeni altul istoria plină de glorii a neamului, frumusețile gliei strămoșești, model de demnitate națională identificat cu sufletul poporului însuși. Ea stă la începuturile notorietății postume a poetului național, anticipând
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Poezia lui Mihai Eminescu în Transilvania. Peste 15 ani, Gheroghe Bulgăr atrage atenția asupra acestei excepționale lucrări (O carte uitată despre Eminescu, studiul teologului Elie Cristea, din 1895, ,,Telegraful Român” nr. 25-26, 1981), afirmând că Elie Cristea ,,dovedește pasiune literară, erudiție de istoric al culturilor, capacitate critică remarcabilă(...) bune informații asupra drumului atât de sinuos al marelui poet”. Lor le va succede mitropolitul-cărturar Antonie Plămădeală al Ardealului care are meritul deosebit de a fi reabilitat prin scrierile lui, în plină epocă comunistă
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
dumnezeiești. Învățătura sa vie, profundă, brodată pe un caracter de autoritate, specific doar Adevărului, îi conferă genialitatea ortodoxă fără egal ca luminător al gândirii filosofice a Religiei creștine. Filosoful creștin-ortodox Petre Țuțea este gânditorul mistic și teologul fundamental prin excelență. Erudiția sa alimentată din seva Hristică, prin suferința mistică acumulată în închisori, actualizează Ethosul, reînnoindu-l și împlinindu-i ființa. Petre Țuțea este filosoful creștin fundamental al Culturii Ortodoxe a Duhului. Cultura sa pătrunzătoare îl situează într-o unitate de spirit
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
a rămas orășeancă și nu orășean. Ce m-aș fi făcut dacă în tranziție s-ar fi crezut băiat și mi-ar fi oferit, în consecință, fundulețul”. Zâmbind, a exteriorizat: - Ești încă dificilă pentru „două grade de libertate.” Cu toată erudiția pe care ți-o respect. - Să trăiți domnule Căpitan. La ordin! Vă pot face și bebeluși dacă ordonați. - A dracului țigăncușa. A oferit burtica la scărpinat dar tot mușcă. Sunt eu Ionel, întâmplător comandant de ambarcațiune. In această calitate pot
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
m-ar fi tentat să arunc o privire sub banca julită, însă privirile tânărului nu mă slăbeau din ochi, așa că de teamă am renunțat. “ Autoarea este o melancolică și elegiacă, dar și o luptătoare, are o percepție acută asupra lumii; erudiția și emoția genuină se combină la Ioana Heidel într-o proporție fericită.Romanul ei nu este cărturăresc ci realist,,nu e pedant ci viu, nu privește “acasă “cu mânie pentru necazurile prin care a trecut, ci cu nostalgie, și nici
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
boierași, profesorul de retorică este privit în posteritate drept un Cărturar mereu în căutarea unui adăpst.Ostenind-se vreme de o viață spre a-și publica Hronicul românilor și a mai multor neamuri, Gheorghe Șincai a încercat să trateze cu erudiția-i caracteristică o cronologie a istoriei întregului popor român.Râmâne prima gramatică tipărită, 1805,, după ediția 1780 cu Samuil Micu, rămân colecțiile de documente în trei volume,alte câteva lucrări în scop de popularizarea știnței dar din punct de vedere
GHEORGHE ŞINCAI RETORICUL PRIBEAG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362671_a_364000]
-
bun. Gândesc arderi nesfârșite într-un cuptor numit Poezie, printre culorile furtunilor nenăscute. La răscruce, o pâine fierbinte așteaptă umbra flămândă... » Anne Marie Bejliu privește spre trecut, prezent și viitor. Cultura îi dă ocazia de a viza antichitatea, cristianismul, lirismul, erudiția, interiorul și exteriorul sufletesc, reculese într-o chilie unde se atinge extazul mistic - punte unde autoterapia prin scris se exercită, atinge sublimul : “ Frângere a umanului într-o capsulă de prostie să fie? Pedeapsa vine înmulțită mereu cu fiecare infinit finit
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
neînțeles, eronat și absurd (vezi comentariile acoliților!), fără valoare pentru bezmeticii unei politici de gașcă, care nu țin cont de aspirațiile, de necesitățile reale, de visele de preamărire a neamului românesc. Într-un cuvânt, de înaltul grad de cultură și erudiție. Cultură, civilizarea, emanciparea în sensul larg dar adânc al cuvântului, accesibilă tuturor muritorilor de rând. Cultură pentru ei este un surogat ieftin și captiv, pentru ca forța care vine din cultură și care aparține spiritelor superioare îi sperie, le e frică
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
nefericire personală care cere o altă organizare a sufletului și un efort de consolidare prin contemplare.” Autorul Itinerarului sentimental recurge la descrierea lumii în care eul său, călătorind, întâlnește cu emoție urmele evoluției atemporale, dar și urmele poeziei latine, dovedind erudiție. În poezia „Albumul danubian” din care redau un fragment: O! cum gemeau prin vânt, plângând cu aspră voce, Năvarnica Lycorias și phyllodoce Cum alergau de colo—colo despletite Prin valuri de furtună biciuite! Spre ziuă însă crivăul le-a izbăvit
