1,017 matches
-
să-i facă lui Mariedl o bucurie, și ascunsese o surpriză în latrină, cum ascunzi iepurașul de paști în ouă, o sticlă cu bere din Steiermark 11. Și acum înțelege Mariedl de ce este înfundată și a treia latrină. Probabil că escrocul de domn părinte a ascuns și acolo ceva. Da' să știi că m-a făcut curioasă ce poate să mai fie ascuns și în al treilea closet? ERNA: Acu' ar fi timpul ca latrina lui Mariedl să se liniștească, pentru că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu te poți pune, că se tutuie foarte personal cu cei mai înalți politicieni din toată țara. Berghoferii de la unu mi-au comunicat odată în șoaptă, că ei au auzit cum Grollfeueroaia a zis la telefon: "Servus, tu, prim-ministrule, bătrân escroc, cum o mai duci în particular?" DESIRÉE: Baba e cu adevărat o zgripțuroaică dată naibii. Săptămâna trecută mi-a vârât pe casa scărilor o sfeclă în geantă și mi-a zis: "Urăsc sfeclele, dar ție îți e egal, draga mea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Ha, ha e un futangiu de copii. Cel mai rahat pe lumea asta este anume și într-adevăr pâinea cu un futangiu de copii, care n-are un castravete ca lumea și nici maioneză, ha, ha... SCHWEINDI: Criminal de război, escroc de pâine, trădător de război, criminal de pâine. N-o să mai primești niciodată de acum încolo vreo iertare. CÂRCIUMAREASA (se apropie de Karli): Încă un cuvânt spurcat și zbori pentru veșnicie. Domnu' Schweindi s-a ocupat de toți copiii cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
oracolelor un stil tragic și emfatic, de care n-aveau nicidecum nevoie? Sunt lucruri pe care le voi trece cu vederea și nu le voi supune acum analizei 2. (C) Ceea ce a discreditat cu precădere poezia este această ceată de escroci, de coțcari, de cerșetori și de vagabonzi care roiesc În preajma Sanctuarului Mamei Zeilor (Metria) și a lui Sarapis. Unii Îți prevestesc soarta de Îndată, alții, după ce au tras la sorți bilete și se adresează unui public de slugi și de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
opoziție, Istoria universală a demnității, care este memorialul unui triumf costisitor al inteligenței. Sper ca altcineva să se apuce de o cronică a prostiei, care să ne lase pe toți uluiți și spăsiți, ca unii care descoperă că au fost escroci și victime ale escrocheriei În același timp. În discursul său Despre prostie, Robert Musil a semnalat deja aparența ei Înșelătoare: „Dacă prostia nu ar avea nimic În comun cu ceea ce ar putea trece drept talent, progres, speranță sau perfecționare, nimeni
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cititorului. Semnând poezia “Se schimbă lumea azi din temelie” Petruș Andrei se recomandă pe sine: Se schimbă lumea azi din temelie, Din rău în tot mai rău se primenește, De cinste nimeni nu mai pomenește, Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
instantaneu lângă Înotătorul rănit. Scurgerea de energie poate să apară la om din cauza unei proaste dispoziții sau În cazul În care este foarte tare supărat pe ceva. Starea dumneavoastră poate fi ghicită dintr-o privire de orice Țigancă sau orice escroc. Ei știu sigur când va fi cazul să atace psihologic pentru ca furtul banilor să fie o reușită. Nu ieșiți niciodată pe stradă și nu vă plimbați În locuri aglomerate dacă sunteți bolnav! Iar intr-o proastă dispoziție cel mai bine
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
amicul acesta al meu! Știa el, că mie- mi plac la nebunie țiganii, îmi sunt așa de simpatici, încât le-aș da foc, cu drag, aș da pe gratis, șoricioaică sau stricnină, la toată seminția asta de hoți, milogi și escroci. Iată reportajul. Este atât de instructiv, încât vi-l transcriu și pentru dumneavoastră, așa cum a fost el înregistrat la fața locului. „Zilele trecute, la Sibiu s-a inaugurat Tribunalul suprem pentru țigani. Și mai exact, inițiativa a avut-o băiatul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-i extraordinară nerozie a lumii, ca atunci cînd norocul nostru-i bolnav adesea printr-un exces al propriei noastre purtări noi facem vinovați de dezastrele noastre soarele, luna și stelele, ca și cum am fi ticăloși de nevoie, proști prin constrîngere cerească, escroci, hoți și trădători prin impunerea sferelor; bețivi, mincinoși și adulteri printr-o forțată ascultare de influență planetelor; și toate cele în care sîntem răi, printr-o îmboldire divină. Admirabila ieșire pentru un desfrînat, să pună inclinările lui de tap pe seama