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
Dacă ai cunoaște istorioara Ledei nu ai aminti-o acum - De ce? - Nerușinatul de Zeus a dezvirginat-o cu ciocul și i-a făcut doi gemeni după o noapte de amor. - Eu nu aș folosi ciocul în locul lui. Dar de unde atâta erudiție la o descălțată fetiță? - Crezi că-n sat nu există internet? Poate nu se poartă încă tocuri cui, dar Wiki este accesibilă. Nu mai ții minte? Doar am făcut împreună începuturile calculatorului tău. - Da! Și ne-am arătat reciproc păsărelele
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
autorului să se exprime în concepte, astfel că precizia formulării, plasticitatea stilului, proprietatea expresiei îl ajută să contureze cu precizie lucrările de pictură ale celui care semnează expresivul tablou Nunta momârlească (executat în 1992, ulei pe carton, 70/100 cm). Erudiția intră în discursul său numai în măsura în care servește precis și eficient argumentația și, atunci când o face, Dumitru Velea are grijă să meargă cu argumente la rădăcinile operei lui Petru Birău, la semnificația originară a acesteia. Având zece expoziții personale, 15 de
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar cu adevărul etimologic cum rămâne? Corifeii lexicografiei românești În realitate, dumnealor au preluat, sistematizat și sintetizat toată zestrea etimologică a dicționarelor elaborate și publicate de prestigioși savanți ai culturii române cu respectabilă erudiție în lingvistica românească. Nu și-au permis să-i comenteze sau să-i contrazică. Cine ar fi putut? De aceea nu-mi permit nici eu decât să fac o sumară prezentare a principalilor „corifei” care au fundamentale contribuții în lexicografia
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta „origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după cucerirea Daciei. Din această cauză, la
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
XX UN ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autor, OCTAVIAN CURPAȘ Editura "Anthem" Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XI COSTICĂ VÂLCEANU - erudiție și marginalizare sau duelul contrariilor? Trăind o viață trepidantă, neobișnuită - aș putea spune -, cu furtuni de vise, cu împliniri sau nereușite, cu prietenii de cele mai multe ori trainice, Dumitru Sinu a învățat în permanență din experiența lui și a celor din
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
nea Costică: într-una din zilele în care Vâlceanu se afla la Nichita Tomescu acasă pentru a-i medita copiii, acesta l-a întrebat: Dar nea Costică, de ce îmi ceri așa mult? Din cauza convingerilor sale pro-comuniste și, probabil, și datorită erudiției lui de invidiat, Vâlceanu nu era agreat în cercurile înalte ale diasporei, deși era o valoare, prin excelență, dar sub nici o formă, nici el nu-și vindea ieftin vastele-i cunoștințe! La fel se întâmpla și în cazul lui Tomescu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
așa se conduceau unul pe altul, până terminau de discutat toate subiectele pe care le abordau... În lumea nouă, unde viața este atât de trepidantă și unde primează aspectul material al existenței, nu mulți erau cei care agreau și savurau erudiția și prezența de spirit a lui nea Costică Vâlceanu. Cu toate că fiecare cuvânt al lui era plin de miez... Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAȘOPTIȘTI ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE / Octavian Curpaș
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
loc serbările acelea la care copiii stau ca pe ghimpi, fără să mai amintesc de părinți, și la care maestrul de ceremonii - educatoarea - îi supune pe copii unui adevărat supliciu. Și toate acestea, din dorința de a-și demonstra pregătirea, erudiția, capacitatea de organizator și statutul profesional. Dintotdeauna am nutrit sentimentul că spectacolul copilăriei trebuie să fie unul simplu, practic, elegant și rafinat, încărcat de sensibilitate și fără loc de false orgolii. Că doar reușind să citești în sufletele lor, să
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]
-
Scenă 6. (Rămas singur în scenă, Dreptaciul se pune în genunchi în fața icoanei Sfantei Mării cu Pruncul și se închină) Dreptaciul: Doamne, Doamne, mare este grădină Ta... (Se ridică. Se plimbă gânditor) ...Stangaciu că poet nu a înțeles niciodată că erudiția nu înlocuiește talentul. A te baza numai pe erudiție există în mod sigur riscul de a creea ceva insipid, sterp și anost. Numai talentul împletite cu inspirația, erudiția și experiența concura la crearea unor opere viabile. Spusele lui Jules Renard
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]