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni. Li-s garant. Află-asta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tip zis atletic sau hiperhipofizar. În cadrul aceluiași tip somatic intră numeroși epileptici, deliranți cronici sau dictatori. Fără a voi să face aici nici un fel de considerație de ordin politic, apropierea de mai sus nu poate să nu ne impresioneze. La escroci, la criminalii pasionali, găsim mai des un alt tip somatic, cel longilin,cu osatura mai subțire, mai puțin masivă etc.". Alături de Gh. Marinescu, C. I. Parhon este unul dintre primii autori români care au studiat sistematic procesele complexe, biologice, psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
așezat pe noi principii. Dar pentru aceasta mai e nevoie și de o schimbare de mentalitate. Pentru aceasta criza poate servi o lecție din care cine vrea să învețe poate învăța, ea poate produce necesara schimbare de mentalitate. Hiperlăcomia baronilor escroci ai piețelor financiare trebuie curmată. Banul născător de bani este un pericol, el trebuie considerat doar ca un mijloc, și nu ca un scop. Iar oamenii trebuie să-și amintească prin-cipalele valori pentru care viața le-a fost dată și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
după respingerea de către Congresul american a planului de intervenție propus de președintele Bush ea s-a dezlănțuit cu adevărat. Vor urma falimente spectaculoase, căderi bursiere masive, degringoladă a cursurilor, inflație, șomaj etc. Înțeleg că se dorește curățarea siste-mului de "baronii escroci" și lacomi. Dar viciul e sistemic, astfel încît plecarea unora nu-i schimbă natura: vor rămîne în continuare destui speculatori, care o vor lua de la capăt. Spargerea unui superbalon nu înseamnă sfîrșitul tuturor baloanelor ce pot apare în viitor. Unele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fonduri de la buget decît pentru salvarea economiilor depunătorilor, care sunt și contribuabili; în rest, cine a greșit trebuia să plătească, economia trebuia curățată de bolnavi și reclădită pe baze sănătoase. Contribuabilii nu au nici o vină pentru marele rapt al baronilor escroci. S-au evaporat zeci de mii de miliarde de dolari. Aruncînd cîteva sute de milioane, salvînd o bancă ici, una colo, guvernele nu fac decît să prelungească agonia, criza. Era necesar să se înțeleagă faptul că băncile trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai înalte culmi lăcomia, egoismul, interesul cel mai îngust și alte "virtuți" de acest gen. Societățile se văd astfel lipsite de coeziunea socială care să ofere stabilitate în bunăstare. Tensiunile au crescut extrem, iar eșafodajul economiei de cazino a baronilor escroci ai marii finanțe a început să trosnească din toate încheieturile. Prin urmare, avem nevoie de o schimbare de paradigmă, care să reconsidere importanța repartiției, de o nouă doctrină distributi-vistă, care să reintroducă criteriul moral în economie. Pentru că mercantilismul excesiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
3); fugă (3); inculpat (3); mincinos (3); om (3); păcătos (3); pungaș (3); pușcăriaș (3); urît (3); animal (2); ascuns (2); borfaș (2); de buzunare (2); cagulă (2); casă (2); cicatrice (2); cîine (2); crimă (2); disperat (2); dușman (2); escroc (2); furat (2); haiduc (2); hain (2); hoție (2); ilegal (2); infracțiune (2); intrus (2); isteț (2); înșelător (2); înșelătorie (2); jefuitor (2); judecată (2); lege (2); leneș (2); lipsă (2); nelegitim (2); negustor cinstit (2); nelegiuit (2); nesimțit (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
candidat; catastrofă; certuri; chin; cinstit; civilizație; cîntec; complex; comunism; conducător; copil; corect; costum; curajos; demagog; demagogie; demnitar; dependent; derutat; detest; dezgustător; dezordine; dictator; dificil; diplomat; discutabil; disgrație; dispeț; domn; drept; dreptate; duplicitate; dur; e de rahat tot; educat; electoral; escrocherie; escroci; fată; fără interes; financiar; firesc; forță; frică; frunte; gălăgie; goană; gras; greșit; grețos; guvernamental; guvernare; haos; hoț legal; idee; idioțenie; idioți; important; impresar; inconștient; incorect; indispoziție; infidel; interes; interesant; interesat; nu mă interesează; ipocrit; irelevant; istorie; închisoare; încurcat; îndoială; înstrăinat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
altul, suferă. Aici e sursa contradicțiilor, dar și a devenirii sale. La un moment dat, se mândrește parcă cu acest fapt, care-i asigură unicitatea și accesul la suferință. „Ori de câte ori sunt întrebat ce profesie am, abia mă abțin să răspund: Escroc multilateral” (III, 355). De altfel, că e vorba despre o suferință la mijloc reiese dintr-o confesiune mai amplă. Povestește Cioran: „Deunăzi, la familia Collin, spuneam că toți românii sunt niște impostori. Mounir Hafez mă întreabă: «Vă socotiți și dumneavoastră
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
palavragiu pot să fiu! Dacă am reușit să rezist până acum, e grație talentelor mele de palavragiu Ă ar trebui să scriu o carte: Arta de a pălăvrăgi Ă un saltimbac dublat de un om de nimic” (III, 229). Așadar, escroc, saltimbac, impostor, cum vom vedea îndată, cabotinaj, în fine, un om care înșală. Cioran trăiește cu spaima că nu poate fi altceva și spaima aceasta este, la rându-i, întemeietoare. Și asta nu e totul. Iată: „Cât îmi urăsc poltroneria
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
singura care salvează („Suferința e aceea care dă valoare extravaganței, răscumpărând-o. Căci fără suferință, ea nu-i decât bufonerie” Ă I, 250), sau i-am așeza pe compatrioții săi, cu care se identifică în zonele de adâncime; îi numește „escroci sentimentali” (III, 400). Oricum, departe de a fi voință de a înșela, impostura este la Cioran fatalitate. O fatalitate a inautenticității, alienării și suferinței. În drumul către adevăr, Cioran trăiește această experiență a propriei inconsistențe. Așa încât, Cioran trebuie crezut pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
asimilăm smereniei. Ea este, dimpotrivă, un fenomen de orgoliu incandescent” (III, 228). Sfințenie și demonism, deci. Așadar, iată-l pe Cioran având nostalgia sfințeniei. Pe de altă parte, demonic și cinic, își spune: „În absolut, contează prea puțin dacă ești escroc sau sfânt” (III, 259). Așa se face că, pentru Cioran, religiozitatea are o componentă, dacă nu cumva chiar un fundament demonic. „Fervoare demonică, iată nuanța mea de religiozitate” (I, 58). În alt loc: „Mă aflu aici ca să dau mărturie împotriva
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
duc totdeauna la modestie: adesea te fac să te umfli în pene. E cazul compatrioților mei” (III, 336). În realitate, este cazul lui Cioran însuși. Toate defectele românilor sunt și ale sale. Nu se suspectează pe sine însuși că este „escroc sentimental”? Or, așa își numește compatrioții. Și dacă le vede cu atâta acuitate defectele, asta se întâmplă pentru că Cioran se recunoaște în ai săi. Poate că proiectează în ei propriile limite. Oricum, vorbind despre țara sa, Cioran vorbește nu doar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că pe lîngă asemănare, am spus că este și o mare diferență... adică Isus a vrut să moară pentru idealul lui, iar Lenin a avut o idee din care a vrut să trăiască... Adică, spuneam eu, a fost un mare escroc... Octav: Și poc! patru ani de pușcărie... Groparul: Ba au fost opt, rămas cu șase după recurs, executați numai patru... scăzămînt pentru bună purtare... Și de-atunci fac gropi... Octav: Nu te-au mai primit în învățămînt? Groparul: Ba cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
văd enorm și simt monstruos". Eroul are aici o viață dublă, ba chiar triplă: este preot respectat, este în același timp șef de bandă, căpetenie de tâlhari; apoi devine erou la Plevna, iar după război ofițer activ, ba chiar și escroc care fuge cu banii regimentului. Alexa Visarion a păstrat fascinantul personaj (Ion Caramitru), dar ca un contrapunct de înfrumusețare, personajul principal fiind fratele preotului, hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) avid, meschin, crud, încornorat și gelos (gelozia e rudă bună cu lăcomia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra, Benedict Dabija, Mihai Popescu, Botta, Sică Alexandrescu, Birlic, Beligan, C. Tănase, Mircea Crișan, Maria Tănase, Cristea Avram, Doru Năstase, dar și afirmații teribiliste, inacceptabile și ca spirit ludic: "...Secolul nostru a fost dominat de doi escroci Picasso și Ionesco"; informații inexacte ("Ana Pauker era fiica rabinului din Botoșani" este știut că se născuse la Codăești); catalogări riscante Mihăilescu-Brăila, "cel mai mare actor pe care l-am văzut vreodată" (chiar cel mai?!); etichetarea simplistă, răuvoitoare, a marelui
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]